17,038 matches
-
2007 clădirea a fost demolată. În timpul regimului comunist în majoritatea satelor au fost ridicate școli noi, iar la centrul de comună a fost construită o școală impunătoare în care funcționau 10 clase. În clădirea veche a funcționat până după revoluție căminul cultural și bibliotecă. În fruntea acestei școli a fost multă vreme în calitate de director Iulian Cerbulescu, urmând Ștefania Vințan, Maria (Trotea) Podeanu, Elisabeta Mureșanu, Ion Gurgu. Din anul 2006 și până în prezent directorul școlii este Păsat Daniel. Așezată la poalele dealului
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
pe deal, a mai existat o veche biserică de lemn, mai veche decât cea a boierilor Burnaz, care a fost însă folosită drept combustibil de către autoritățile comuniste din 1950, la cuptorul de topit piatră de văr, pentru a se realiza Căminul Cultural al satului. Pe locul ei nu s-a păstrat decât vechea clopotnița de lemn. BISERICĂ SF. APOSTOLI DIN COMANESTI Monument istoric . Biserică parohiala din comuna Bala , situată la 53 km N de Tr. Severin și la 12 km de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
comuna Devesel are un total de 3.710 locuitori. Structura populației după vârstă: Structura populației după sex: Structura populației după religie: Structura populației după ocupație: Procesul de învățământ în comuna Devesl se desfășoară în cadrul unităților următoare: În comună există 5 cămine culturale situate în satele: Devesel, Batoți, Bistrețu, Scăpău și Tismana, însă unele din aceste clădiri necesită lucrări de reparații capitale. La Căminul cultural din localitatea Devesel funcționează și biblioteca comunală, care beneficiază de spațiu propriu, fiind necesară înnoirea fondului de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
populației după ocupație: Procesul de învățământ în comuna Devesl se desfășoară în cadrul unităților următoare: În comună există 5 cămine culturale situate în satele: Devesel, Batoți, Bistrețu, Scăpău și Tismana, însă unele din aceste clădiri necesită lucrări de reparații capitale. La Căminul cultural din localitatea Devesel funcționează și biblioteca comunală, care beneficiază de spațiu propriu, fiind necesară înnoirea fondului de carte, amenajarea unei Săli de lectură dotată cu mobilier nou și calculatoare conectate la Internet, pentru ca cetățenii comunei, tinerii și nu în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
prin anii 1963-1964. Satul a fost colectivizat. Conacul fostului moșier Capri(?) a fost transformat în sediul primăriei și ulterior al CAP-ului. În perioada 1960 - 1963 fostele grajduri au fost transformate în școală de 7 clase, sală de cinema și cămin cultural precum și prima bibliotecă din istoria satului. Până la acea dată cei ce voiau să facă mai mult de patru clase trebuind să meargă la Trifești sau la Roman, de cele mai multe ori făcând naveta pe jos, trei km până la Trifești sau
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
geografică, informațiile fiind axate pe distanțele față de orașele apropiate (Mizil și Ploiești) și pe formele de relief caracteristice zonei. Economia comunei este centrată pe agricultură, zootehnie și piscicultură. Ca manifestări sociale, în comună se organizează târgul comunal și serbări la Căminul Cultural sau în cadrul Bibliotecii Comunale „Laurențiu Fulga”. În comună există dispensar, farmacie și biserici creștin-ortodoxe, dar și facilități de petrecere a timpului liber: teren de fotbal, teren sintetic și parc. În această localitate, au trăit Laurențiu Fulga, scriitor care a
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
zootehnia]], prelucrarea laptelui și cultivarea pământului. Comuna Fulga organizează și un eveniment local tradițional, în data de 27 iulie, de Sfântul Pentelimon. Atunci este sărbătorită Ziua Comunei, oamenii participând la întâlnirea tradițională (târg comunal). [[Fișier:Camin cultural.jpg|thumb|right|Căminul cultural din Fulga de Jos]] În plus, locuitorii beneficiază de un teren sintetic de sport, un parc și un stadion pentru echipa locală de fotbal. De asemenea, se pot identifica și câteva obiective și acțiuni turistice, și anume, agrement-pescuit, bisericile
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
și anume, agrement-pescuit, bisericile din localitate și lacurile care se întind pe o suprafață de 460 de hectare. [[Fișier:Pompieri fulga.JPG|thumb|right|Serviciul voluntar pentru situații de urgență]] În prezent, în comună funcționează două școli, două grădinițe, două cămine culturale, o bibliotecă comunală „Laurențiu Fulga”, două biserici creștin-ortodoxe, un serviciu voluntar pentru situații de urgență, un dispensar uman și unul veterinar, două farmacii, o brutărie, trei mori, o fabrică de produse lactate, o fermă de bovine și 27 de
