16,018 matches
-
fundul castronului, chiar și câteva picături, atunci fetele vor avea noroc și se vor mărita. În noaptea de Sfântul Andrei, ca să-și viseze ursitul, tinerele își pun sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă visează că le ia cineva grâul, acesta este un semn că se vor mărita. Unele fete pregătesc o turtă din apă, făină și sare. Apa este adusă cu gura, iar făina și sarea sunt măsurate cu o coajă de nucă. Apoi, fetele mănâncă turtele, convinse că
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
o lumânare pe care o au de la paște. O scufundă cu ajutorul unei găleți, iar când apa din fântână este luminată, ele îl invocă pe Sfântul Andrei și îi cer să le arate chipul viitorului lor soț. Sfântul Andrei: Se pune grâu la încolțit În noaptea de Sfântul Andrei se pun la încolțit într-un strat subțire de pământ, mai multe boabe de grâu. În funcție de cum crește grâul, așa va fi și următorul an pentru respectiva persoană. Potrivit bătrânilor, aspectul grâului pus
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
invocă pe Sfântul Andrei și îi cer să le arate chipul viitorului lor soț. Sfântul Andrei: Se pune grâu la încolțit În noaptea de Sfântul Andrei se pun la încolțit într-un strat subțire de pământ, mai multe boabe de grâu. În funcție de cum crește grâul, așa va fi și următorul an pentru respectiva persoană. Potrivit bătrânilor, aspectul grâului pus la încolțit spune ceva și despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată pe câmpuri și livezi
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
și îi cer să le arate chipul viitorului lor soț. Sfântul Andrei: Se pune grâu la încolțit În noaptea de Sfântul Andrei se pun la încolțit într-un strat subțire de pământ, mai multe boabe de grâu. În funcție de cum crește grâul, așa va fi și următorul an pentru respectiva persoană. Potrivit bătrânilor, aspectul grâului pus la încolțit spune ceva și despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată pe câmpuri și livezi. Fiecare membru al familiei
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
pune grâu la încolțit În noaptea de Sfântul Andrei se pun la încolțit într-un strat subțire de pământ, mai multe boabe de grâu. În funcție de cum crește grâul, așa va fi și următorul an pentru respectiva persoană. Potrivit bătrânilor, aspectul grâului pus la încolțit spune ceva și despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată pe câmpuri și livezi. Fiecare membru al familiei își seamănă propriul grâu. Sfântul Andrei: Alte superstiții
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
un strat subțire de pământ, mai multe boabe de grâu. În funcție de cum crește grâul, așa va fi și următorul an pentru respectiva persoană. Potrivit bătrânilor, aspectul grâului pus la încolțit spune ceva și despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată pe câmpuri și livezi. Fiecare membru al familiei își seamănă propriul grâu. Sfântul Andrei: Alte superstiții
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
și următorul an pentru respectiva persoană. Potrivit bătrânilor, aspectul grâului pus la încolțit spune ceva și despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată pe câmpuri și livezi. Fiecare membru al familiei își seamănă propriul grâu. Sfântul Andrei: Alte superstiții
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
duc la biserică mere, pere, prune și mai ales struguri. Recolta aceasta se numește „pârga" din struguri. Fructele se duc la biserică pentru a fi sfințite, apoi se împart credincioșilor care participă la slujba praznicului. Se sfințesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat și toate recoltele. SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI. Tradiția spune că este bine ca sărbătoarea să fie trăită cu intensitate sporită prin rugăciuni. Pentru sănătatea și pentru împlinirile familiei, credincioșii merg în pelerinaje la bisericile și la mănăstirile
SCHIMBAREA LA FAȚĂ, pe 6 august. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101892_a_103184]
-
conform căruia: "- obiectul contractului este preluarea în chirie a suprafeței de 60 ha teren arabil, situat în cuva baraj Siret; - durata contractului este de 5 ani; - prețul de închiriere se va calcula anual având ca bază cantitatea de 500 kg grâu la hectar înmulțită cu prețul pieței libere la 1 kg de grâu la momentul plății; - plata se va face până la data de 1 septembrie a anului în curs; - întârzierile la plată a sumei necesare penaliza cu penalități zilnice de 5
DNA: 32 de persoane, trimise în judecată, între care și doi parlamentari by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101964_a_103256]
-
ha teren arabil, situat în cuva baraj Siret; - durata contractului este de 5 ani; - prețul de închiriere se va calcula anual având ca bază cantitatea de 500 kg grâu la hectar înmulțită cu prețul pieței libere la 1 kg de grâu la momentul plății; - plata se va face până la data de 1 septembrie a anului în curs; - întârzierile la plată a sumei necesare penaliza cu penalități zilnice de 5 % din suma datorată, după data de 1 septembrie a anului în curs
DNA: 32 de persoane, trimise în judecată, între care și doi parlamentari by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101964_a_103256]
-
flori de sânziene la pălării. Se alege "Drăgaica". Este propusă una dintr-un grup de sapte fete. Ea trebuie să fie cea mai frumoasă, cea mai cuminte și cea mai bună dintre fetele satului. Va fi împodobita cu spice de grâu. Celelalte tinere se îmbracă în alb. Astfel format, alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La răscruci fetele fac o hora și cântă voioase. Adesea "Drăgaicele" sunt confundate cu "Sânzienele". După unii specialiști, sărbătoarea Sânzienelor își are originea într-
