15,985 matches
-
și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului; Conjuncția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului; Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și de punctuație - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția, sintaxa propoziției și a frazei. Notă: Se recomandă următoarele texte: Testo poetico "Tanto gentile e tanto onesta pare" Dante Alighieri Canto V dell'Inferno, La Divina Commedia Dante Alighieri "Solo e pensoso" Francesco Petrarca "Erano i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
și morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă și de stil în textul �� literar; figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
face parte din natură, intercondiționându-se cu aceasta. Prin conceptul de "natural" în comportamentul uman înțelegem firescul, comportamentul în acord cu legile și normele exterioare în care omul își duce destinul. Cuvântul natură provine din nascor, natus, (participiul trecut al verbului latin)și se referă la ideea de naștere și chiar de viață, prin opoziție cu ceea ce este doar fabricat sau ceea ce putem dobândi pur și simplu". (Vezi Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al răstignirii și al punerii În mormânt, Însoțitoare nelipsită de la nici unul din momentele cheie ale theodramei cristice. Cum se explică atunci respingerea aproape brutală a Domnului când aceasta, bănuim noi, se repede să-L Îmbrățișeze: „Nu mă atinge!” De fapt, verbul grecesc, haptein, tradus Îndeobște, slab, prin „a atinge”, are sensul de „a prinde”, chiar „a Înșfăca”, sau „a reține”. Ne-o Închipuim așadar pe Maria, după ce L-a recunoscut pe Rabuni (exact: „Dragule Învățător”, cu o mare Încărcătură afectivă), deschizându
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cazul lui Marcu și Matei, intră În casa fariseului Simon cu un vas de alabastru În mână. Ea se așază timidă, cu vădită jenă și sinceră umilință, „la picioarele” Domnului, „În spate”, și Începe să-I stropească picioarele cu lacrimi. Verbul grecesc Înseamnă exact „a uda”, chiar „a ploua”, În nici un caz „a spăla”, cum s-a Încetățenit printr-o Vulgată pioasă. Femeia Își deschide rezervorul sufletului, din care țâșnește „ploaia” căinței, stropind picioarele Mântuitorului. Apoi Le miruiește În semn de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Femeia Își deschide rezervorul sufletului, din care țâșnește „ploaia” căinței, stropind picioarele Mântuitorului. Apoi Le miruiește În semn de prețuire. Lacrimi și mir: două simboluri extraordinare, pe care tradiția patristică le va specula Îndelung. Ar mai trebui remarcată și utilizarea verbului haptein de către fariseu, același verb pe care Isus Îl folosește În scena discutată mai sus: Noli me tangere. Și acest element, aparent nesemnificativ, dar cât se poate de real, apropie cele două personaje, din Luca și din Ioan. La Ioan
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din care țâșnește „ploaia” căinței, stropind picioarele Mântuitorului. Apoi Le miruiește În semn de prețuire. Lacrimi și mir: două simboluri extraordinare, pe care tradiția patristică le va specula Îndelung. Ar mai trebui remarcată și utilizarea verbului haptein de către fariseu, același verb pe care Isus Îl folosește În scena discutată mai sus: Noli me tangere. Și acest element, aparent nesemnificativ, dar cât se poate de real, apropie cele două personaje, din Luca și din Ioan. La Ioan, Isus interzice „atingerea” afectuoasă din partea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
se Întâlnea frecvent printre zeloți, fără să devină o trăsătură specifică a lor. Reamintesc, pe scurt, că Iuda este al patrulea fiu al lui Iacob, născut de Lea. Aceasta l-a numit yehoudah, făcând o apropiere Între numele yahoudah și verbul yădhăh, „a lăuda, a mulțumi”. Philon din Alexandria cunoaște această etimologie teologică. În De somniis II,34, el scrie că numele lui Iuda Înseamnă „cântare de laudă”, „imn de slavă”. Există totuși două episoade negre În biografia lui: vânzarea lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
situația anilor 50 d.Hr., mult după misiunea lui Isus. „Iscariot” face aluzie la caracterul personajului (etimologie psihologizantă). De fapt, În acest caz, avem de-a face nu cu un supranume, ci cu o poreclă, care poate fi pusă În legătură cu verbul aramean scheqar, „a Înșela”. Iuda Iscariotul ar Însemna așadar Iuda „Înșelătorul, Mincinosul”. J.-A. Morin, plecând de la același raționament, pune numele În legătură cu rădăcina sagar/sakar, „a preda”, tradus În LXX prin paradidonai. „Iscarioth” Înseamnă, În acest caz, „cel care urmează
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de partea Ierusalimului. De altfel, o altă etimologie, propusă de Schwarz, este „omul din Ierusalim”. În Targumim, așadar mai târziu, keriotha e folosit adesea cu sensul de „Ierusalim”. Trădare, trădare, dar s-o știm și noi! Traducerile românești folosesc sistematic verbele „a vinde” și a „a trăda” pentru echivalarea verbului grecesc paradidomi, verb ce denumește fapta lui Iuda În Noul Testament. În Mt. 10,4, Iuda apare ca ho kai paradous auton; În Mc. 3,19: hos kai paredoken auton; În Lc