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
din festival. În plus, doi membri ai formației britanice Anathema au susținut, alături de un invitat special, un concert acustic la biserica din deal. Pe strada care străbate satul în nord (ce întâlnește biserica evanghelică) se află școala din sat și căminul cultural. Din anul 2006, în Cisnădioara și Cisnădie se desfășoară anual, în lunile iulie-august, cursurile de artă contemporană și festivalul ICon Arts (International Contemporary Arts). (Locația primelor ediții a fost Breaza.) Cursurile sunt susținute de profesori și artiști importanți din
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
ajuns la concluzia că exproprierea a fost realizată în 1929. Comunitatea evanghelică a avut biserică veche și o casa parohială din piatră, acoperită cu țiglă și compusă din trei camere și dependințe. Biserica a fost transformată, în timpul regimului comunist, în cămin cultural. A fost demolată în anul 1969, fiind totuși inclusă pe lista monumentelor istorice dispărute. Inventarul realizat în 3 octombrie 1928 indică un număr redus de obiecte de cult: un potir dăruit, 14 scaune și un clopot. Obiectele de cult
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
prezent aprox. 500 locuitori și 430 de case. În trecut, în perioada de înflorire aproape 2000 de locuitori. Populație de etnie numai română. Religia: creștin-ortodoxă; Biserică construită în anul 1712. Instituții: școală de 8 clase primare construită în perioada interbelică; cămin cultural; oficiu poștal, Cod postal: 557281. In satul Rod s-a născut scriitorul și luptătorul pașoptist Aaron Florian.
Rod, Sibiu () [Corola-website/Science/301731_a_303060]
-
umană este asigurată prin intermediul a două cabinete medicale generale și un cabinet de stomatologie. De asemenea, asistența medicală veterinară este asigurată de către un medic veterinar și personalul auxiliar care activează în cadrul unui cabinet sanitar veterinar. În comuna Tomșani funcționează două Cămine Culturale și o Bibliotecă comunală cu peste 7500 de volume de carte. În fiecare an, în prima sâmbătă din luna octombrie, se desfășoară în comuna noastră « târgul fermierului », manifestare complexă venită în sprijinul agricultorilor din comuna Tomșani și din împrejurimi
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
realizare, lucrarea fiind finanțată din fonduri accesate prin proiectul PHARE. În partea de nord a satului se află stațiunea turistică BĂILE BOGHIȘ care reprezintă o atracție turistică datorită apei termale care are efecte terapeutice.În localitatea Boghiș se află un cămin de bătrâni care oferă servicii unui număr de 50 de asistați.
Boghiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301778_a_303107]
-
modernă, cu o bibliotecă, o sală de cinematograf, o sală de joacă și o cantină, precum și o popicărie independentă. Tot în acest an s-a înființat o școală pentru clasele I-IV, iar în anul 1969 s-a deschis un cămin de zi, care găzduia 30 de copii. Toate acestea au asigurat existența și siguranța socială pentru cei care lucrau aici, împiedicând fluctuația forței de muncă. În 1977 s-a ridicat problema măririi capacității de producție anuală de la 2000 de tone
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și ale tinereții de care se bucură toți locuitorii satelor. La organizarea și desfășurarea nedeii participa întregul sat chiar și cei veniți din alte părți. Petrecerea se desfășoară în aer liber, în anumite locuri din sat, de regulă în curtea căminului cultural. De organizarea petrecerii se ocupă un grup de tineri, de regulă din rândul acelora ce urmează să plece în armată. Ei se îngrijesc să tocmească muzică, pregătesc locul de desfășurare. Tot în sarcina acestora intra taxarea și supravegherea desfășurării
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a obținut încuviințarea gazdei. După ce colinda în curte sau în casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților, botezurilor și chiar a balurilor. Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
început să se așeze, în căsuțe de lemn, cei veniți la lucru. În anul 1778, considerându-se că satul Glăjărie este mai bun, șura și cuptorul din Larga din Sus au fost mutate cam pe locul unde acum se află căminul cultural din Glăjărie. În jurul acestor construcții a început să se lărgească satul cu denumirea derivată de la germanul „Gläser“ - adică pahare de sticlă. Maghiarii au numit-o direct „Görgényüvegcsür“, adică șura de sticlă a Gurghiului. La puțin timp după această strămutare
