16,244 matches
-
soțului tot nevinovată se pretindea, iar comunitățile tribale sătești din Yemen considerau că adevărata justiție este cea tribală în virtutea conceptului de onoare și nu justiția statală! Cartea descrie extrem de sentimental, cu emoție și sensibilitate toată pățania fetei, toată copilăria ei săracă, căsătoria ei aranjată, agresivă. Arată sărăcia unor părinți analfabeți, legislația tribală care dăinuie paralel cu cea statală și amănuntele despre cultura arabă a acestui loc reies din rândurile cărții... În Yemen, este un obicei ca bărbații sa mănânce, să mestece
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
și de către Dowla, cea de a doua soție a tatălui ei, o altă femeie chinuită de soartă! Venită în vizită la părinti, Najoud s-a dus să o salute și pe cea de a doua soție a tatălui, femeie la fel de săracă, care trăiește din cerșitul pe străzile din Sana'a, capitala Yemenului. Această femeie, Dawla, o înțelege pe fetiță și îi spune, fugi la tribunal, acolo știu că există judecători care ne apară pe noi femeile, tu ai un contract de
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
1881 și în 1905, Porquerolles își schimbă și ea proprietarii. Fiind singura insulă populată, o centrală termoelectrică și cisterne de apă sunt construite. În 1912 Porquerolles este cumpărată cu un milion de franci de către filantropul belgian François-Joseph Fournier, un marinar sărac care devenise milionar exploatând o mină de aur în Mexic. Acesta trăi în insulă până la moartea sa, în 1935, organizând sătenii într-un fel de cooperativă în care fiecare, femeie sau bărbat, își avea cuvântul se spus. Sistemul a funcționat
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
batiste. Atât rudele cât și vecinii sunt invitați la masă. După nașterea copilului se ofereau și jertfe, ce constau de obicei în berbeci sau oi. Animalul jertfit, era tranșat în bucăți care erau împărțite unor vecini, rude sau unor oameni săraci. În unele zone din Turcia, când se năștea un băiat, se tăiau animale și se împărțeau jertfe, se plantau copaci și se făcea halva. Mama și copilul nou născut nu au voie să iasă din casă în primele patruzeci de
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
au așteptat cândva pe Moise la poalele Muntelui Sinai. Ziua următoare, la Mina, pelerinii aruncă mai întâi pietricele în niște stâlpi străvechi de piatră, apoi sacrifică un animal, de obicei oaie sau cămilă,o mare parte din carne fiind împărțită săracilor. Ceremonia are loc în ziua în care în întreaga lume musulmană se sărbătorește "'Īd al-Aḍḥa (Sărbătoarea Sacrificiului)". După ce se întorc de la Mina la Mecca, pentru un ocol final al Kaaba, "ḥăǧǧ"-ul este complet. După ce se rade pe cap și
Hajj () [Corola-website/Science/329084_a_330413]
-
lungul secolelor, pelerinajul a continuat să fie un factor important de legătură între musulmanii de pretutindeni. Datorită pelerinajului orice credincios apt fizic călătorește o dată în viață. Este prilejul ca oameni de culoare, berberi, chinezi, persani, sirieni, turci, arabi - bogați și săraci - să fraternizeze, să se întâlnească pe teritoriul credinței comune. De asemenea, întâlnirile din timpul pelerinajului au oferit un bun prilej pentru răspândirea unor idei sectare în rândul unor persoane venite din zone izolate, fără mijloace moderne de comunicare și unde
Hajj () [Corola-website/Science/329084_a_330413]
-
împărțită în Carolina de Nord și Carolina de Sud în 1729.Primii sclavi de culoare sunt aduși în America de Nord în 1619, fiind tratați că o sursă ieftină de muncă mai numeroasă decât ucenicii (care au fost în mare parte europeni săraci). După 1619, atunci când o navă olandeză a adus 20 de africani pe uscat la colonie britanică Jamestown, Virginia, sclavia s-a răspândit în coloniile americane pentru a ajuta la producerea culturilor profitabile de tutun. Deși sunt imposibil de estimat cifrele
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
și lumea liberă. Orașul fără de lege oferă oportunități pentru mulți, bogăția astronomica pentru câțiva. În New York, șeful poliției, Thomas Byrnes, își folosește nouă inovație violență "gradul al treilea" pentru a înfrunta nivelul crescut de crime și infracționalități. Milioane de oameni săraci din zonele urbane se confruntă deseori cu condiții groaznice și cu epidemiile de boli în locuințele lor. Jacob Riis, fotograf și reformator, prin fotografiile sale prezentate publicului, îi conving pe oameni că sărăcia încă este o amenințare severă la îndeplinirea
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
