16,139 matches
-
măsoară acesteia teritoriul. Nici o parte din mine nu rămâne, desprinsă, în afara mea. Totul este retras aici, concentrat, compact, coerent. De-abia acum, în această contracție de ființă, aflu cât de mult sunt. Știu că sunt, pentru că, fiindu-mi frică, sunt amenințat să nu mai fiu. Și în această amenințare esențială a ființei mele aflu cât de mare este povara lui „a fi“ și cât de puțin liber sunt, tocmai pentru că atârn de faptul de a fi. Pentru că sunt confruntat cu suprema
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sine să fie. Căci numai tăind un hotar în stofa posibilului el ar putea să-și dea sie un hotar și astfel - să fie. Altminteri, el rămâne blocat în spațiul pre-ontologic al posibilului și lezează ființa ca ființă reală. El amenință să lase lumea suspendată într-un permanent încă nu, într-o veșnică șovăială la porțile ființei. Temându-se să nu nedreptățească, el comite crima neînființării ființei reale. Nehotărârea este un blocaj al trecerii, o maladie a pasajului: voi rămâne mereu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
răspuns înlăuntrul unui sistem de concepte; nu e un răspuns instalat confortabil în perimetrul lipsit de primejdie al curiozității goale, satisfacere nevinovată a pasiunii cunoașterii. „Ce e de făcut?“ este o întrebare pândită de spectrul realului: acesta o urmărește, o amenință, o hărțuiește. Dar în fața somației de a produce gestul, nehotărârea nu poate răspunde decât cu gesticulația gândirii. În primă instanță se pare că nehotărârea nu izvorăște dintr-un blocaj al lucrurilor - căci ceva e de făcut -, ci dintr-unul al
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
proiect și oricărei preluări în proiect, se produce în frică. Tocmai pentru că, prin amenințare, hotarele mele sunt puse în discuție, ele nu se revelă în pozitivitatea lor decât pe o cale negativă: știu că sunt pentru că, fiindu-mi frică, sunt amenințat să nu mai fiu. Frica mă face să mă adun în mine și să-mi măsor întinderea în această supremă concentrație de ființă. Constrâns să mă retrag în mine și să mă „reculeg“ între hotarele primite, eu îmi percep identitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Bogdan, fără să-și dea seama de "pericolele la care se expunea asociindu-se cu un om care-și exprima deschis părerea despre oameni și lucruri"89. Este clar că bătrînii vulpoi bizantini ai facultății trebuie să se fi simțit amenințați de sinceritatea profesorului Bogdan. Celălat prieten tînăr de la facultate al lui Iorga era D. Onciul de la Cernăuți. Acesta poseda un simț austriac al metodei filologice stricte. Trioul Iorga-Bogdan-Onciul aducea cu el tinerețe, o nouă metodă științifică și responsabilitate occidentală și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Gaster a citat cifra deloc neglijabilă la vremea aceea de 60 de milioane de lire sterline achiziționate de România din împrumuturi străine și a întrebat: unde s-au dus toți acești bani? În nici un caz pentru eradicarea relelor sociale care amenințau țara! A explicat că evreii erau țapi ispășitori pentru situația insuportabilă, afirmînd că "evreii își iubesc țara [România] așa cum își iubește copilul mama". Că lui însuși, mîndru că este supus britanic, "i-ar plăcea să pășească din nou pe pămîntul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui pentru personalitatea, lupta și țelurile lui Rákóczi este evidentă. În Breve storia dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia publică italiană ("frați latini") ca aceasta să-și dea seama de măsura în care politica de maghiarizare a ungurilor amenința latinitatea, menționînd în repetate rînduri observațiile făcute de italienii care călătoriseră prin România și Transilvania și utilizînd un mare număr de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, Vălenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre Brătianu, mai ales cînd i-a scris biografia, în 193415. Brătianu era consecvent în poziția sa pro-Aliați, în ciuda anumitor riscuri pe care și le asuma. În 1918, atunci cînd a fost semnat un tratat de pace separat, a fost amenințat că va fi dat în judecată ca răspunzător de intrarea României în război. Iorga era la curent cu toate acestea, dar s-a menținut totuși pe o poziție anti-Brătianu. Atunci cînd Goga a sugerat (în primăvara lui 1917, în timpul tulburărilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a papalității, trăgînd concluzia că nu există nici un stat european la fel de important ca Imperiul habsburgic. Papalitatea fusese cu ochii pe Viena în ultimii 500 de ani, intervenind imediat atunci cînd simțea că poziția sau caracterul catolic al domeniilor habsburgice erau amenințate. Dar războiul continua încă pe frontul de vest. Concentrîndu-și forțele, germanii au declanșat un ultim efort în vara lui 1918. N-au reușit. Spre sfîrșitul lui septembrie, Bulgaria a cerut armistițiu, urmată imediat de Turcia. Dinspre Salonic, sîrbii și aliații
