16,124 matches
-
debarcării În Normandia, liderul Alianței Naționale (formațiune ex-fascistă) din Italia, Gianfranco Fini, declara pentru La Stampa: „Sper că nu veți considera că apăr fascismul dacă mă Întreb: oare Europa nu și-a pierdut o parte din identitatea culturală odată cu sosirea americanilor?”. Nou la Începutul secolului XXI era faptul că aceste păreri deveneau locuri comune: ele migraseră de la extremele politice sau intelectuale În centrul vieții europene. Sentimente antiamericane atât de profunde și cuprinzătoare nu existaseră În Europa nici măcar În timpul războiului din Vietnam
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
George W. Bush, În contrast cu popularitatea de care se bucurase predecesorul său, Bill Clinton. Dar și Lyndon Johnson suscitase mânia europenilor spre sfârșitul anilor ’60, Însă părerile lor despre războiul din sud-estul Asiei nu s-au transformat atunci În aversiune față de americani sau America În general. Patruzeci de ani mai târziu, exista pe tot continentul (și nu În ultimul rând printre britanici, Înfuriați de identificarea entuziastă a premierului cu aliații americani) o impresie generală că America a luat-o pe calea greșită
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din sud-estul Asiei nu s-au transformat atunci În aversiune față de americani sau America În general. Patruzeci de ani mai târziu, exista pe tot continentul (și nu În ultimul rând printre britanici, Înfuriați de identificarea entuziastă a premierului cu aliații americani) o impresie generală că America a luat-o pe calea greșită - sau, cum insistau unii, că fusese dintotdeauna pe o cale greșită. Mai mult: calitățile presupus „neamericane” ale Europei s-au transformat peste noapte În cel mai mic numitor comun
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1,3% din copiii născuți În Germania aveau un părinte străin; 40 de ani mai târziu, procentul era de 20%. De fapt, scena demografică europeană nu era foarte diferită de cea de peste Atlantic: la Începutul noului mileniu, rata natalității la americani scăzuse și ea sub nivelul de Înlocuire. Diferența este că numărul imigranților care intrau În SUA era atât de mare (iar printre ei se aflau atât de mulți adulți tineri), Încât se anticipa că, În viitor, fertilitatea totală În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
2003, economiile Elveției, Danemarcei, Austriei și Italiei erau comparabile cu economia Statelor Unite ca productivitate pe ora de muncă. Iar după același criteriu, Irlanda, Belgia, Norvegia, Olanda și Franța (sic) Întreceau Statele Unite. Dacă America era totuși per total mai productivă (dacă americanii produceau mai multe bunuri, servicii și bani) este fiindcă mai mulți oameni aveau serviciu, iar aceștia lucrau mai mult (În anul 2000, diferența medie era de 300 ore/an), cu vacanțe mai rare și mai scurte. Dacă britanicii aveau dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mult (În anul 2000, diferența medie era de 300 ore/an), cu vacanțe mai rare și mai scurte. Dacă britanicii aveau dreptul prin lege la 23 zile de concediu pe an, francezii la 25, iar suedezii la minimum 30, mulți americani trebuiau să se resemneze cu un concediu de două ori mai scurt. Europenii au ales deliberat să muncească mai puțin, să câștige mai puțin - și să trăiască mai bine. În schimbul impozitelor foarte ridicate (alt impediment În calea creșterii și inovației
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În schimbul impozitelor foarte ridicate (alt impediment În calea creșterii și inovației, după criticii anglo-americani), europenii primeau servicii medicale gratuite sau cvasigratuite, pensionare timpurie și o gamă largă de servicii sociale și publice. Până la nivelul gimnazial erau mai bine educați decât americanii. Existența lor era mai sigură și - În parte din acest motiv - mai Îndelungată, aveau o sănătate mai bună (deși cheltuiau În acest sens mult mai puțin 10) și mai puțini concetățeni săraci. Acesta era așadar „modelul social european”. Foarte costisitor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sală: „Rușinos, dar la ce să te aștepți? Ophuls e evreu, nu-i așa?”. Merită remarcat că Franța este unica țară În care abordarea mai onestă a istoriei războiului a Început cu opera unor istorici străini. Germanul Eberhard Jäckel și americanul Robert Paxton, ale căror lucrări majore au apărut Între 1966 și 1975, au fost primii care au folosit surse germane pentru a demonstra În ce măsură crimele regimului de la Vichy au fost comise din proprie inițiativă. Cercetătorii autohtoni nu Îndrăzneau Încă să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cehoslovacă 566-568; episoadele violente ale revoluțiilor comuniste (1989) 576; est-germană 562-564; poloneză (1980-1981) 539-540; sexuală (anii ’60) 366; ungară (1989) 558-559; „revoluția de catifea” din Cehoslovacia 568; revoluția franceză fără victime 377-381; revoluția ungară Împotriva Uniunii Sovietice 291-295, 295-299; rolul americanilor În revoluția comunistă (1989) 578; țărănești 375; teoria revoluției 368-370; vezi și lovitură de stat Reynaud, Paul 670 Rips, Ilia 410 Rivette, Jacques 353-354, 442 Rocard, Michel 519 Rohmer, Eric 353-354, 517 Rokossowski, Konstantin 289 România; antisemitism 177-178; căderea comunismului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
