163,370 matches
-
mulți ani- și împreună merg în Rusia pentru a opri planurile Elenei. Cam în acest timp, după mai multe urcușuri și coborâșuri în relația lor, Vaughn o cere în căsătorie pe Sydney înainte de a sări din avion. Sydney, totuși, nu răspunde în acel moment. Puțin mai târziu, înainte de a distruge dispozitivul Mueller, Sydney acceptă propunerea lui Vaughn. Sezonul se termină cu mașina lui Vaughn și a lui Sydney, care este lovită de un alt vehicul, în timp ce Vaughn îi mărturisea că numele
Sydney Bristow () [Corola-website/Science/303449_a_304778]
-
decât cele dezagreabile. Acești factori acționează concomitent, ei fiind detaliați doar din motive didactice. Activitatea nr. 1 Varianta pentru elevi „Cum învățăm?“ - Test pentru evaluarea succesului în activitatea de învățare (preluat după Pavel Mureșan) Examinați cu atenție fiecare întrebare și răspundeți sincer cu Da sau Nu: 1. Vă faceți un orar pentru ceea ce veți învăța în fiecare zi? 2. Dacă este așa, de obicei vă țineți de el, îl respectați? 3. Învățați de obicei în același loc? 4. Vă vine greu
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
activitatea de învățare; - identificarea factorilor perturbatori în învățare; - diversificarea tehnicilor de învățare eficientă. Concepte-cheie - învățare eficientă; - metode și tehnici de învățare; - strategii de învățare. Materiale necesare coli, carioca, lipici. Durata: 30ʹ. Varianta pentru copii Scenariul activității Se propune elevilor să răspundă la întrebare pe o coală de hârtie: „Cum învăț eu cel mai bine?“. Va indica o singură metodă de învățare care o consideră cea mai eficientă pentru el. Vor fi expuse la vedere toate colile și fiecare va prezenta argumentele
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
psihic. Cele 3 cercuri se compară, se face raportul a-b, b-c, a-c, etc. și se analizează cazurile de: * supramotivare; * submotivare; * optimum motivațional. Varianta pentru părinți Instructaj: „Imaginați-vă situația de a fi părintele ideal“. Întrebări la care se răspunde prin desen: - „Cât de mult vă doriți acest lucru?“ - „Cât de multe sunteți dispus să faceți pentru asta?“ - „Cât de mult vă obosește această situație?“ Citiți și reflectați asupra următoarelor idei! 1. Motivația copilului pentru a învăța se dobândește prin
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
Întreaga-i ființă. Întrebă ca În transă: Cine sunteți voi? Străinii se priviră Între ei, neștiind ce să spună. Căutau În memoria lor sensul rostirii acestei ființe ce-și lansa cu nevinovăție semnele trezirii și al curiozității. Noi, suntem Noi, răspunse unul cu greutate. Sunetul Îi venea de undeva de departe, de sub casca de sticlă și metal așezat deasupra umerilor. Fetița Îl privi, fără a se putea dumeri. Se mai Întinse odată vrând s-adoarmă din nou. Coborî treaptă cu treaptă
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
etnice majoritare din fiecare canton. Conferința de Pace de la Paris a refuzat însă această propunere. Republica Banat însă nu era agreată de o parte a românilor care doreau unirea Banatului cu Regatul Român. Aurel Cosma, liderul românilor din Banat, a răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel: ""Noi, românii, nu putem primi propunerea domnului Otto Roth. Aspirațiile neamului nostru ne îndeamnă să urmăm altă cale. Vom constitui Consiliul nostru național."" Fruntașii românilor părăsesc consfătuirea și, într-o întrunire separată, alcătuiesc Consiliul Militar
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
să retragă, având cel puțin 500 soldați morți în luptă. La 21 iunie 1849 Avram Iancu a fost contactat prin scrisori de către colonelul ungur Simonffy, care îi scria din Vașcău, precum și de către deputatul Ioan Gozman, în vederea încetării ostilităților. El le răspunde la 27 iunie, nerenunțând la scopurile pentru care a început lupta, dar nici refuzând posibilitatea unor negocieri pentru depunerea armelor . La 2 iulie 1849, colonelul Simonffy îi expediază lui Kossuth răspunsul lui Iancu. Acesta a răspuns la 5 iulie, dar
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
încetării ostilităților. El le răspunde la 27 iunie, nerenunțând la scopurile pentru care a început lupta, dar nici refuzând posibilitatea unor negocieri pentru depunerea armelor . La 2 iulie 1849, colonelul Simonffy îi expediază lui Kossuth răspunsul lui Iancu. Acesta a răspuns la 5 iulie, dar prea puțin încurajator pentru români. Răspunsul lui Kosstuh a fost rigid și tăios, nerenunțând nici el la ideile sale și respingând continuarea unor tratative de pace. El îl somează pe Avram Iancu, și implicit pe români
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
să lupte în cadrul armatei ungare la 15 iulie 1849. Bălcescu ajunge în munți cu oferta maghiară la sfârșitul lunii iulie 1849, iar discuțiile cu și între conducătorii românilor din munți au durat 4 sau 5 zile. Avram Iancu i-a răspuns în scris lui Kossuth la 3 augut 1849, arătându-i că în condițiile date, cu armata maghiară înfrântă și armatele austro-ruse învingătoare și stăpâne în Transilvania, nicio discuție nu își mai are rostul. În timpul acestor discuții de pace, luptele cu
