15,999 matches
-
de ordin cultural și manifestarea identității religioase a indivizilor. Pretutindeni Însă părerile erau Împărțite (vezi capitolul XXIII). Introducerea rapidă a unor astfel de Întrebări pe ordinea de zi a politicii interne și locul lor proeminent În polemicile despre imigrație și azil se datorau neliniștii crescânde față de apariția pe Întregul continent a unei noi generații de partide xenofobe. Unele dintre ele Își aveau rădăcinile Într-o epocă anterioară de politici sectare sau naționaliste; Dansk Folkeparti sau List Pim Fortuyn În Olanda erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cea care a conferit gloria regiunii Burgundia. Filip cel Îndrăzneț, Ioan Neînfricatul și Filip cel Bun au acționat pentru a proteja viticultura de calitate, iar marele cancelar al lui Filip cel Îndrăzneț, Nicolas Rolin, este cel care a construit renumitele aziluri din orașul Beaune. Carol Temerarul, fiu al lui Filip cel Bun, a continuat lucrarea tatălui său în ciuda caracterului său cumpătat, căci nu obișnuia să bea decât apă înroșită cu puțin vin... Însă, foarte repede, vinul de Burgundia a devenit celebru
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală de către toți guvernanții precum și de intrușii care au primit azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca și dușmanii Legiunii, preconizau internarea tuturor legionarilor în Insula Șerpilor, lucru la care Căpitanul a răspuns: mai curând Insula Șerpilor o vom utiliza noi ca ospiciu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
apropiați ai Regelui Carol I, făuritorul României moderne. A publicat lucrări medicale de importanță: „Profilaxia sifilisului” (1853), „Aerul atmosferic” (1871). Până la moartea sa, survenită pe 26 august 1884, la vârsta de 56 de ani, a înființat numeroase servicii medicale, precum și Azilul „Elena Doamna” (17). Deși în cursul vieții a avut unele adversități, meritele sale au fost, totuși, recunoscute. Napoleon al III-lea (care acordase, la insistența lui Carol Davila, studenților români privilegii deosebite) îi conferă „Legiunea de Onoare”, fiind decorat de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
novatorii cari reduc pictura la simple efecte de lumină, la o searbătă și meschină realitate. Această pictură, cu înțelesuri profunde și cu expresiuni tehnice fastuoase ca o râurare de purpură presărată de pietre prețioase, va rămâne un tainic și somptuos azil, un templu ermetic și vrăjit pentru visători, poeți și cugetători, pentru idealiști și esteți"51. Cu privire la teoria lui John Reed, trebuie precizat faptul că această "lectură" nu este una alegorică, unde rămâne esențială utilizarea dicționarului de iconuri alegorice și niciuna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aduce o schimbare de "mină", de personalitate. Cu privire la Jean Lorrain, criticul francez sugerează efectul terapeutic al schimbării locuinței-muzeu, a mediului decadent cu unul mai puțin încărcat artistic, fără a renunța însă la numitorul comun al celor două spații: recluziunea. De la "azilul de flăcău" cu Boticelli, Watteau, Burne-Jones și Moreau, "în cadre dulcege", la saloanele burgheze ale locuinței din Auteuil, păstrând totuși ca pe o relicvă capul Sfântului Ioan în ghips, sângerând pe talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu consecința imediată a liberei circulații a cetățenilor statelor respective, s-a materializat într-o „teamă” accentuată a statelor Vestului european față de o posibilă „invazie” dinspre Est. Într-un anumit fel, atitudinea părea confirmată de creșterea numărului de cereri de azil. Reacțiile nu au întârziat să apară și diverse țări își revizuiesc politicile și procedurile în baza cărora permit intrarea pe propriul teritoriu, accesul la dreptul de azil și la obținerea statutului de refugiat. Acesta este doar unul dinte primele semne
