19,447 matches
-
încercări care reduceau simplist fenomenele psihice de conștiință la datele empirice, la reacțiile fiziologice, pe de altă parte, ei și-au propus ca fenomenele psihice să nu mai fie raportate doar la proprietățile externe ale excitației, la proprietățile organelor de simț, pentru a le pune și pe seama unor activități organizate superior, pe seama intuiției sau a gândirii. În acest fel s-au pus bazele apariției unui curent psihologic distinct, care va fi numit gestaltism sau psihologia formei, capabil să reziste și să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
teoria percepției tactile a lui Weber. Au fost contribuții care au avut rolul lor istoric pentru studierea experimentală a elementelor senzoriale ca date primare ale acțiunilor conștiente, a căror producere era dependentă de substratul morfologic și anatomic al organului de simț. Era un mod de gândire mecanicist caracteristic, care considera organismul asemenea unui sistem izolat, cu trasee nervoase preformate, a căror excitabilitate este decisă fizic la nivelul centrilor nervoși. Din perspectivele teoriilor fiziologice și psihologice ale epocii un asemenea mod de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fiziologic. Era deja formulată dinainte de către Georg Müller foarte populara "axiomă a psihofizicii". După aceasta, la baza fiecărei stări de conștiință se află un proces fiziologic, lucru ce se concretizează în însemnătatea asemănării sau diferențierii a ceea ce este reflectat prin simțuri. Acestei axiome, gestaltismul i-a mai adăugat două mici completări. Înainte de toate, a trecut de la simpla declarare a corelațiilor dintre sistemul psihic și cel fiziologic la numirea lor concretă și decisă de izomorfism; în al doilea rând, diferit de astă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dezbaterii politice. Această capacitate de a produce efecte la nivel cognitiv reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale puterii mass-media. Pe lângă faptul că prezintă relevanță pentru tehnicile de campanie electorală, ipoteza agenda setting are avantajul că este atrăgătoare pentru simțul comun și pare ușor de testat. Așa cum ilustrează autorii Denis McQuail și Sven Windahl (1993/2004) într-o schemă grafică sugestivă, ideea esențială este aceea că, dintr-o serie de teme și probleme, cele care beneficiază de mai multă atenție
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
apel la regula celui mai mic numitor comun, pentru ca mesajele să fie evocatoare și cât mai ușor descifrabile de către audiență. Reportajele se înscriu și ele în interiorul reperelor presupuse a fi cel mai larg răspândite, cele ale culturii populare și ale simțului comun. Pentru a atrage atenția telespectatorilor, jurnaliștii apelează la multiple resorturi narative (engl. storytelling) pentru punerea în scenă a informațiilor prezentate. Narațiunea devine forma preferată de prezentare a realității, oferind o cheie de lectură a lumii sociale. În consecință, posibilitățile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Analize cantitative, semantice și pragmatice / 230 6.2.1. Analiza semantică / 231 6.2.2. Analiza contrastivă / 233 Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu / 241 Anexe / 259 Bibliografie / 283 Indice / 297 Abstract / 301 Prefață Intuiția directă și simplă a bunului simț teoretic ne poate spune de la început cât de interesantă ar fi o analiză semiotică a limbajului politic eminescian. S-a glosat gazetărește îndelung, s-au făcut și unele încercări mai temeinice, asupra acestei laturi a activității marelui poet național, dar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