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o hora care se învârtește amețitor. Scăldate în roua. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). Ceremonialul cuprinde apoi întreg satul. Gospodării primesc câte un spic de grâu, pe care il așază pe grinda, în sura. Ei speră ca până la acea înălțime se li se adune grânele. Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
hora care se învârtește amețitor. Scăldate în roua. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). Ceremonialul cuprinde apoi întreg satul. Gospodării primesc câte un spic de grâu, pe care il așază pe grinda, în sura. Ei speră ca până la acea înălțime se li se adune grânele. Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblagește. Tot ei cred că cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
a cincizecea zi de la Înviere. Sfanțul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor" (cap. 2), istorisește momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grâi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută învățătură Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, desi acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusărilor; se sfințesc ramuri de tei, șoc, mure, pentru a fi folosite în medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung ușile cu usturoi ș.a.
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
și numele Delavrancea), se însurase cu Eana (Ana) dintr-un sat vecin și se mutase la marginea Capitalei unde până la 60 de ani a umblat zi și noapte pe drumuri, ”pe ploi și viscole”, fiind staroste al căruțașilor ce transportau grâu de la schelele Giurgiu și Oltenița. Barbu era cel mai mic dintre copiii familiei. A crescut printre vii și porumbiști, pe drumul prăfuit al mahalalei, în chiotele grânarilor și nechezatul cailor, vrăjit de atmosfera folclorică de la marginea Bucureștiului. Începe cartea acasă
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: semințe de mac (ce vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belsug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), făină (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapă și usturoi (cu rol de protecție împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se așază pasca, șunca, brânza, ouăle roșii, dar și ouăle încondeiate, bani, flori, pește afumat, sfeclă roșie cu hrean și prăjituri. După sfințirea acestui coș
Obiceiuri românești de Paște. Tradiții SUPERBE pe teritoriul țării () [Corola-website/Journalistic/102135_a_103427]
-
care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneșe. În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, în mod tradițional, forma rotundă. În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Tot în
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]
-
stejar; - Tot de Rusalii in unele regiuni se dansează Jocul Calusărilor. Dansul calusărilor, in general, are scopul de a apară oamenii, vitele si recoltele de influentele negative; - Tinerii si tinerele ce urmează sa se căsătoreasca împletesc coronițe din spice de grâu si flori de câmp pe care le poarta in ziua cununiei; - Spiritele rele se alunga prin ritualuri gălăgioase si pocnituri cu ramuri de tei; - In gospodarii se prepara unsori cu care se vor unge ungerile vacilor pentru a spori laptele
RUSALII. Tradiții și obiceiuri de Rusalii by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101065_a_102357]
-
lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfanțul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
destul de active în ajunul praznicului. SFANȚUL GHEORGHE. În ajunul sărbătorii, oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru că oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul cu grâu, pentru o recolta bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodării iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru că oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul cu grâu, pentru o recolta bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodării iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru că recolta să fie bogată în anul următor. SFANȚUL GHEORGHE. O datina pentru a avea spor
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
vioi și sănătoși tot anul. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul cu grâu, pentru o recolta bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodării iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru că recolta să fie bogată în anul următor. SFANȚUL GHEORGHE. O datina pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
grâu, pentru o recolta bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodării iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru că recolta să fie bogată în anul următor. SFANȚUL GHEORGHE. O datina pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
peste cele mai multe lagăre. Etnicii românii au ajuns să muncească 18-20 de ore zilnic și să fie plătiți cu 20-25 de copeici pe zi și cu 2 cămăși pe an. Hrana lor a fost aproape invariabil, constituită din pâine ca gunoiul, grâu fiert - negru și murdar, de multe ori amestecat cu nisip și ciorbă - de felul unor lături, în care colcăiau gândacii. La Berezovka se putea comunica cu autoritățile ruse numai prin intermediul unui maior austriac. La Celiabinsk cel mai rău bătuți au
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]