20,245 matches
-
Durnea, Gheorghe Hrimiuc-Toporaș, CRC, 1995, 6; V. Teișanu, Un editor dărăbănean, „Gazeta de Botoșani”, 1995, 1457; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 195-196; Maftei, Personalități, VII, 134-136; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 102-103; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 206-207, 219-221. F.F.
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului subcarpatic, precum „pere de aur ca luna în noapte”, prune cu „miezul ca fagurii dulci de albine”, și vegetale indispensabile, „prozaice”. Abordând la debut, în stil nediferențiat, obișnuitele „teme majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită (și chiar suspectă în ochii unora) preferință pentru o sursă de inspirație mai puțin
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
sat adunat pe Argeș”, de Nilul care, dacă nu „mișcă valuri blonde”, ca în Egipetul eminescian, „doarme în mâlul lui”, de „Ai Penei Corcodușa Crai trei, de Curtea Veche”; menționează „România pitorească-n frumusețile-i vlahuțe”, evocă anii cu „struguri dulci”, pe „care-i gustă și îi cântă pe la vatra lor țăranii”, invocă, asemeni lui Eminescu în Doină, pe marele Ștefan: „Nu mai sta nici tu la Putna în mormânt, Ștefan Părinte.” O seamă de versuri, majoritatea scurte, precum acelea care
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
dorurile exilatului. Imaginația reconstituie dimensiunile spațiului originar în gesturi și atitudini altădată familiare: „Încins de focul verii / într-un ceas mic / sfârtec cămașa subțire / de borangic. / Netezesc părul / ascuns subțiori / firele una cu alta surori. / Deșir bob după bob, / e dulce savurosul rod,/ crescut pe o singură tulpină / dreaptă, susținută de / aripi de lumină” (Porumb). Confesive, respirând sinceritate, versurile dezvăluie o permanentă căutare de sine, neocolind presimțirea obsesivă a morții, primită cu resemnarea și liniștea înțeleptului care cunoaște rânduiala lucrurilor, ca
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
2002; Ursul din containăr - Un film cu mine, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Postmodernismul sau Soluția finală, „Cuvântul”, 1999, 12; Alex. Ștefănescu, Debut șocant, RL, 2000, 40; Mircea Cărtărescu, O poezie adevărată, RL, 2000, 50; Geo Vasile, În dulcele stil scandalos, CNT, 2002, 8; Mihai Iovănel, Marius Ianuș lovește din nou, ALA, 2003, 653. A.Ml.
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
și diversificarea devin mize primordiale. Modificările fundamentale ale mediului concurențial românesc sunt: - creșterea volumului și riscurilor investițiilor - dezvoltarea tehnologică a noilor produse și procesul de fabricație devin tot mai complexe; - caracterul compozit al dezvoltării tehnologice - se vorbește de mecatronică, tehnologii „dulci”, bioelectronică etc. Devine tot mai evident faptul că cheia succesului unui proiect este legată de colaborarea echipelor pluridisciplinare; - globalizarea piețelor - creșterea volumului și riscurilor investițiilor au drept corolar necesitatea unui timp cât mai mic de recuperare a investiției, ceea ce obligă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
date Înzestrate cu relevanță și scop. De aceea, principalul obiectiv strategic al reașezărilor ce se impun este Încărcarea sistemelor de producție cu mai multă informație și inteligență. Pentru aceasta este de dorit ca aspectele calitative energetice, precum și cele ecologice (tehnologii „dulci”) și sociale să iasă din postura colaterală, adițională, În care se găsesc astăzi În analizele economice, atribuindu-li-se rolul de componente integrate În ansamblul parametrilor de analiză. În viitorul apropiat va deveni prioritară satisfacerea următoarelor imperative: - stabilirea unui sistem
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lui Titian de A. de Musset și, până la finele anului, o destul de bună versiune a Logodnicilor lui A. Manzoni. Singura bucată literară originală care poate fi semnalată este o modestă însemnare de călătorie a lui Augustin Peșacov, sub titlul O dulce amintire. Același inserează numeroase documente istorice, pe care le și comentează. O cronică dramatică semnată cu pseudonimul Crotusev se ocupă de spectacolul cu piesa Fântâna Blanduziei de V. Alecsandri, jucat de trupa lui Th. Theodorini. Rubrica bibliografică discută revistele apărute