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Administrație al băncii lui Blank. La un moment dat, Blank i-a oferit lui Iorga președinția Partidului Țărănesc, în caz de refuz declarînd că va publica documentele referitoare la sprijinul acordat fiului său, Mircea. La care Iorga l-a amenințat pe Blank că-l dă în judecată 133. Cît de naiv a putut să fie Iorga ca să se încurce cu un astfel de om! Fiind acum la cuțite cu A. C. Cuza și cu studenții și adversar înverșunat al sistemului liberal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestui subiect, la 11 octombrie 1923, numindu-i pe fasciștii români "banda care-și spune Fascia Romana și care atacă și asasinează oameni care nu sînt de acord cu scandalurile lor antisemite, constituind o permanentă rușine pentru România". Aceștia îl amenințau tot timpul pe A. Cusin, editorul ziarului lui Iorga, ca și pe un ziarist evreu de la "Adevărul", dl. Rosenthal, ba chiar și, cu moartea, pe Iorga însuși. Întrucît poliția nu întreprindea nimic ca să pună capăt acestui comportament, Iorga i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de a respecta cu strictețe linia sămănătoristă. Mai era și Brătescu-Voinești. Primul număr explica limpede că era vorba de o publicație culturală și literară pentru școli, tineret și comitetele bibliotecilor școlare ca instrument de păstrare a standardelor morale ale oamenilor "amenințați de scriitorii monstruoși și de apelurile la poftele bestiale". În acești ani s-a produs un incident memorabil. Era la începutul unei nefericite controverse iscate între Iorga și alt mare reprezentant al spiritului românesc, Mircea Eliade. Eliade era pe atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politică, prezența unei amante evreice la dreapta regelui lor, care a îndepărtat-o pe regina lor, Elena, a avut un impact profund asupra românilor atît de mistici, religioși și antisemiți. "șerpoaica evreică" a devenit simbolul răului absolut, o viperă care amenința să le sugrume țara. În 1930, atunci cînd Carol cobora din cer în Transilvania ca un Siegfried blond, poporul îl idolatriza. Milioane de români erau atît de fericiți de întoarcerea prințului viselor lor încît îngenuncheau în praf în fața lui. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ideile fundamentale ale lui Codreanu vor suferi puține schimbări, iar ideile lui vor fi decisive pentru Legiune (care va fi o "mișcare de comandă", numai ideile liderului contînd), să le analizăm. Laitmotivul ideilor lui era nostalgia pentru trecutul preindustrial grav amenințat de realitățile secolului al XX-lea. El gîndea în spiritul naționalismului integral, sinonim cu Ortodoxia și cu "românul autentic", țăranul. Legiunea îl definea pe Eminescu drept "marele precursor al mișcării legionare". Codreanu a fost monarhist pînă la capăt, în ciuda conflictelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al Franței, cu tot ceea ce presupunea această țară din punct de vedere cultural. Iar acțiunile germane din anii 1914-1940 n-au făcut nimic să schimbe această viziune. Apoi, el considera de multă vreme că Sistemul de la Versailles era mai curînd amenințat de Germania și de Hitler decît de Mussolini, în ciuda faptului că acesta încuraja revizionismul maghiar încă din 1927. Iorga a citit Mein Kampf poate cu mai multă atenție decît oricine altcineva. Ideile lui Hitler despre "națiunile superioare" și despre națiuni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care pronunța Iorga sunetul r): "Ei, drrhaghă, generația asta bolșevică e atît de obraznică". "Dar voi "schrrie" eu zece volume de istorie românească". "Să ne ferească Dumnezeu de ce-o să fie și asta!" adăuga el. Cu alt prilej, Giurescu amenința că va face "de rîsul curcilor" cele zece volume ale lui Iorga 174. Cele zece volume ale lui Iorga constituie însumarea unei munci de o viață, iar Șeicaru are dreptate afirmînd că " Acesta a fost cel mai minunat dar pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aștepta pe deportați. Mai mult de o jumătate de milion dintre aceștia au pierit practic în cîteva săptămîni, înainte de prăbușirea nazismului în Ungaria. Iorga s-a opus vehement și consecvent acestei forme de naționalism. Odată cu apariția pericolului german iminent care amenința Austria și Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai înverșunate, ele fiind conduse de către istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? În nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs și la argumente geografice, adică la unitatea geografică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-a asigurat că "nu este deloc nevoie să respectăm Constituția, din moment ce ea nu corespunde opiniei publice", ridiculizînd cererile englezilor ca România "să respecte tratatele". Retragerile de capital din băncile române s-au declanșat pe o scară extraordinar de largă, amenințînd să distrugă economia României. Cuza l-a vizitat pe Iorga la 9 ianuarie 1938. Era radios, simțind că "doctrina" sa este pe cale să fie pusă în aplicare. Aspectul lui îi contrazicea vîrsta. Avea peste 80 de ani. Cuza era "sănătos
