15,944 matches
-
Michele Williams; doua mame in Wonderstruckîn sfârșit, după vreo patruzeci de minute s-a putut intra din nou în Palat, s-au reluat vizionările și, noaptea târziu, când am ajuns la hotel, aveam să aflu de la recepționist că și la Gara din Cannes a fost o astfel de alarmă. Dcă aș crede atât de mult în puterile magice ale cinematografului, aș zice că totul a fost pus la cale chiar de Godard, eroul biopicului cam în răspăr al lui Hazanavicius. Nu
Cannes 2017. Godard sabotat de o alarmă cu bombă by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/104471_a_105763]
-
a aerului, pe când București-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România. Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploiești, Mureșeni din Târgu Mureș și Gară din Slatina. La coadă clasamentului intra și patru cartiere din Capitală: Unirii, Gară de Nord, Ștefan cel Mare și Moșilor, care ocupă pozițiile patru, șase, noua și respectiv zece. Pe de altă parte, primele poziții în clasamentul național al cartierelor
Care este orașul cu cea mai scăzută calitate a aerului din România by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104527_a_105819]
-
calitate a aerului din România. Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploiești, Mureșeni din Târgu Mureș și Gară din Slatina. La coadă clasamentului intra și patru cartiere din Capitală: Unirii, Gară de Nord, Ștefan cel Mare și Moșilor, care ocupă pozițiile patru, șase, noua și respectiv zece. Pe de altă parte, primele poziții în clasamentul național al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Racadau și Nouă din Brașov
Care este orașul cu cea mai scăzută calitate a aerului din România by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104527_a_105819]
-
cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureșteni și-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coadă clasamentului sunt printre cele mai aglomerate și intens circulate din București: Unirii, Gară de Nord și Ștefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia și Băneasa au fost notate de bucureșteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continua cu Vatra Luminoasă, Aviației, Titan și Domenii. În
Care este orașul cu cea mai scăzută calitate a aerului din România by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104527_a_105819]
-
localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Racadau, Noua și Avantgarden. Brașovul Vechi, Centrul Istoric și Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Brașovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea București, 13-Septembrie, Gării și Triaj. Locuitorii orașului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central și Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Toplița și Sumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută
Care este orașul cu cea mai scăzută calitate a aerului din România by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104527_a_105819]
-
polul opus, zonele Ultracentral, Toplița și Sumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului. În orașul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria și Semicentral, iar zonele mai puțin favorizate sunt Lenin și Gării. Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziții în clasament sunt Valea Aurie, Ștrand și Calea Poplacii. Ultimele poziții din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnișor, Central și Broscărie. În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului
Care este orașul cu cea mai scăzută calitate a aerului din România by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104527_a_105819]
-
Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia și Zorilor, zone incluse și în top zece cartiere la nivel național. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gară și Centru. În Timișoara, oraș situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui și Dacia au fost evaluate de către cetățeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a
Care este orașul cu cea mai scăzută calitate a aerului din România by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104527_a_105819]
-
mai mult decât orice, iar asta se simțea în fiecare cântec. Interpreta a murit cântând la o nuntă în comuna Unirea, din județul Călărași, în noaptea de 12 spre 13 mai 1979. După ce a cântat melodia „ O bătrână într-o gară", Ileana Sărăroiu le-a cerut scuze nuntașilor că nu mai poate continua, deoarece se simte foarte rău. Chemată de urgență o ambulanță, artista a murit în drum spre Călărași. Moartea artistei a produs un șoc în lumea artistică și nu
Maria Tănase și Ileana Sărăroiu, destine tragice ale culturii românești-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104668_a_105960]
-