imperiu, gazetarul încadrează revendicările acestora în climatul mai larg al mișcării europene pentru cucerirea libertății și a independenței naționale. Ceea ce caracterizează acțiunea lui Eminescu din această vreme afirmă G. Călinescu este maturitatea gândirii sale pe atunci revoluționar-burgheză și un superior simț practic în domeniul social, în contrast oarecum cu exaltarea romanțioasă a imaginației poetice"205. Textele debutului jurnalistic anunță un gazetar matur în gândire și în exprimare, care nu se sfiește să dea glas criticilor la adresa politicienilor, indiferent de culoarea politică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și atitudinile actorilor politici, la opiniile colegilor jurnaliști etc. De la cronici la texte religioase, de la tratate de știință la articole din presa străină, toate constituie repere ale dimensiunii intertextuale a publicisticii eminesciene, venind în sprijinul demersului argumentativ al gazetarului. "Logica simțului comun actualizată de proverbe, disocieri noționale simple: ordine/ haos, legitim/ nelegitim, just/ injust nu reprezintă însă unica formă de codificare/ decodificare a realului; sunt solicitate și ramuri ale științei dotate cu legitimitate puternică (economia, sociologia) pentru a da seamă de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și ironizând excesul de neologisme din presa vremii, Eminescu pledează pentru echilibru și chibzuință în preluarea cuvintelor străine, subliniind necesitatea adaptării termenilor neologici la specificul limbii române. Selecția cuvintelor este guvernată de un simț deosebit al limbii și de o bună cunoaștere a limbii române, iar opțiunea pentru neologism este condiționată de lipsa unor termeni care să exprime noile realități politice, sociale, economice ale timpului. Mutațiile înregistrate la nivelul referentului evenimențial impun redimensionarea lexicului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu rol de reluare și de subliniere a unor afirmații (după cum vă atrăgeam atenția). Tehnica discursului adresat imprimă textelor atmosfera oralității: articolele poetului par scrise pentru a fi citite în fața unui public. "Autorul lor are o audiție lexicală bogată, un simț acut al ritmului și își mulează scrisul pe tiparele colocvialității curente"462. Tonul jurnalistului se pliază potrivit subiectului și așteptărilor cititorului ideal pe care îl configurează textul articolelor: "Ceea ce li se pare curios patrioților e ca Adunarea să fie dizolvată
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cititori, în disputa cu redactorii de la publicațiile adverse, pentru a câștiga adeziunea acestora la ideile prezentate: "Cititorii vor judeca daca ceea ce ne impută Românul este serios. Facem pentru aceasta apel la cititorii "Românului", căci niciodată nu ne îndoim de bunul simț al românilor, fie de orice nuanță politică, când e vorba de destinele țării"480. "Cum nu se teme ca nu cumva printre cititorii jurnalului său să se găsească vrun om în fire și cu mințile întregi care să-și zică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
punea capăt unei perioade de aproape 40 de ani de război civil și avea să permită protestanților francezi să-și exercite în pace religia. Restaurarea autorității regale. Regele, care are calitățile unui mare suveran curaj fizic, spirit autoritar și bonomie, simțul demnității regale -, poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe care îl va face duce de Sully
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deplină și totală. În realitate, ea este fără experiență politică și se lasă cu totul pe mîna lui Mazarin, cardinal fără să fie preot, care are un enorm ascendent asupra ei. Mai suplu decît Richelieu, dar avînd aceleași talente, același simț politic, precum și aceeași aviditate, Mazarin are de gînd să ducă aceeași politică. În cîțiva ani, el aduce nemulțumirea generală la maximum prin nevoia în care se găsește de a-și face rost de bani prin toate mijloacele: împrumuturi, crearea de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republică sau fidelitatea față de șeful victorios, în trei cuvinte numărul, experiența, idealul. În schimb, nu se fac inovații nici în echipamente, nici în metodele războiului: victoriile au fost repurtate, înainte de toate, cu picioarele soldaților. Geniul său constă într-un extraordinar simț al terenului, pe spațiile mari ca și pe cele mici, o capacitate de a presimți logica adversarului, un dinamisn imperios care antrenează oamenii (în trei zile, din 13 pînă pe 16 ianuarie 1797, divizia Massena face o sută de kilometri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mici, o capacitate de a presimți logica adversarului, un dinamisn imperios care antrenează oamenii (în trei zile, din 13 pînă pe 16 ianuarie 1797, divizia Massena face o sută de kilometri pe