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
intervină pe lângă țar pentru ei. Din acest motiv, Iancu și Axente Sever vor trimite un memoriu generalului Luders și cer ajutorul țarului pe lângă împăratul austriac pentru câștigarea drepturilor cerute de români. Țarul a primit memoriul lui Avram Iancu, dar a răspuns că nu poate interveni într-o problemă a imperiului austriac, dar că va remite memoriul Curții imperiale, ceea ce a și făcut. La 15 decembrie 1849 Avram Iancu a fost arestat de soldați austrieci la târgul de la Hălmagiu. Sub presiunea românilor
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
revendicau terenurile și pădurile pierdute în favoarea nobililor și a statului austriac pe vremea iobăgiei. Astfel, el a scris mai multe memorii în numele moților, adresate guvernului, iar unul dintre memorii a fost adresat chiar împăratului Franz Josef. Guvernul însă nu a răspuns, ci a trimis la fața locului comisii de investigație. Iancu a refuzat să se prezinte în fața acestora și a îndemnat și pe moți să facă la fel, ceea ce s-a și întâmplat. Comisiile erau o manevră a autorităților pentru a
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
apoi se despart. Următorul filosof al naturii, Anaxagora, afirma că natura ar fi alcătuită din părți foarte mici care nu pot fi văzute cu ochiul liber iar impulsul mișcării a fost denumit nous ("rațiune" sau "spirit") Presocraticii au încercat să răspundă la întrebări de genul „Care este "geneza" lucrurilor existente?”, adică din ce provin ele inițial și din ce sunt alcătuite acum, „cum are loc schimbarea?” Au fost primii care au sugerat că răspunsurile la aceste întrebări se pot găsi pe cale
Presocratici () [Corola-website/Science/301484_a_302813]
-
căni din care fiecare oaspete va sorbi de câteva ori. Protocolul prevede ca înainte de a-și lua cana în mâini, invitatul trebuie să se adreseze oaspetelui următor, cerându-și scuze că bea înaintea lui („O-saki ni!”), iar acesta îi va răspunde că poate servi liniștit („Dōzo!”). Apoi va face complimente pentru gustul deosebit al ceaiului, va șterge partea din care a băut și va reașeza cana pe "tatami". După ce ceaiul a fost gustat de toți invitații (ideal nu mai mulți de
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
litere primare ale planului de numerotație este obligatoriu, în timp ce suportul pentru literele extinse ale hărții de cifre este opțională. Un gateway care a recepționat un planul de numerotație cu o literele extinse și care nu suportă acest lucru trebuie să răspundă cu codul de eroare 537 (extensie a planului de numerotație necunoscută). Un plan de numerotație, în conformitate cu această sintaxă este definită fie printr-un „șir” (case insensitive) fie printr-o listă de șiruri. Fiecare șir din listă este o schemă alternativa
Plan de numerotare () [Corola-website/Science/301506_a_302835]
-
activate de factorii psihologici implicați în efectul placebo. Alți cercetători au demonstrat că influența efectului placebo se extinde și asupra sistemul imunitar, endocrin, respirator, cardiovascular, asupra dependenței, anxietății, depresiei, Parkinson-ului. Factorii psihologici sunt probabil „vinovați” că determina indivizii să răspundă deseori -într-o măsură variabilă - printr-un efect placebo la pastile cu zahăr administrate dar nu și la zahărul ce se găsește în mâncarea pe care o consumă zilnic. Analiza sistematică a studiilor efectuate privind efectul clinic provocat de culoarea pastilelor
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
lansate în circuitul medical nu puteau fi verificate și validate sub raport farmacodinamic decât prin comparație cu alte substanțe incerte din punct de vedere farmacologic și administrate în paralel. Factorii de care depinde fenomenul Placebo sunt: În cazul persoanelor ce răspund la substanțele Placebo, unele reacționează favorabil, în sensul că se simt bine, alte reacționează negativ. Diferențele dintre persoane nu sunt neapărat structurale, nu țin de structurile de personalitate ci sunt conjuncturale (o persoană poate fi placeboreactivă într-o zi și
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
extroversia, sociofilia, sugestibilitatea, conformismul, corelează cu un grad crescut de reactivitate la substanțele Placebo, în timp ce alte trăsături că: introversia, sociofobia, rigiditatea, susceptibilitatea și neîncrederea se opun apariției fenomenului Placebo, corelând cu apariția unor reacții nonplacebo. S-a demonstrat că femeile răspund pozitiv, mai intens și în număr mai mare decât bărbații. Copiii și adolescenții răspund mai puțin la fenomenul Placebo, pentru că apariția acestui fenomen se bazează pe încrederea pacientului în pregătirea profesională a medicului. De aceea fenomenul se manifestă frecvent la