de zestre fiicei sale căsătorită cu secretarul Legației Marii Britanii, Effigham Grant (nume ce-l va purta viitorul pod). Atunci când părți din acest teren au fost scoase la vânzare, statul român a cumpărat o bună parte din ele în vederea construirii unei gări care, trebuia să lege Capitala de nordul țării (pentru partea de sud exista Gara Filaret). Clădirea gării, alături de peroane și linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg, și a purtat, la început, numele de Gara
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
va purta viitorul pod). Atunci când părți din acest teren au fost scoase la vânzare, statul român a cumpărat o bună parte din ele în vederea construirii unei gări care, trebuia să lege Capitala de nordul țării (pentru partea de sud exista Gara Filaret). Clădirea gării, alături de peroane și linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg, și a purtat, la început, numele de Gara Târgoviștei. În anul următor, Consorțiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile sale
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
pod). Atunci când părți din acest teren au fost scoase la vânzare, statul român a cumpărat o bună parte din ele în vederea construirii unei gări care, trebuia să lege Capitala de nordul țării (pentru partea de sud exista Gara Filaret). Clădirea gării, alături de peroane și linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg, și a purtat, la început, numele de Gara Târgoviștei. În anul următor, Consorțiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile sale. Astfel, a devenit
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
gări care, trebuia să lege Capitala de nordul țării (pentru partea de sud exista Gara Filaret). Clădirea gării, alături de peroane și linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg, și a purtat, la început, numele de Gara Târgoviștei. În anul următor, Consorțiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile sale. Astfel, a devenit principalul proprietar al zonei gării și al liniilor adiacente, înființând, totodată, un Consiliu pentru administrarea sa. În noiembrie 1870, odată cu deschiderea provizorie a
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg, și a purtat, la început, numele de Gara Târgoviștei. În anul următor, Consorțiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile sale. Astfel, a devenit principalul proprietar al zonei gării și al liniilor adiacente, înființând, totodată, un Consiliu pentru administrarea sa. În noiembrie 1870, odată cu deschiderea provizorie a liniei București — Ploiești, Gara Târgoviște a fost dată în exploatare, iar, peste doi ani, la 13/25 septembrie 1872, a fost inaugurată
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
următor, Consorțiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile sale. Astfel, a devenit principalul proprietar al zonei gării și al liniilor adiacente, înființând, totodată, un Consiliu pentru administrarea sa. În noiembrie 1870, odată cu deschiderea provizorie a liniei București — Ploiești, Gara Târgoviște a fost dată în exploatare, iar, peste doi ani, la 13/25 septembrie 1872, a fost inaugurată oficial, când au fost date în exploatare liniile ferate Pitești — București — Buzău și Galați — Tecuci — Roman, în lungime de peste 600 km, cu
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
fost inaugurată oficial, când au fost date în exploatare liniile ferate Pitești — București — Buzău și Galați — Tecuci — Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de stații. Deschiderea liniei București - Ploiești În 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, numele său a devenit Gara de Nord. Clădirea de călători avea parter și etaj, și era formată dintr-un pavilion central cu două turnuri care există și astăzi. Fațada principală era orientată de-a lungul Căii Târgoviște. Intrarea se făcea direct din
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
astăzi. Fațada principală era orientată de-a lungul Căii Târgoviște. Intrarea se făcea direct din Calea Târgoviștei, și, în față, era o grădină cu o alee centrală numită ''curtea călătorilor''. În perioada 1895-1896 a fost construită o nouă aripă a gării, prevăzută și cu un "salon regal", restaurat în forma originală din timpul lui Carol I, și inaugurat la 1 decembrie 2013, de către principesa Margareta și principele Radu. La 1/13 aprilie 1890 s-a dat în funcțiune centrala telefonică a
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
Margareta și principele Radu. La 1/13 aprilie 1890 s-a dat în funcțiune centrala telefonică a Gării de Nord, având inițial 25 de linii telefonice, numai în București. În 1907, Gara de Nord a fost extinsă cu încă două linii, iar în 1928, gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Planuri pentru construirea unei gări noi, denumită '' Gara Centrală'', care urma să fie amplasată undeva în zona în care acum se află Opera Română, au existat, însă declanșarea Primului Război Mondial a
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