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
pune capăt” cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de tronuri hâde-n cari șade câte-un Hangerli,/O, Levant
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
o liniște și o claritate reconfortante. SCRIERI: Exod, Cernăuți, 1933; Proze pentru anul inimii, Cernăuți, 1934; Aur vechi, Cernăuți, 1936; Zaruri, Cernăuți, 1936; Cântece de leagăn, Mediaș, 1936; Casă pe nisip, Cernăuți, 1937; Pietre la cari mă-nchinai, Cernăuți, 1937; Dulcile cuvinte, Cernăuți, 1940; Versuri de după amiază, Cernăuți, 1940; Balade și strofe răzlețe, Cernăuți, 1943; Scrieri lirice, îngr. și pref. Emil Manu, prezentare Al. Dima, București, 1970; Necunoscuta, îngr. Ecaterina Chelariu, cuvânt înainte Mircea Horia Simionescu, București, 1972; Scrieri lirice, cuvânt
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
care nu se desparte: Cântece de-acasă (1971) și Alte cântece de-acasă (1978). Poezia lui C. este cantabilă, multe versuri devenind texte pentru cântece lirice ușor de memorat. A scris și literatură pentru copii: Vine, vine primăvara... (1981), Strugur dulce, lan de aur (1983), Despre-o viță și-o bobiță... (1986) ș.a. SCRIERI: Sărutul soarelui, Chișinău, 1965; An neobișnuit, Chișinău, 1967; Struguri în amiază. Oameni și locuri din Moldova, Chișinău, 1968; Sonetele câmpiei, Chișinău, 1970; Firul Ariadnei, Chișinău, 1970; Cântece
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
locuri din Moldova, Chișinău, 1968; Sonetele câmpiei, Chișinău, 1970; Firul Ariadnei, Chișinău, 1970; Cântece de-acasă, Chișinău, 1971; Diminețile Patriei. Oameni și locuri din Extremul Orient, Chișinău, 1976; Alte cântece de-acasă, Chișinău, 1978; Vine, vine primăvara..., Chișinău, 1981; Strugur dulce, lan de aur, Chișinău, 1983; Vârsta teiului, Chișinău, 1984; Despre-o viță și-o bobiță..., Chișinău, 1986; Spicul și steaua, Chișinău, 1990; Flori de tei deasupra noastră..., București, 1995; Cântecele mântuirii, București, 2001. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Substanța unei deveniri
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
de emancipare atât a spațiului privat, cât și a celui public, într-un moment când acestea două, îndeajuns de bine definite, devin apte a se segrega. Prin dimensiunea sa estet-socializatoare, ca mod de petrecere a timpului sub emblema lui utile dulci, practica cenaclieră păstrează multiple ecouri culturale. C.l. ilustrează o mare varietate de precedențe și ascendențe: el este ruda îndepărtată și „democratizată” a banchetului din Antichitate, dar și a lecturii familiale din secolul al XVIII-lea, a salonului și seratei din
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
de lucruri care este tolerată și bine venită” (the felt tolerability and welcomeness of a state of affairs). Numai în acest sens „plăcerea” este sinonimă cu „satisfacția”. Altfel, doar ca plăcere senzorială, nu este încă satisfacție. De exemplu, un gust dulce (plăcere senzorială) poate deveni un stimul iritant (insatisfacție); și tot astfel, un gust amar poate deveni „stimul bine venit” (welcomed stimulus). Thorndike a sugerat o listă lungă de stări de fapt care produc insatisfacții și iritări în sensul de mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un alt exemplu, literatura de specialitate observă că oameni din diferite culturi salivează cu anticipație gândindu-se la o mâncare gustoasă - dar ce consideră ei a fi gustos? Anumite aspecte ale gustului - spre exemplu, capacitatea de a detecta diferențe în dulce și sărat - par să fie înnăscute. Oricum, cât dulce și cât sărat preferăm în hrană pare a fi un rezultat al experiențelor trecute pe care le-am avut cu mâncarea. În cultura siriană, mâncarea tinde să fie foarte sărată. Iată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
din diferite culturi salivează cu anticipație gândindu-se la o mâncare gustoasă - dar ce consideră ei a fi gustos? Anumite aspecte ale gustului - spre exemplu, capacitatea de a detecta diferențe în dulce și sărat - par să fie înnăscute. Oricum, cât dulce și cât sărat preferăm în hrană pare a fi un rezultat al experiențelor trecute pe care le-am avut cu mâncarea. În cultura siriană, mâncarea tinde să fie foarte sărată. Iată de ce nu este de mirare că persoanele care cresc