perioadă, Florica Bagdasar, cu care ocazie i s-a repartizat un aparat Fieseler Storch. Cu acest aparat a zburat mai multe luni, însoțind-o pe Ulla Lindenwald, care, în calitate de reprezentantă a Crucii Roșii suedeze distribuia ajutoare pentru nou-născuți și copii săraci. Autoritățile vremii, neavând încredere în vechii piloți, dar având totuși nevoie de ei, apelează și la Mariana Dăgescu pentru formarea unei generații noi de piloți. După obținerea brevetului de instructor de zbor, începând din data de 1 februarie 1949 a
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
forțele armate. Paderewski a devenit primul prim-ministru (la începutul anului 1919) și Dmowsky a condus cel mai mare partid. De la începuturile sale, Republica a purtat o serie de războaie pentru a-și asigura granițele. Națiunea a fost rurală și săracă, cele mai bogate zone erau în fostele zone germane în vestul țării. Industrializarea s-a făcut foarte încet, și a fost promovată la mijlocul anilor 1930, odată cu dezvoltarea Districtului Industrial Central. Noua-formată republică la Conferința de Pace de la Paris din 1919
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
luptat din greu pentru a realiza o recunoaștere publică a lui Aleksander Gierymski. Picturile executate de către acesta din urmă, în acești ani au fost „"Evreică vânzând portocale"” (), „"Poarta vechiului turn"” () , „"Marina Solec"”, „"Festivalul trompetelor"” și altele bazate pe viața oamenilor săraci din cele două districte ale Varșoviei, Powiśle și Orașul Vechi. Din păcate, lucrările sale nu au fost receptate pozitiv de către societatea poloneză a vremii. Ca urmare a dezmăgirii care l-a cuprins, artistul părăsește Varșovia în anul 1888, alegând Germania
Aleksander Gierymski () [Corola-website/Science/329304_a_330633]
-
Mary de Burgundy. Asta i-a influențat pe cei bogați, din sfera înaltă a societății să le ofere inele de logodnă iubitelor lor. Mine cu diamante au fost descoperite în 1870 în Africa. Cum producția de diamante creștea cei mai săraci au ajuns să iși permită și ei să cumpere inele de logodnă. Totuși, inelele de logodnă cu diamant au fost văzute pentru mult timp ca simboluri ce aparțineau celor din înalta societate, nobililor și aristocraților și tradiția favoriza benzile de
Inel de logodnă () [Corola-website/Science/329333_a_330662]
-
unde a trăit la rudele sale. Capacitățile intelectuale ale tânărului Rifă‘a au fost cultivate, începând cu 181, când a devenit student la Al-Azhar. Încă de la început, tăânărul a fost profund influențaț de Šayḫ Ḥassan Muḥammad Al-Attar, fiul unui comerciant sărac, care voia ca și fiul său să îi calce pe urme. Ḥassan fuge de acasă și se înscrie în secret la Al-Azhar, unde studiază sub îndrumarea lui Šayḫ Al-'Amir. Când Egiptul a fost ocupat de francezi, tânărul a fugit
Rifa'a at-Tahtawi () [Corola-website/Science/329353_a_330682]
-
preia rolul de regentă. A făcut acest lucru alături de fratele ei, iar apoi a predat insignele imperiale atunci când Conrad al II-lea a fost ales pentru a succede soțului ei, în 8 septembrie 1024. Ca văduvă, Sfânta Cunigunda a fost săracă, ca urmare a enormelor avuții acordate de către ea și de Henric pentru scopuri caritabile. În 1025, la exact un an după moartea soțului ei, Cunigunda s-a retras la abația Kaufungen, din Hessa, unde a intrat în mănăstirea benedictină întemeiată
Cunigunda de Luxemburg () [Corola-website/Science/328681_a_330010]
-
crea creșteri bruște ale nivelului de glucoză în sânge și ar determina stocarea grăsimilor de către organism. În plus, în funcție de faza dietei, sunt permise doar anumite combinații de alimente - respectiv mesele glucidice alcătuite din carbohidrați cu indice glicemic scăzut și proteine sărace în grăsimi sau mesele lipidice alcătuite din lipide și proteine. În ceea ce privește cantitatea de alimente permise, dieta Montignac nu o limitează în nici un fel, atâta timp cât se respectă combinațiile de alimente permise în cadrul ei. Dieta se bazează așadar pe alegerea și combinarea
Dieta Montignac () [Corola-website/Science/328765_a_330094]
-
accident, Jules și prietenul său, Michel Randeau, pornesc o anchetă. În timpul ei descoperă personaje ciudate: Abraxa, o vrăjitoare oribilă și iubitul ei damnat, Mordhomme, care au luat sub control un preot hirotonit, Pierre Hervé, provenit dintr-o familie de țărani săraci. Printre personajele care apar în acest roman neterminat se numără: Este un roman neterminat, scris cu doi înainte de "Cinci săptămâni în balon" și publicat în 2003 în seria revistei GEO "Jules Verne, l’Odyssée de la Terre". Din el s-au
Opere inedite ale lui Jules Verne () [Corola-website/Science/328846_a_330175]
-
Ierusalim creat de fratele Gérard în jurul anului 1080 și oficializat printr-o bulă papală Pascal al II-lea în 1113sau ordinul militar al Templului creat de Hugues de Payns in 1120 cu ocazia sinodului de la Nablus (Nabulus). Înainte de crearea acestor “săraci cavaleri ai lui Hristos și ai templului lui Solomon”, Hugues de Payns a făcut parte cu siguranță din "milites sancti Sepulcri" încă din 1115. Ca și acestea, ordinul Sfântului Mormânt pe de-o parte și "milites sancti Sepulcri " pe de