telefonică a Gării de Nord, având inițial 25 de linii telefonice, numai în București. În 1907, Gara de Nord a fost extinsă cu încă două linii, iar în 1928, gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Planuri pentru construirea unei gări noi, denumită '' Gara Centrală'', care urma să fie amplasată undeva în zona în care acum se află Opera Română, au existat, însă declanșarea Primului Război Mondial a împiedicat realizarea vreunui proiect în acest sens. Gara de Nord a fost modernizată și mărită, în anii
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
având inițial 25 de linii telefonice, numai în București. În 1907, Gara de Nord a fost extinsă cu încă două linii, iar în 1928, gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Planuri pentru construirea unei gări noi, denumită '' Gara Centrală'', care urma să fie amplasată undeva în zona în care acum se află Opera Română, au existat, însă declanșarea Primului Război Mondial a împiedicat realizarea vreunui proiect în acest sens. Gara de Nord a fost modernizată și mărită, în anii 1930-1932, când s-
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
porticul format din șase coloane de mari dimensiuni. Au fost modernizate și sistemele de sonorizare din stații. În 1932, la Gara de Nord, s-a montat un amplificator (de 200 w) și șase difuzoare; până în 1938, acestea s-au extins în toate gările din țară, înlocuind vechiul clopot de peron. Construcția Gării a dus, totodată, și la dezvoltarea urbanistică a zonei din jurul său, care a început să fie populată rapid, terenurile fiind ocupate în principal de locuințele lucrătorilor de la căile ferate. Gara de Nord, după
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
fost modernizate și sistemele de sonorizare din stații. În 1932, la Gara de Nord, s-a montat un amplificator (de 200 w) și șase difuzoare; până în 1938, acestea s-au extins în toate gările din țară, înlocuind vechiul clopot de peron. Construcția Gării a dus, totodată, și la dezvoltarea urbanistică a zonei din jurul său, care a început să fie populată rapid, terenurile fiind ocupate în principal de locuințele lucrătorilor de la căile ferate. Gara de Nord, după bombardamentul din aprilie 1944 (Foto: Arhivele Naționale) Începând cu
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
asemenea, în Piața Gării de Nord se află un monument dedicat eroilor ceferiști din timpul Primului Război Mondial, operă a sculptorilor Corneliu Medrea și Ion Jalea. De ce a vrut Nicolae Ceaușescu să dărâme Gara de Nord Zona Gării de Nord, inclusiv clădirea, suferă importante distrugeri (aripa sudică a gării, linii și macazuri) în bombardamentele intense asupra Bucureștiului din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Clădirea a rămas în picioare, și a reușit să rămână, până în prezent, trecând peste o demolare programată în 1992, de fostul lider comunist Nicolae
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
Bucureștiului din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Clădirea a rămas în picioare, și a reușit să rămână, până în prezent, trecând peste o demolare programată în 1992, de fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu, care voia să construiască o nouă gară la marginea capitalei. Între 1945 și 1990, au fost realizate alte modernizări, printre care: electrificarea liniilor, lungirea peroanelor, reamenajarea sălilor de așteptare, racordarea la rețeaua de termoficare, caloriferele începând să înlocuiască sobele cu lemne, construirea de pasaje pietonale, sub/supraterane
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
au fost realizate alte modernizări, printre care: electrificarea liniilor, lungirea peroanelor, reamenajarea sălilor de așteptare, racordarea la rețeaua de termoficare, caloriferele începând să înlocuiască sobele cu lemne, construirea de pasaje pietonale, sub/supraterane pentru traversarea liniilor ferate, dar și legarea gării la rețeaua de metrou prin realizarea în 1988, a stației de metrou Gara de Nord. În aceeași perioadă, traficul feroviar a cunoscut o creștere enormă. Alteța Sa Principesa Margareta și Prințul Radu în trenul regal, după inaugurarea Salonului Regal din Gara de Nord, de Ziua
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
în 1988, a stației de metrou Gara de Nord. În aceeași perioadă, traficul feroviar a cunoscut o creștere enormă. Alteța Sa Principesa Margareta și Prințul Radu în trenul regal, după inaugurarea Salonului Regal din Gara de Nord, de Ziua națională în 2013 Impresionanta clădire a gării este inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România având codul B-II-m-B-18803. Ultimele lucrări de reabilitare a clădirii Gării de Nord au avut loc între anii 1997 și 1999, și au constat în modernizarea sălilor de așteptare, a sistemelor de afișaj video, montarea
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]