intelighenției 391-392; prețul victoriei 162; prizonieri de război 32; procese-spectacol - vezi procese-spectacol; procesul Siniavski-Daniel 391; programul de reeducare și denazificare 66-69; răspunsul lui Gorbaciov la cererea de autonomie a statelor-satelit 552; război nedeclarat Împotriva propriilor cetățeni 184, 192-103, 684; reacția americanilor la expansiunea 110; recunoașterea Solidarității 556; reforme economice 390-391, 533-535, 545-546; reforme monetare 163; reformele culturale (anii ’50 și ’60) 391; reguli pentru comerțul dintre statele comuniste 166; relaxarea cenzurii 549; religia 172; reparații cerute Germaniei 162-163; reparații cerute României
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puțin câte puțin până la a-l face să-și piardă statutul de băutură națională. Istoria consumului vinului este înainte de toate cea a unui raport dialectic între recipient și conținut. De la butoiul galic 55 la inventarea, pe 26 februarie 1895, de către americanul Michael J. Owens, a mașinii de produs sticle, oamenii au fost mereu preocupați de forma ambalajului "cadoului lui Dionisos". Pe scurt, putem vedea istoria prin intermediul unei sticle de vin. I. O băutură istorică De la împărații romani la împărații carolingieni, de la
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de hectolitri la o recoltă globală de 300 de milioane de hectolitiri) dar, în același timp, este și cel mai mare consumator (un european bea în medie 30 de litri pe an, în timp ce, în același interval, un rus sau un american consumă aproximativ 7 litri, pe când un japonez bea mai puțin de un litru de vin). Aderarea Greciei la Comunitatea Europeană în anul 1981, apoi a Portugaliei și mai ales a Spaniei în 1986, modifică profund economia viticolă comunitară. Întinzându-se
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Prentice Hall International, London, 1991, (a se vedea Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 38). footnote>: obiectivele legate de personal; obiectivele de performanță; obiectivele de schimbare - management; obiectivele de ordin administrativ. Societatea Americană pentru Pregătire și Dezvoltare (American Society for Training and Development - ASTD) prezintă, ca domenii principale de activitate ale managementului resurselor umane, următoarele<footnote Ibidem, p. 39. footnote>: pregătire și dezvoltare; organizare și dezvoltare; organizarea și proiectarea posturilor; planificarea resurselor umane; selectarea și asigurarea de personal
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
post să fi fost creat; poate fi mai complexă sau mai simplă și poate lua diferite forme, în funcție de natura postului și de scopul pentru care aceasta se întocmește<footnote Linda, R.A., Personnel Management for the Smaller Company, A Division of American Management Associations, New York, 1979, p. 99. footnote>; conținutul ei se pretează la interpretări, de aceea, cu cât descrierea va fi redactată mai clar și mai precis, cu atât va fi mai ușor de înțeles și de respectat; trebuie să ofere
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Global Wave: Avoiding Crises and Wars, Building Common Projects, A Club of Rome Symposium, Millenium III, toamna, București. Molmes, Leslie, 1996, Post-Communism: An Introduction, Polity Press, Cambridge. Mungiu, Alina, 1994, România, mod de folosire, Editura Staff, București. NAFTA, 1992, North American Free Trade Agreement, Washington, DC. Negrescu, Dragoș, 1999, „Un deceniu de privatizare în România”, în Christof, Ruhl, Daniel Dăianu, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor, CEROPE, București. NIC, 2004, Mapping the Global Future, NIC-2004/13, GPO, Pittsburgh. Pasti
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate spre promovarea unui model social european, și cele de finanțe, adepte ale celui american (Deacon, 2000, p. 152). Referindu-se la Grecia și Spania, J. Alber și G. Standing consideră că, după ce aceste două țări au aderat la Uniunea Europeană, principalul scop al politicii naționale a fost convergența socială cu Europa. Deși strategiile adoptate au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The Psychology of Taxation, Martin Robertson, Oxford. Lillbacka, Ralf, 1999, The Legitimacy of the Political Systems: The Case of Finland, Ǻbo Akademi University Press, Ǻbo. Lipset, Seymour Martin, 1959, „Some Social Requisites of Democracy: Economic Development and Political Legitimacy”, The American Political Science Review, vol. 53 (1), pp. 69-105. Lipset, Seymour Martin, 1960, Political Man: The Social Bases of Politics, Doubleday & Company, Garden City, New York. Mareš, Petr; Musil, Libor; Rabušic, Ladislav, 1994, „Values and the Welfare State in Czechoslovachia”, în Christopher