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe de alta, de sintaxe imagistice insolite: „Columna unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul Tărâmul celălalt (1938), lirica sinestezică a lui G. își găsește deplina forță de expresie, ceea ce se petrece, paradoxal, la nivelul structurilor fixe de sonet. Întreaga materie poetică, apropiată tematic de registrul simbolist (reveria
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
ci dragonul. Vulturului bicefal i se vede un singur cap. Calul frumos, bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea să iasă dulce. Albina, păsările și peștii se odihnesc în timpul nopții. Ușurința cu care se cultivă polisemantismul, dar și naturalețea cu care o creatură reală sau fantastică este transformată într-un element important al ideologiei politice practici
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vede un singur cap. Calul frumos, bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea să iasă dulce. Albina, păsările și peștii se odihnesc în timpul nopții. Ușurința cu care se cultivă polisemantismul, dar și naturalețea cu care o creatură reală sau fantastică este transformată într-un element important al ideologiei politice practici, de altfel, obișnuite în discursul medieval
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu prigoana la care este supus fără a purta nici o vină. Suspiciunea de la început, reticența și chiar imparțialitatea se topesc la căldura patosului cheltuit de unicorn pentru a-și apără dreptatea. "Șoimul de acestea pre amănuntul bine înțelegând, precum de dulce voroava Inorogului, așe de înștiințarea adevărului, mult să minună și într-acesta chip cătră Inorog dzisă: "Vechiu și adevărat cuvânt între toți să grăiește (că dreptatea toate biruiește și adevărul decât toate mai tare ieste), așijderea (strâmbătatea și lucrătoriul ei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
viclean lipsit de scrupule, așa cum apare în unele fabule orientale, ci decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de viclean ieste lăudat, însă "cu bucățeaoa dulce a Vulpii înghiți și undița otrăvii amară"), animalul are suficient discernământ pentru a ști în ce se amestecă și care vor fi urmările pe care, de altfel, se arată pregătit să și le asume cu maximă bărbăție. Dacă Vulpea evită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dă la frigider, timp de două ore, pusă în pungă de nylon. RULADĂ CU PRUNE USCATE 1,5 kg mușchi filé de porc, 300 g prune uscate, 300 g costiță afumată, 500 g ciuperci tocate mărunt, sare, piper, cimbru, boia dulce, 100 ml țuică, 200 ml vin alb, 100 g untură Se ia carnea și se taie, în așa fel încât să se facă asemenea unei foi de ruladă sub formă dreptunghiulară, o întindem bine, se pune puțin delicat și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și vin și prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper, cimbru, boia de ardei dulce, restul de țuică și vin și o dăm la cuptor. După ce se răcorește puțin, se taie felii. RULADĂ CU ȘUNCĂ ȘI PARMEZAN 100 g unt, 80 g făină, 500 ml de lapte, 5 ouă, șuncă, 2 linguri smântână, parmezan Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
treizeci până la treizeci și cinci de minute, după care se fac cu o lingură opt adâncituri și în fiecare se pune câte un ou. Se ține cratița la cuptor timp de șase până la opt minute până se prind ochiurile. OMLETA DULCE CU NECTARINE 5 ouă, 4 nectarine, 6 linguri de zahăr, 2 linguri de făină, 100 ml smântână, 1 plic de praf de copt, 1 pahar de lapte, 120 g unt, coajă și suc de la o lămâie, sare. Rețeta este pentru
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
restul de maioneză. Cu ajutorul unui cornet umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, verdeață și gogoșar roșu. SALATĂ DIN OUĂ CU ȘUNCĂ 4 ouă fierte tari, 100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVISURI CU OUA DE PREPELITA 16 ouă de prepeliță, 8 felii de pâine prăjită, o lingură de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]