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
în timp ce alte trăsături că: introversia, sociofobia, rigiditatea, susceptibilitatea și neîncrederea se opun apariției fenomenului Placebo, corelând cu apariția unor reacții nonplacebo. S-a demonstrat că femeile răspund pozitiv, mai intens și în număr mai mare decât bărbații. Copiii și adolescenții răspund mai puțin la fenomenul Placebo, pentru că apariția acestui fenomen se bazează pe încrederea pacientului în pregătirea profesională a medicului. De aceea fenomenul se manifestă frecvent la persoanele vârstnice. Indiferent de vârstă pacientului și de investiția să afectiva în medic și
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
purtând o denumire similară, dar care punea pe primul plan al acțiunilor sale devotamentul față de rege. Cealaltă facțiune, a „tinerilor liberali”, din care făceau parte Gheorghe Tătărescu, Ion Inculeț, Valer Pop, Richard Franasovici, Ion Manolescu-Strunga și doctorul Augustin Pordea au răspuns și ei inițiativei regale. În noiembrie 1930 aceștia intenționau chiar să adreseze o scrisoare lui Vintilă Brătianu, prin care îi cereau să demisioneze de la conducerea partidului, dar au renunțat după ce li s-au dat asigurări că la conducere va fi
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
Tătărescu dovedea un devotament față de monarhie puțin obișnuit pentru un șef de guvern. Se zice că atunci când regele îi cerea ceva ce se putea realiza el spunea: „S-a făcut, Majestate!”, iar când îi cerea un lucru imposibil de realizat răspundea: „Se face, Majestate!”. Al. Vaida Voievod spunea despre el că: „râde cînd regele râde și plânge când regele e întristat”. Cel de-al doilea mandat de premier al lui Gheorghe Tătărescu nu s-a mai ridicat la nivelul atins de
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
cu Dinu Brătianu în vederea înfăptuirii unității liberale. El considera că „gravitatea problemelor ce interesează viitorul nostru” îl îndeamnă la aceste demersuri, iar neînțelegerile din partid trebuiau lăsate la o parte. Dinu Brătianu a rămas, însă, intransigent la cererile lui Tătărescu nerăspunzându-i la nici una din scrisori. În aceste condiții, Tătărescu a început o laborioasă campanie în toată țara pentru reorganizarea Partidului Național Liberal în jurul său. La 1 iulie 1945, Delegații de la Congresul general al partidului au proclamat, în unanimitate, pe Gheorghe
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
să ceară ușurarea clauzelor economice din partea Angliei și Americii, dar chestiunile vitale - frontierele de nord-est și plecarea trupelor rusești din țară - nu au fost atinse. Despre aceasta, generalul Constantin Sănătescu spunea că „Nu se poate ca Gheorghe Tătărescu să nu răspundă de aceste abuzuri”. La 10 februarie 1947, Gheorghe Tătărescu, în calitate de viceprim-ministru, ministru de Externe și conducător al delegației române, își va pune semnătura pe Tratatul de Pace. Conștient de istorica răspundere, Tătărescu simte nevoia unei justificări prin declarații care le
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
prusacii au reinventat poveștile, folosind trupe special pregătite pentru producerea diversiunilor în armata habsburgică: asasinarea comandanților, răpirea unor persoane de rang înalt, distrugerea depozitelor de muniție, trupe speciale care acționau, de regulă, în spatele frontului. Habsburgii au preluat și ei metoda, răspunzându-le prusacilor cu aceeași monedă. În Oltenia, termenul de panduri a fost introdus de austrieci. În momentul în care au realizat că trupele lor nu reușesc să se impună într-o regiune străină, plină de haiduci care îi atacau când
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
generalului rus Kianofski, comandantul militar teritorial al frontului de vest, cu reședința la Odessa, care la sosire a pretins ca pentru a discuta cererilor părții române, ministrul materialelor de război să vină la vagonul său personal. Vintilă Brătianu i-a răspuns „"că pentru stima și demnitatea funcțiunei și gradului ce are acel trimis nu-i poate satisface dorința. Este de datoria generalului, ca funcționar al unui stat aliat, să se prezinte, cum desigur are ordin, ministrului unui stat independent"”. Ceea ce generalul
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Vintilă Brătianu a apărat și susținut cu consecvență drepturile României, manifestând intransigență față orice formă de tranzacționare a acestor drepturi. Condamna politica de renunțări, pentru că o considera compromițătoare pentru viitorul țării. Celor care îi reproșau rigiditatea în aceste chestiuni le răspundea invariabil: „"Dacă tatăl meu renunța în 1880 la Basarabia, puteam noi azi să mai revendicăm dreptul asupra acestui pământ și să-l realipim la patria-mamă?"” Vintilă Brătianu a fost preocupat de prezent, dar fără a scăpa din vedere viitorul. Nu
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]