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Într-un anumit fel, atitudinea părea confirmată de creșterea numărului de cereri de azil. Reacțiile nu au întârziat să apară și diverse țări își revizuiesc politicile și procedurile în baza cărora permit intrarea pe propriul teritoriu, accesul la dreptul de azil și la obținerea statutului de refugiat. Acesta este doar unul dinte primele semne ale unui „regim de închidere” (Diminescu, 2003), care marchează evoluția politicilor de migrație din Vestul european începând cu anii ’90. Abia recâștigat, dreptul „foștilor comuniști” la liberă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acest gen se bazează, în primul rând, pe speculație și inventivitatea în convertirea unor circumstanțe nefavorabile sau neutre în situații favorabile care să permită realizarea unui proiect de migrație acolo unde, legal, el nu era posibil. Specularea dreptului de azil acordat cetățenilor din fostele țări socialiste este o astfel de circumstanță pe care s-a bazat în primii ani de după 1989 migrația pentru muncă în diverse state din vestul Europei. În 1990, 62 100 români solicitau azil în Europa Occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Specularea dreptului de azil acordat cetățenilor din fostele țări socialiste este o astfel de circumstanță pe care s-a bazat în primii ani de după 1989 migrația pentru muncă în diverse state din vestul Europei. În 1990, 62 100 români solicitau azil în Europa Occidentală. În 1991 numărul lor se menține aproximativ la același nivel (61 700), pentru ca în 1992 să ajungă la 116 000, iar în 1993 să scadă la 86 100 (Diminescu, 2003, p. 3). Dintre cererile înregistrate în 1993
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la 116 000, iar în 1993 să scadă la 86 100 (Diminescu, 2003, p. 3). Dintre cererile înregistrate în 1993, Germania reclamă cea mai mare parte: 73 700 (SOPEMI, 1998). Statele occidentale reacționează prin schimbarea procedurilor, iar practica solicitării de azil este încet abandonată (în 1994, totalul cererilor romanilor de azil înregistrate în Europa ajunge la 21 000) (Diminescu, 2003, p. 3). Situația Germaniei ilustrează, probabil, cel mai elocvent trendul. Confruntată cu un număr mare de cereri, Germania își schimbă procedura
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
100 (Diminescu, 2003, p. 3). Dintre cererile înregistrate în 1993, Germania reclamă cea mai mare parte: 73 700 (SOPEMI, 1998). Statele occidentale reacționează prin schimbarea procedurilor, iar practica solicitării de azil este încet abandonată (în 1994, totalul cererilor romanilor de azil înregistrate în Europa ajunge la 21 000) (Diminescu, 2003, p. 3). Situația Germaniei ilustrează, probabil, cel mai elocvent trendul. Confruntată cu un număr mare de cereri, Germania își schimbă procedura de obținere a azilului. În 1994, de la cele peste 73
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 1994, totalul cererilor romanilor de azil înregistrate în Europa ajunge la 21 000) (Diminescu, 2003, p. 3). Situația Germaniei ilustrează, probabil, cel mai elocvent trendul. Confruntată cu un număr mare de cereri, Germania își schimbă procedura de obținere a azilului. În 1994, de la cele peste 73 000 de cereri în anul anterior, se ajunge la 9 600. Cel puțin pentru migrația în Germania, stategia nu mai părea profitabilă. Numărul de cereri de azil din partea cetățenilor români se diminuează constant, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Germania își schimbă procedura de obținere a azilului. În 1994, de la cele peste 73 000 de cereri în anul anterior, se ajunge la 9 600. Cel puțin pentru migrația în Germania, stategia nu mai părea profitabilă. Numărul de cereri de azil din partea cetățenilor români se diminuează constant, iar în 1997 nu se mai înregistrează în Germania decât sub 800 de cereri (SOPEMI, 2001). Pe măsură ce legislația destinațiilor se schimbă, se dezvoltă concomitent noi strategii speculative. Pentru a-și găsi un loc de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu certificatele și actele sprijinitoare respective. Au fost reținuți 16 invalizi de război după tabloul dat de I.O.V. au fost reținuți bolnavi din spital care crescuseră repede la 40. Au fost reținuți bătrâni care au fost internați în azil al căror efectiv a crescut de la 17, câți erau în ajunul evacuării, la 170 în timpul evacuării. În fine au fost reținuți decorații cu "Bărbăție și credință" sau "Virtutea Militară". Nu s'au putut reține toți acei ce au luat parte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întrucât medicul spitalului a declarat că poate să-i trateze. Rog ca cei în drept să se conformeze. Președintele Bir. Centr. de evacuare Colonel, ss. Matei Velcescu Matei Velcescu La spitalul nou înființat în Gheto se va organiza și un azil pentru copiii mici și care se va desființa ulterior, conform ordinelor ce se vor da. Președintele Bir. Centr. Colonel, ss. Matei Velcescu M. Velcescu *) Adnotare: "Domnul Maior Nicolicescu Comandamentul Marii Unități <<Borcea>>786. La raport". AMR, fond 1675-Comandamentul Militar Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
