16,375 matches
-
nu se vede. Nu se vede că, deoarece burghezul nostru a cheltuit șase franci pe un lucru, el nu va mai putea să îi cheltuie pe un alt lucru. Nu se vede că, dacă el nu ar fi avut un geam de înlocuit, și-ar fi înlocuit, de pildă, papucii uzați sau ar fi pus o carte în plus în biblioteca sa. Pe scurt, ar fi găsit o utilizare oarecare a acestor șase franci, ceea ce nu se va întâmpla. Să facem
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înlocuit, de pildă, papucii uzați sau ar fi pus o carte în plus în biblioteca sa. Pe scurt, ar fi găsit o utilizare oarecare a acestor șase franci, ceea ce nu se va întâmpla. Să facem deci contabilitatea industriei în general. Geamul fiind spart, industria producătoare de geamuri este stimulată în măsură de șase franci; este ceea ce se vede. Dacă geamul nu ar fi fost spart, industria cizmăritului (sau oricare alta) ar fi fost stimulată în măsură de șase franci; este ceea ce
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar fi pus o carte în plus în biblioteca sa. Pe scurt, ar fi găsit o utilizare oarecare a acestor șase franci, ceea ce nu se va întâmpla. Să facem deci contabilitatea industriei în general. Geamul fiind spart, industria producătoare de geamuri este stimulată în măsură de șase franci; este ceea ce se vede. Dacă geamul nu ar fi fost spart, industria cizmăritului (sau oricare alta) ar fi fost stimulată în măsură de șase franci; este ceea ce nu se vede. Și dacă am
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fi găsit o utilizare oarecare a acestor șase franci, ceea ce nu se va întâmpla. Să facem deci contabilitatea industriei în general. Geamul fiind spart, industria producătoare de geamuri este stimulată în măsură de șase franci; este ceea ce se vede. Dacă geamul nu ar fi fost spart, industria cizmăritului (sau oricare alta) ar fi fost stimulată în măsură de șase franci; este ceea ce nu se vede. Și dacă am lua în considerare ceea ce nu se vede, deoarece este un fapt negativ, cât
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deoarece este un fapt negativ, cât și ceea ce se vede, deoarece este un fapt pozitiv, am înțelege că nu există niciun interes pentru industrie în general sau pentru producția națională în ansamblu să se spargă sau să nu se spargă geamuri. Să facem acum contabilitatea lui Jacques Bonhomme. În cazul primei ipoteze, ipoteza geamului spart, acesta cheltuie șase franci și obține nici mai mult nici mai puțin decât satisfacția de a avea o fereastră. În cazul celei de-a doua ipoteze
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fapt pozitiv, am înțelege că nu există niciun interes pentru industrie în general sau pentru producția națională în ansamblu să se spargă sau să nu se spargă geamuri. Să facem acum contabilitatea lui Jacques Bonhomme. În cazul primei ipoteze, ipoteza geamului spart, acesta cheltuie șase franci și obține nici mai mult nici mai puțin decât satisfacția de a avea o fereastră. În cazul celei de-a doua ipoteze, ipoteza conform căreia accidentul nu s-ar fi produs, acesta ar fi cheltuit
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a avea atât o pereche de papuci cât și o fereastră. Însă, cum Jacques Bonhomme face parte din societate, trebuie conchis de aici că, luată în ansamblul său și punând în balanță produsul și satisfacția generală, aceasta a pierdut valoarea geamului spart. De unde, generalizând, ajungem la următoarea concluzie neașteptată: "societatea pierde valoarea obiectelor distruse în mod inutil" și la următorul aforism care va face să se ridice firele de păr din capul protecționiștilor: A strica, a sparge, a disipa nu înseamnă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este la urma urmei decât o distrugere parțială. Astfel, dacă mergeți la fondul tuturor argumentelor care se aduc în favoarea sa, nu veți găsi decât parafraza acestui dicton vulgar: Ce s-ar alege de geamgii dacă nu s-ar sparge niciodată geamuri?". Demobilizarea Ce e valabil pentru un om este valabil și pentru un popor. Când cineva dorește să își ofere o satisfacție, el trebuie să vadă dacă aceasta își merită costul. Pentru o națiune, cel mai mare bun este Securitatea. Dacă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să se trântească ușa de la intrare. Să râdem cu Mia! Ionel sună la ușa vecinei de la parter. Aceasta deschide. Tanti, vă rog să-mi dați și mie mingea! Dar unde este? În bucătăria dumneavoastră. Dar cum a ajuns acolo? Prin geam. V.2. LA ȘCOALĂ Mulți spun că nu le place la școală. De ce oare? Si Miei i se parea greu la scoala pâna si-a dat seama ca, daca stie cum sa se comporte fata de ceilalti usor. În primul