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de Schwarz, este „omul din Ierusalim”. În Targumim, așadar mai târziu, keriotha e folosit adesea cu sensul de „Ierusalim”. Trădare, trădare, dar s-o știm și noi! Traducerile românești folosesc sistematic verbele „a vinde” și a „a trăda” pentru echivalarea verbului grecesc paradidomi, verb ce denumește fapta lui Iuda În Noul Testament. În Mt. 10,4, Iuda apare ca ho kai paradous auton; În Mc. 3,19: hos kai paredoken auton; În Lc. 6,16: hos egeneto prodotes. Etichetarea personajului e strâns
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
omul din Ierusalim”. În Targumim, așadar mai târziu, keriotha e folosit adesea cu sensul de „Ierusalim”. Trădare, trădare, dar s-o știm și noi! Traducerile românești folosesc sistematic verbele „a vinde” și a „a trăda” pentru echivalarea verbului grecesc paradidomi, verb ce denumește fapta lui Iuda În Noul Testament. În Mt. 10,4, Iuda apare ca ho kai paradous auton; În Mc. 3,19: hos kai paredoken auton; În Lc. 6,16: hos egeneto prodotes. Etichetarea personajului e strâns legată de sensul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
denumește fapta lui Iuda În Noul Testament. În Mt. 10,4, Iuda apare ca ho kai paradous auton; În Mc. 3,19: hos kai paredoken auton; În Lc. 6,16: hos egeneto prodotes. Etichetarea personajului e strâns legată de sensul acestui verb. Pentru a percepe corect relația dintre Iuda și Isus, așa cum apare ea din Evanghelii, trebuie să ne oprim asupra acestui verb capital. Paradidomi, compus din para-, „pe lângă”, „alături”, „Împotrivă” și didomi, „a da”, are următoarele sensuri principale: „a da, a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
hos kai paredoken auton; În Lc. 6,16: hos egeneto prodotes. Etichetarea personajului e strâns legată de sensul acestui verb. Pentru a percepe corect relația dintre Iuda și Isus, așa cum apare ea din Evanghelii, trebuie să ne oprim asupra acestui verb capital. Paradidomi, compus din para-, „pe lângă”, „alături”, „Împotrivă” și didomi, „a da”, are următoarele sensuri principale: „a da, a livra ceva cuiva”. În Ioan 29,30: „și-a dat sufletul” (paredoken to pneuma); cu același sens Îl Întâlnim În Testamentul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Meu”; Rom. 6,17: „Ați ascultat din inimă de etalonul (typos) Învățăturii care v-a fost transmis”; 1Cor. 11,23: „Eu am primit (parelabon) de la Domnul ceea ce v-am transmis (paredoka)” - Pavel se referă aici la taina euharistiei; În Vechiul Testament, verbul are o conotație predominant negativă: aproape tot timpul subiectul „predării” este Dumnezeu, care-și pedepsește poporul neascultător sau necredincios dându-l În mâinile dușmanului. În Jd. 6,1: „Fiii lui Israel au făcut ce este rău Înaintea Domnului și Domnul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
paredoken) În legăturile Întunericului, păstrându-i pentru judecată”. De obicei, Dumnezeu Îi „livrează” pe cei păcătoși Satanei, acesta jucând rolul executorului pedepsei. Ca inovație neotestamentară, termenul apare În episodul Patimilor. E sensul care ne interesează În primul rând. Isus folosește verbul la pasiv, În legătură cu El Însuși: „Fiul omului trebuie să fie predat/dat În mâinile oamenilor” (Mt. 17,22; Mc. 9,31; Lc. 9,44). În toate cele trei pasaje este imposibil să traducem prin „a vinde”. Isus nu se poate
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
celui care se jertfește. Jertfindu-Se pe Sine, Isus acceptă În același timp „să fie predat”. În Mt. 27,26, Pilat este cel care „l-a predat (paredoken) pe Isus, ca să fie răstignit”. Din nou ar fi impropriu să traducem verbul cu „a vinde”, Întrucât Pilat n-a „câștigat” nimic de pe urma răstignirii. Trei pasaje folosesc verbul la pasiv, iar traducerea românească impune reflexivul: „a se preda”. E vorba de celebra formulă euharistică din 1Cor. 11,23: „Domnul, În noaptea În care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
predat”. În Mt. 27,26, Pilat este cel care „l-a predat (paredoken) pe Isus, ca să fie răstignit”. Din nou ar fi impropriu să traducem verbul cu „a vinde”, Întrucât Pilat n-a „câștigat” nimic de pe urma răstignirii. Trei pasaje folosesc verbul la pasiv, iar traducerea românească impune reflexivul: „a se preda”. E vorba de celebra formulă euharistică din 1Cor. 11,23: „Domnul, În noaptea În care S-a predat (paredideto)”; Rom. 4,25: „Isus, Domnul nostru, care S-a predat (paredothe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de tehnicizare a termenului apare În contextul faptei lui Iuda, caracterizat ca ho paradidous, „cel care a predat”. Ancheta de mai sus, susceptibilă a fi Îmbogățită, ne conduce spre o serie de concluzii destul de tulburătoare. Observăm, din inventarul parcurs, că verbul paradidomi caracterizează acțiuni săvârșite de Dumnezeu, de Isus, de Pilat, de oameni, În general. Între aceștia se numără și Iuda Iscariotul. Nu există nici o rațiune, cel puțin de ordin filologic, pentru ca verbul respectiv să fie tradus prin „a vinde” sau
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
concluzii destul de tulburătoare. Observăm, din inventarul parcurs, că verbul paradidomi caracterizează acțiuni săvârșite de Dumnezeu, de Isus, de Pilat, de oameni, În general. Între aceștia se numără și Iuda Iscariotul. Nu există nici o rațiune, cel puțin de ordin filologic, pentru ca verbul respectiv să fie tradus prin „a vinde” sau „a trăda”. Fapta lui Iuda nu poate fi pusă Într-un registru separat de al acțiunilor săvârșite de Dumnezeu, Isus ori Pilat din Pont. Echivalarea prin „a vinde” este așadar nelegitimă și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]