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România după Primul Război Mondial 49. Cîteva zile mai tîrziu, guvernul anunța că va reexamina validitatea tuturor cetățeniilor evreilor și problema drepturilor civile ale acestora. Guvernul primea cea mai mare parte a sprijinului din rîndul burgheziei antisemite care se simțea amenințată de concurența evreilor. Goga-cuziștii nu aveau nici urmă de program social sau plan de reforme, ci doar dorința, o dorință care atingea proporțiile unui fel de lepră, de a pune mîna pe averile evreilor. Mult prea mulți birocrați îi sprijineau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost adusă pe tapet o dilemă care constituie o obsesie pentru orice națiune mică. "Ar trebui să acționeze ca Hacha sau ca Mannerheim!"103. Iorga stabilise cu mult timp în urmă răspunsul. Finlanda constituia pentru el un exemplu. "Simțindu-se amenințată de imperialismul sovietic, care merge pe urmele imperialismului țarist, Finlanda s-a mobilizat sub conducerea lui Mannerheim, fondatorul ei". Iar finlandezii nu și-au mobilizat doar armata, ci și spiritul. Pentru că (așa cum sublinia Iorga) fără spirit, orice mobilizare rămîne literă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Siguranță). El avea grijă de interesele lui Carol în afaceri și de siguranța personală a acestuia și a Magdei Lupescu 58 Așa cum își amintea dna Liliana Pippidi-Iorga, Profesorul Iorga nu voia să poarte acest veșmînt fascist ridicol. Călinescu l-a amenințat că-i va confisca biblioteca la care ținea atît de mult. Iorga a cedat și a îmbrăcat uniforma împotriva voinței sale. A doua zi s-a întîlnit cu jurnaliștii îmbrăcați în uniformele propriei lor corporații. "Purtați uniforme noi, dar aveți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de afaceri care lucraseră cu italienii ori cu germanii puteau avea implicații serioase Într-o țară În care stânga revoluționară era pe punctul de a prelua puterea. Pe scurt, stabilitatea În zona Mării Egee și În sudul Balcanilor nu mai era amenințată de armata germană, acum În retragere, ci de comuniștii greci și de partizanii lor din munți. Foarte puțini oameni au fost pedepsiți pentru colaborarea cu puterile Axei; În schimb, În lupta Împotriva stângii a plouat cu sentințe capitale. Pentru că la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
practic inexistentă, toate investițiile majore au necesitat finanțare publică - de aceea Planul Monnet privilegia investițiile În ramuri industriale importante, În detrimentul consumului intern, al locuințelor și serviciilor. Cosnecințele politice nu erau greu de anticipat: În 1947, Franța (ca și Italia) era amenințată de greve, demonstrații violente și de o popularitate tot mai mare a Partidului Comunist și a sindicatelor sale. Neglijarea deliberată a bunurilor de larg consum și direcționarea slabelor resurse naționale spre câteva sectoare industriale vitale erau economic avantajoase pe termen
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dalton, ministru de Finanțe britanic, nota În jurnalul său: „S-a sfârșit cu diminețile pline de speranță”. Omologul lui francez, André Philip, ministru socialist al Economiei Naționale, spunea același lucru, dar mai apăsat, Într-un discurs din aprilie 1947: „Ne amenință catastrofa economică și financiară totală”. Senzația de disperare și dezastru iminent era universală. „De două luni - relata din Paris Janet Flanner În martie 1947 - există În Paris, poate chiar În toată Europa, un climat de disconfort sporit și palpabil, de parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca el anticipaseră cu perspicacitate acest rezultat (Încă din 1945 el conchidea că SUA nu putea decât „să conducă bucata ei de Germanie... spre o formă de independență atât de prosperă, de sigură, de superioară, Încât să nu poată fi amenințată de Est”), ei reprezentau o minoritate. Americanii, ca și Stalin, improvizau În acești ani. Se sugerează uneori că anumite decizii și declarații americane cheie, Îndeosebi „doctrina Truman” din martie 1947, au precipitat reculul lui Stalin de la compromis la o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]