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
bilete scrie că au locuri pe la mijlocul vagonului trei. Două doamne și-au așezat geamantanele pe culoar de nu mai aveai loc să treci. Și-au aprins țigările, deși în tren nu se fumează. Bineînțeles că era nevoie să meargă cu geamul deschis, dar era curent. Ce să facă? Să le spună să-l închidă? Scrie ce crezi că i-a plăcut Miei și ce nu i-a plăcut în această călătorie cu trenul. Aspecte pozitive Aspecte negative munte. Abia așteaptă! Împreună cu
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Th. Cornel (Figuri contemp.), N. N. Beldiceanu s-a născut în 1881. iubire, fără ură, fiindcă am de-a face rar cu fenomenalitățile fizice, eu pot repudia, material vorbind, un tânăr pentru motive de ordin profesional și în timp ce-l zăresc pe geam plecând supărat, să deschid versurile sale și să le gust cu emoție. Cartea formează pentru mine o realitate transcendentă, iar biografiile le-am scos din cărți și din documente, nu din experiența directă. Când cineva insinuează că judec după "simpatii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe toți vecii, Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. Pe lângă plopii fără soț pornește pe o idee sentimentală populară. Bărbatul trecea neînțeles de femeia pe care o iubea (e tema sonetului lui Arvers): Pe lângă plopii fără soț La geamul tău ce strălucea Adesea am trecut, Privii atât de des; Mă cunoșteau vecinii toți, O lume toată-nțelegea, Tu nu m-ai cunoscut. Tu nu m-ai înțeles. Dar apoi romanța se scufundă în mitologie. Dragostea poetului nu e numai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-n umbră doar samovarul cântă... Ș-acum e gol salonul, e gol și-n umbra casei Stau vastele fotolii și lung prind să se mire... Oglinzile-și arată cu jale infinitul Și nu mai vine nimeni... zadarnic stai la geamuri... În neagra umbră, pianul cu dinții scoși afară Rânjește ca un monstru ce-ar vrea să mă sfâșie... paharul cu ceai (cu un mic feeric care e mai mult o analiză a delicateței de ton a lichidului): Visam privind în fundul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și aci un poet cu sensibilitatea materiei grele. Anghel e un metaforist pe urmele lui Jules Renard și pagina lui e plină de comparații ca: "serele ca niște palate de cleștar"; flori cu fețele palide "ca niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital"; firele de iarbă "ca o armată minusculă în pas gimnastic". Ca și Jules Renard, el mânuiește bine umorul animist, vorbind de somnolența jovială a butoiului, de apariția apocaliptică a instrumentelor agricole. Toată poezia cotețului e realizată în fixarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În acest fel realismul se adâncește, sub proporția normală a verosimilului, până la fantastic și suprarealist. Saraha este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aurii inele, Cu pleoape de cerneală, Cu tâmplele înrămurite de vine verzi ca fierea, Cu unghiile vopsite-n fapte. Nocturnele sunt pentru ochi mai curând decât pentru urechi: Luna e o pată de sânge, stelele picături de apă aburite pe geamul cerului. Stelele sunt note de muzică. Luna e o hârcă de mort pe o pernă de catifea aurie. Luna e un solz de pește... Și nu vezi, se apropie! Cine se apropie?... A-oo... A-uu... A-aa!... Figurile de ceară conțin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a definit-o poetul singur: Gândiri, imagini... Vede ochiul, se sapă lucru-n amintire, Iar anii trec. Se schimbă multe, la multe iar le pierzi de știre. Crezi c-ai uitat... E zi de toamnă. O ploaie tristă bate-n geamuri, Ești trist de toată întristarea din cer, din miriști, de pe ramuri... Cum ritmic picură din strașini și moare focul în cămin, Ca niște șiruri lungi de umbre, lin, amintirile revin, Ți se perindă-ncet prin minte comoara vremilor apuse, Șiragul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