raporta Guvernământului Civil al Transnistriei pentru a da dezlegare raportului nostru anterior de renovarea ordonanței în cauză cu aplicarea sancțiunilor imediate. 2. Din spital vor fi evacuați bolnavii mai puțin gravi, simulanții, cât și cei ascunși. 3. Spitalul Nr. 2, Azilul de bătrâni și Azilul de copii și baia se desființează, rămânând numai Spitalul Nr. 1, unde vor fi adunați toți și repartizați pe secții. Personalul spitalului rămas va fi redus la maximum. 4. Se va interveni pentru a se ști
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Transnistriei pentru a da dezlegare raportului nostru anterior de renovarea ordonanței în cauză cu aplicarea sancțiunilor imediate. 2. Din spital vor fi evacuați bolnavii mai puțin gravi, simulanții, cât și cei ascunși. 3. Spitalul Nr. 2, Azilul de bătrâni și Azilul de copii și baia se desființează, rămânând numai Spitalul Nr. 1, unde vor fi adunați toți și repartizați pe secții. Personalul spitalului rămas va fi redus la maximum. 4. Se va interveni pentru a se ști rezultatul raziilor din împrejurimile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai mulți, dată fiind starea lor fizică. II. Criteriile de triere. Ar trebui stabilite patru categorii: 1) Bărbați, femei și copii valizi, s'ar plasa în familiile evreiești; 2) " " bolnavi " " spitale; 3) Bătrâni fără familie și cei complect invalizi, în aziluri; 4) Copii orfani sănătoși, răspândiți în toată țara la familii evreiești și în orfelinate. III. Localitățile unde să fie repatriați. Pentru ca să fie într'adevăr scăpați de la moarte, este absolut necesar să fie așezați în locuri depărtate de linia eventuală a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
emită declarații publice de pe teritoriul acestuia 399. Regele voia, totuși, să vorbească poporului său, așa încît îl întrebă pe Douglas dacă Statele Unite l-ar "ajuta să iasă" din țară în cazul în care s-ar întoarce la București, eventual acordîndu-i azil prin Legație. Douglas se temea că SUA nu puteau întreprinde nimic eficient, dată fiind poziția geografică a României. După cîteva zile de șovăiri, pe 2 decembrie, regele se hotărî să revină în România. Era dezamăgit de răceala Washingtonului și a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
autoritățile americane vinovate de aceste crime, un proces în genul celui de la Nürenberg ar fi fost foarte nimerit 704. Evident că presa americană și-a luat revanșa publicînd, la rîndu-i, articole incriminatorii la adresa României. Pe lîngă istorisirile privind cererile de azil politic și încălcările drepturilor omului 705, "New York Times" a publicat și o declarație prin care președintele Truman deplîngea deportările în masă ale cetățenilor români în lagărele de muncă sovietice. Într-un alt articol, de data aceasta publicat de Vatican, România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
următoarelor luni, între cele două țări nu s-a înregistrat decît un singur incident neplăcut, care însă nu a afectat climatul general al relațiilor româno-americane. La sfîrșitul lunii februarie, Nicolae Horodincă, un diplomat român care lucra la Washington, a solicitat azil politic pentru el, pentru soția și fiica sa, în vîrstă de trei ani. Aflînd, însă, de intenția acestuia, soția lui, Cristina, a vrut să se întoarcă în România, cu tot cu fiica sa. Ceea ce a urmat ține de domeniul speculației. După spusele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
continuau să se înrăutățească. Punînd accentul pe producția de export, Ceaușescu redusese cantitatea bunurilor de consum pentru piața internă. Ca urmare, din ce în ce mai mulți români voiau să plece din țară, ceea ce reieșea clar din articolele despre emigrări ilegale și cereri de azil politic, apărute în presa americană, în vara anului 19802076. În al doilea rînd, conform mărturiilor lui Birnbaum și Ribicoff, România acceptase, recent, să permită emigrarea mai multor persoane, printre care unele acuzate de infracțiuni economice și evrei care supraviețuiseră holocaustului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stâns în urmă și ecsistenția lor" (Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și a lui Bogdan Dragoș Duca de Maramureș
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]