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1995, „Bowling Alone: America’s Declining Social Capital”, Journal of Democracy, 6 (1), pp. 65-78. Putnam, Robert, 1996, „The Strange Disappearance of Civic America”, The American Prospect, 24, pp. 34-48. Putnam, Robert, 2001, Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community, Touchstone, New York. Putnam, Robert; Leonardi, Roberto; Nanetti, Rafaella, 1993, Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy, Princeton University Press, Princeton [ed. rom.: Cum funcționează democrația? Tradițiile civice ale Italiei moderne, Traducere de Diana Istrătescu, Editura Polirom, Iași, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de fapt la nivelul ofertei, și nu într-un închipuit deficit democratic al cetățenilor țării. România are resurse de participare comunitară, cea mai dificilă chestiune fiind valorificarea acesteia, nu producerea ei. Bibliografie Alexander, J.C.; Smith, P., 1993, „The Discourse of American Civil Society: A New Proposal for Cultural Studies”, Theory and Society, 22 (2), pp. 151-207. Alloy, L.B.; Abramson, L.Y., 1979, „Judgement of contingency in depressed and non-depressed students: Sadder but wiser”, Journal of Experimental Psychology, 108 (4), pp. 441-485
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lase angajați direct în politica europeană. Primul război mondial a surprins raporturile româno-americane într-un proces de plină afirmare, cu numeroase elemente noi4. Au contribuit la acest cadru mai mulți factori, între care, în primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește schimbările rezultate din prezența, la început, a celor două state în rîndul neutrilor. Situația, deși bazată pe rațiuni diferite, a permis noi convergențe între interesele româno-americane și, de aici, posibilitatea stabilirii unor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Handbooks", editate de George Walter Prothero, care era șeful Secției Istorice a Ministerului de Externe de la Londra 13. Comisia americană a consultat pentru problemele românești, în mai multe rînduri, pe cunoscutul geograf francez Emmanuel de Martonne 14. Englezii, ca și americanii, au susținut, într-o primă fază, integritatea monarhiei dualiste și ideea creării unei federațiii balcanice. Delegația britanică, în decembrie 1918, și-a adaptat programul pentru a coincide, și mai mult, cu cel al americanilor. Oficialitățile engleze au declarat că "își
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Martonne 14. Englezii, ca și americanii, au susținut, într-o primă fază, integritatea monarhiei dualiste și ideea creării unei federațiii balcanice. Delegația britanică, în decembrie 1918, și-a adaptat programul pentru a coincide, și mai mult, cu cel al americanilor. Oficialitățile engleze au declarat că "își asumă o poziție imparțială și dezinteresată, ca mediatori"15, sperînd, în felul acesta, să obțină cooperarea "binevoitoare" a Statelor Unite. Problemele românești au fost analizate în cadrul secțiunilor privind Austro-Ungaria (experți: Richard Barett, Thomas Burk, Clive
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au fost încheiate acorduri provizorii cu aplicarea reciprocă a tratamentului națiunii celei mai favorizate 52 și o înțelegere 53 privind reglementarea daunelor suferite în România de "Standard Oil", în anii primului război mondial, prin incendierea sondelor. Tot în anul 1929, americanii au propus încheierea unui nou tratat comercial, în urma denunțării, de către România, a acordului încheiat la 26 februarie 192654. Pînă în anii '30, Departamentul de Stat s-a implicat mai puțin în politica europeană. Aceasta nu înseamnă că Washingtonul s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
defensivă a României față de politica revizionistă a unora dintre vecinii ei. Aflat în vizită în România, în septembrie 193866, fostul ministru W. S. Culbertson intuia pericolele pe care le avea de preîntîmpinat această țară în viitor. El făcea cunoscute radioascultătorilor americani, la 28 septembrie, impresiile legate de vizita în România, țară ferm angajată în dorința de a-și păstra nealterate independența și frontierele naționale 67. Culbertson lega împletirea unor atare obiective de o atitudine mai intransigentă a Angliei și a Franței
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ceea ce nu excludea pericolul ce plana asupra independenței și suveranității României. Călătoriile ministrului de externe Grigore Gafencu, din aprilie-mai 1939, nu au scăpat atenției Departamentului de Stat. În periplul său european, Gafencu s-a întîlnit și cu mai mulți diplomați americani: W. Bullitt, J. Davies și J. Kennedy. Din discuția sa cu Gafencu, Bullitt a concluzionat că se poate conta pe România în "politica ei de rezistență". Șeful diplomației Bucureștilor, circumspect în ceea ce privește onoarea angajamentelor politice și militare ale Angliei și Franței
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]