Ordinul Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/328848_a_330177]
-
va avea grijă de tot. Nick este dezamăgit, dar decide să nu-i spună lui Gatsby, de vreme ce prietenul său așteaptă telefonul lui Daisy. Gatsby îl invită pe Nick peste noapte și îi spune adevărul despre originile sale: s-a născut sărac, numele său adevărat este James Gatz, dar și că i-a spus lui Daisy să-l aștepte până după război, imediat după ce el va deveni cineva. El l-a întâlnit apoi pe Meyer Wolfsheim și a intrat în "afacerile" lui
Marele Gatsby (film din 2013) () [Corola-website/Science/329374_a_330703]
-
simpli, nu prețuia mai mult onorurile si oamenii puternici. Apropiații săi erau, de asemenea, oameni simpli: artiști,meșteșugari,lucrători manuali. Încerca să transmită această mentalitate și discipolilor săi care călătoreau în cete prin țară, ajungeau în cele mai umile și sărace zone, unde ajutau oamenii la diferite munci și făceau împreună ședințe simple de sama’. Mulțumită lor, oamenii își alinau tristețea. De asemenea recitau și predau marele poem doctrinar al lui Rumi, Mathnawi. Începând din secolul al XVI-lea ordinul Mawlawiya
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
() a fost un intelectual de pe Valea Mureșului Superior, învățător emerit și pasionat muzeograf, care s-a consacrat în eforturile sale culturalizării marei mase a țărănimii. Acesta s-a născut într-o familie de țărani săraci din satul Maiorești din comuna Rușii-Munți din județul Mureș, fiind cel mai mare dintre cei trei copii ai lui Mihai și Anghelina. La împlinirea vârstei de 4 ani copilul "Iustin" trăiește prima dramă, când tatăl său decedează zdrobit de un
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
avut și în alte sate realizări de seamă. Astfel la Văleni fiind în funcția de director al școlii, a creat un nou post de învățător la scurt timp după venirea sa, după cum a înființat grădinița - cu o cantină pentru copiii săraci (lucru cu totul nou în acea epocă). Deasemeni a înzestrat școala cu un aparat de radio, a pus bazele unei biblioteci, a creat o pepinieră de pomi și o prisacă pentru albine, a desfășurat o campanie pentru plantarea de pomi
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
, sau Charlie și fabrică de ciocolată (în ), este un roman pentru copii scris de Roald Dahl. Charlie Bucket, personajul principal, era un băiețel sărac din Anglia care locuia împreună cu familia lui formată din bunicuțul Joe, bunicuța Josephine, bunicuțul George, bunicuța Georgina și domnul și doamna Bucket (părinții lui Charlie). Charlie iubea mult ciocolată. Casă în care locuia el era amplasată lângă cea mai mare
Fabrica de ciocolată a lui Charlie () [Corola-website/Science/329504_a_330833]
-
d.Hr.). chiar a menționat că yemeniții posedă un talent înnăscut și unic pentru poezie. Referitor la mama poetului, sunt cunoscute puține lucruri. Aceasta a murit când al-Mutanabbi era mic, bunica fiind cea care l-a crescut. Familia poetului era săracă. Alegațiile cu privire la faptul că tatăl său se ocupa cu transportul apei par a fi plauzibile având în vedere faptul că acesta locuia în Kufa într-o zonă populată de țesători și transportatori de apă. Cu toate că familia sa avea o condiție
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
anume în zona de Centru a Republicii Moldova. Aici predomină soluri brune, cenușii de pădure precum și cernoziomuri tipice slab humifere. Ferma Agricolă „ Cricova-Lucești” a fost înființată în anul 2003 în județului Cahul, zona de Sud a Republicii Moldova. Aici predomină cernoziomuri obișnuite, sărace în humus, luto-argiloase sau luto-nisipoase și cernoziomuri carbonatate cu un conținut mic de humus sau luto-nisipos. Ferma Agricolă „Cricova-Găvănoasa” a fost înființată în anul 2008. Ea este amplasată într-un peisaj mirific, la adăpost de vânturi, curenți reci și brume
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
științifice internaționale cu același generic pe 20-21 iulie 1995; "Literatura română din Republica Moldova", „Limba Română”, nr. 8, 1997; "Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu", „Limba Română”, nr. 2, 1999; Fără magistru - o lume mai mult decât săracă", număr comemorativ Eugen Coșeriu, „Limba Română”, nr. 10, 2002; "Itinerare ale identității noastre", incluzând și ediții speciale dedicate unor importante centre de cultură și civilizație românească - "Un portret cultural al SUD-ului - județul Călărași", „Limba Română”, nr. 11, 1999; "Partea
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]