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
Al doilea Război Mondial. În afluentul pârâului Feleag care curge de pe platoul ,Fundătura" , se poate vedea apă fierbând datorită gazului emanat din pământ. Totodată, într-o pădure din direcția satului Mureni, se pot oberva tranșee rămase din ultimul Război Mondial. Căminul cultural a fost construit în anii '50, cu o suprafață de aproximativ 200 m, școala fiind ridicată în aceeași perioadă. În sat există și singura moară din toată comună Vânători. În august 2014 a fost inaugurat un monument dedicat eroilor
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
De-a lungul vieții sale a făcut eforturi uriașe pentru ridicarea culturală-socială și economică a satului natal, precum și pentru scoaterea la lumină a comorilor și potențialului cultural din Huduc. Cele mai mari realiyări ale sale sunt legate de înființarea unui cămin cultural local (membri acestuia fiind toți locuitorii satului), un monument ridicat în cinstea eroilor români căzuți în apărarea identiții naționale. Același învățător a pornit și o campanie pentru dezvoltarea ramurilor agricole, în aces sens pornind acțiuni concrete în intensificarea culturii
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
cununia. De obicei, nunta avea loc la casa mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casele Gheorghe Popescu (1934) și preot Ion Constantinescu (1928) din Poienărei; biserica „Sfinții Voievozi” -Pârâiești (1816), biserica „Sfânta Treime” (1834), casa dr. Victor Mărtoiu (începutul secolului al XX-lea), căminul cultural (1930) și școala primară (1930) din satul Stănești. Constantin Rădulescu Codin consemna în studiul "Literatură, tradiții și obieciuri din Corbii Muscelului": "Portul este curat al românilor din Transilvania (comuna Jina). Mai toată îmbrăcămintea e făcută din lână. Chiar sătenii
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Începând cu anul 2004, primarul comunei este profesorul de istorie Nicolae Andrușcă. Cea mai importantă realizare din mandatul său este mutarea clădirii administrative într-un nou sediu, modern. Localul nou al primăriei a fost inaugurat în 2006, și Casa Comunei (cămin cultural, bibliotecă și muzeu) a fost inaugurat în 4 iulie 2009. Din punct de vedere cultural, în apropierea Bogdăneștiului, pe dealul Todoscanu, există urme ale unei așezări din Epoca Bronzului. O parte din artefacte au fost depuse în muzeul școlii
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
până în anul 2010. Școala este situată într-un cadru verde, înconjurată de mulți copaci și fiind aproape de dealurile împădurite, este un loc foarte frumos pentru studiu. Acum copiii din Curița învață la Școala Cașin, fiind transportați cu un microbuz școlar. Căminul Cultural din Curița a fost modernizat în anul 2011 de către Cosmin Curelea, printr-un proiect din mandatul său ca primar. Grădinița din sat nu mai funcționează, asemeni școlii. Micii copii sunt și ei transportați la grădinița din Cașin. Cimitirul Eroilor
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
acoperirea în anii 1982 - 1983 a localului fostei agenții PTTR (azi magazin mixt); aprovizionarea cu făină și mălai în perioada 1980 - 1989 a locuitorilor din cele trei sate; analizarea aspectului igienico-sanitar și funcțional al gospodăriilor din Stroești; renovarea și acoperirea Căminului Cultural din Stroești; acoperirea, restaurarea picturii, efectuarea lucrărilor de drenaj la Biserica Sf. Cuv. Paraschiva din Stroești, în perioada 1990 - 2007; construirea unui nou locaș de cult în Costești - Vâlsan; amenajarea pârâului Bercioaia ce inunda cimitirul satului Stroești (Leonăchescu, 1998
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
a zonei se vede și din aceea că în actele vremurilor localitatea era trecută în rândul satelor (și nu era cătun, precum Prisaca bunăoară, sau alte localități), odinioară a fost chiar comună (comuna Enăchești) cu toate instituțiile aferente - primărie, poliție, cămin cultural, bancă etc., primele școli în zonă s-au înființat încă din 1864 la Tescani, Berești și Enăchești și abia prin 1920-1927 în satele Boșoteni, Turluianu, Prisaca, Românești. Rădăcinile și începuturile istorice ale așezărilor și primelor comunități din satul Enăchești
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]