jos și participă la trei bătălii victorioase), un simț al manevrei care se impune dușmanului și îl obligă să suporte locul și condițiile luptei. Dar Împăratul nu lasă nici o inițiativă subordonaților săi și geniul său este cel al unui om singur. Dușmanii săi își vor aminti aceasta la timpul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la micul rentier, ba chiar la meșteșugar. Aceste clase mijlocii, "păturile noi", cărora Gambetta le celebra ascensiunea (document, p.322), împart adesea cu burghezia valori comune: zelul în muncă (rentierii leneși care nu au muncit niciodată cu adevărat sînt rari), simțul economiei, atașamentul față de proprietate și față de ordine. Un anumit mod de viață caracterizează de asemenea burghezia și pătura superioară a claselor mijlocii: folosirea a cel puțin unui servitor în 1881 există 1.200.000 de servitori în Franța -, folosirea unui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atestă venirea la președinția Consiliului a unui independent, Antoine Pinay, la 6 martie 1952. Interesat de apărarea francului și de stabilizarea prețurilor, acesta știe să se facă ascultat de populație, prin maniera sa simplă și prin apelul său la bunul simț. El regrupează o parte a aleșilor RPF. Eșecul RPF este în curînd evident: la 6 mai 1953, de Gaulle le dă libertate de acțiune prietenilor săi politici și intervențiile sale publice se fac din ce în ce mai rare. El ia poziție împotriva tratatului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40. Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.), Istoria tinerilor în Occident (vol. I) 41. Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.), Istoria tinerilor în Occident (vol. II) 42. Ernest Gellner, Cultură, identitate și politică 43. Ernest Gellner, Rațiune și Cultură 44. Serge
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de tip formal, individual, oricît ar fi ele de meritorii ori de înalte căci casa e lucru întemeiat, stabil, închis între limite fixe, la condiția înaintării, care folosește limitele drept praguri dincolo de care e de trecut. Condusă de un acut simț al infinitului, ființa utilizează atunci fiecare prag pentru a-și intensifica convergența spre țintă. Limitele fixe ale casei sînt înlocuite de limite mobilizatoare, transparente : ele devin corturi care vorbesc despre popasuri scurte, despre starea însăși a călătoriei, despre absorbirea condiționărilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se pregătește, în această lume, prin dominația calmă a spiritului asupra trupului de carne ; se împlinește cînd ființa umană atinge principiul ceresc al trupului său. La cel din urmă se referea Origen cînd pretindea că laxitatea față de corpul pieritor tocește simțurile spirituale, minează vivacitatea celuilalt trup, îl amorțește. în pustia egipteană, Antonie și emulii săi încercau să-și conducă trupul de carne spre întîlnirea cu principiul lui. Posturile, disciplina rugăciunii și a muncii manuale nu urmăreau să mortifice trupul pieritor, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care o realizează deplin și definitiv după
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o aplecare spre mit, spre miracolul folclorului; el era cel mai optimist dintre noi toți și nu era indiferent dacă este sau nu înțeles, fapt pentru care nu făcea concesii. Labiș este simbolul poetului comunist care își tratează temele cu simțul datoriei față de evul său aprins, față de marea poezie.” Tot cu această ocazie, Ion Gheorghe arată că exemplul lui Labiș constituie o permanență pentru poezia tânără, ea rezidând în seriozitatea cu care ataca problemele și epuiza obiectele tratate, în ideea de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cel mai îndepărtat cătun al țării) în care i-a fost dat poetului să-și consume scurta lui viață, explică și justifică întru totul (și până în cele mai mici articulații ale ei) opera și mai ales fundamentul ei ideologic. Bunul simț și buna cuviință, decența ne obligă să respectăm convingerile altora și chiar dacă nu subscriem la ele sau din perspectivă istorică ne apar astăzi ciudate, sau mai greu de acceptat, ele trebuie luate și judecate așa cum sunt, în litera și spiritul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]