malul de gheață. AL. RALLY Introducătorul în poezie al intimităților de bănci universitare este Al. Rally (Studente, 1915-1921) în creionări grațioase: Al cui e parfumul cel bun Ce vine din banca din față? Vecinul miroase-a tutun; De-aceea prin geamuri văd fum, Deși eu știu bine că-i ceață... Al cui este versul sonor Ce-l spune-așa prost profesorul? Sus lămpile cântă în cor. De-aceea fac versuri ușor Și-n roiuri prin sală-și iau zborul. AL. CLAUDIAN
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
emoții nemijlocite: O! Vreme-n care nu citeam! Când mă suiam, uimit, în tren Și când în veșnicul refren Atâtea gânduri depănam! Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem somnul în vagon! La geam cu capul gol în vânt, Știam că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum, La care kilometru sânt O! Vremea când pe scări, vegheam Cu gândul dus în patru părți! ...Azi știm atâtea de prin cărți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum, La care kilometru sânt O! Vremea când pe scări, vegheam Cu gândul dus în patru părți! ...Azi știm atâtea de prin cărți - Și tot mai rar privim pe geam!... GEORGE DUMITRESCU Tot de natură intimistă este ceea ce e mai valabil în poezia lui G. Dumitrescu, dedicată cu statornicie petrarchiană unei unice femei moarte, pe care poetul o evoacă în mediul casnic, până și în bibliotecă: Biblioteca mă-nconjoară, stearpă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
voluptate. Priveliștea autohtonă este zugrăvită cu imagini locale, pridvor, livezi de pruni, suman alb de zăpadă, bunicul este evocat cu tabieturile lui valahe, prin putina în care făcea băi de nuc, casa bătrână prin mirosuri de șerbeturi: Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampă Ca o bunică bună la nepoțelul mic. Pe-atunci știam că-i vie; azi nu mai știu nimic: Apăs cu nepăsare de om pe-a ușii clampă. Sub coperișul care îi sta ca un bonet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunetele talangei în vreme ce evreul bătrân între flăcările lumânărilor cântă căderea Ierusalimului: Cine-aducea deodată cirezile din cîmp? Aveau și-atunci ochiul de sticlă, gâtul strâmb, dar aduceau în uliți baliga din pășune și în surâs o scamă din soarele-apune... Deodată după geamuri se aprindeau făclii; o umbră liniștită intra în prăvălii prin ușile-ncuiate și s-așeza la masă. Tăcerea de salină încremenea în casă și-n sloiul nopții jgheabul ogrăzii adăpa. Bunicul între flăcări de sfeșnic se ruga: "Să-mi cadă dreapta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a refăcut chiar, cu mare talent, pe Horațiu, în Lui Taliarh, cu o recepție sensorială inexistentă în model: Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vremea; ca mâine, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n-om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș, Ca mâine, toamna iară se va mări prin grâne și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâine. poate s-or duce doi cu ochi de râu în știri, să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îți cuminici... Cum v-ar mai lătra în gară, Floarea,-ntr-una din duminici!... Mai întîi, din timp m-aș duce să pândesc de la canton, și s-adăst, zvâcnind, semnalul cantonierului Anton!... Și când trenu-ar trece buzna și ați fi la geam, din piept mi-aș învîrteji un chiot: "Ura, fraților, v-aștept". ...Și, despriponind pe Roibu, - închingîndu-i zdravăn șaua, - aș sări pe el și-n goană aș scurta, prin câmpi, șoseaua!... D. CIUREZU Originalitatea poeziilor lui D. Ciurezu stă în interpretarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]