KorAP: Find »[drukola/base=omorî & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...637 638 639 ...662 >

16,540 matches

Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693

iubește: ceea ce pune capăt prieteniei lor, pe care el n-o mai suporta, pe care ea o dorea, căci nu s-ar fi putut Îndrăgosti niciodată de el. Numai că (c’est la vie) el nu suportă crahul și o omoară: iubirea devine posibilă, printr-un Eros cu semnul schimbat, prizonier al lui Thanatos. Naratoarea din Le Sabotage amoureux glosează astfel, la final, caracterizîndu-și deznodământul: “Persister dans l’erreur ou dans l’alcool prend alors une valeur d’argument, de défi

[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
Îndrăgostit În cimitir de o preafrumoasă domnișoară, violînd-o În incinta unui mic mausoleu. Fusese și a rămas singura lui experiență sexuală și unica iubire. Ei, după zece ani, violatorul Îndrăgostit Își reîntîlnește victima, căsătorită acum, și, de data asta, o omoară. De la pagina 68 Însă, din cele 140, pe cititor Începe să-l Încerce bănuiala că bărbatul cu care se căsătorise victima violului, Isabelle, este chiar tot mai puțin placidul Jérôme Angust. Dar lovitura de teatru anticipată este urmată de alta

[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
și se relansează cu elan În relații imposibile, Își reîmbracă costumul de perdant, ca un Lafcadio caricaturizat, à rebours, pentru care umilința maximă nu Înseamnă cea mai mică Înfrîngere În raportul cu societatea, ci cea mai mică victorie. Dacă Lafcadio omoară gratuit un om, eroul lui Oster Își face procese de conștiință pe pagini Întregi pentru intenția de a fi luat zilele muștei care-i ținea de urît. Nu-i mai pușțin adevărat că, Între timp, fuseseră uciseră În războaie mai

[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
Milo se prăbușește pe scări - În sfârșit, cortina, actul II Începe acum. Două zile mai târziu, un inspector de poliție foarte sigur pe el intră la Andrew pentru anchetă - avec la logique tout devient clair. Doar că Andrew nu-l omorâse pe Milo, trăgând un glonte orb, iar ultimul, pentru a se răzbuna, se Întoarce travestit (de data asta masca e adevărată) În inspector de poliție, după ce, În absența stăpânului, intrase În casa lui Andrew și depusese patru indicii care să

[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

inimă/ Ștefan cel Mare, Domnul/ Ținea de ibovnică/ Un inel și un miel/ și un ciobănaș subțire/ și-o turmă de oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine ca poet: era menit de ursitoare: Fiindcă încă de pe atunci/ de mine însumi strigat/ ca să mă aud cu urechea de acum." În volumul "Roșu vertical

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Ținea de ibovnică/ Un inel și un miel/ și un ciobănaș subțire/ și-o turmă de oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine ca poet: era menit de ursitoare: Fiindcă încă de pe atunci/ de mine însumi strigat/ ca să mă aud cu urechea de acum." În volumul "Roșu vertical", publicat în 1967, se oprește

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
amintește de personajul lui Marin Preda citat de "Cocoșilă", care vrea să explice și el politica neamțului: "Neamțu e ca alde Gheorghe al lui Udubeașcă", explică el. Îl punea jos alde Voicu Câinaru și-l bătea de ziceai că-l omoară. Pe urmă se pomenea iar cu el. Bine, mă Gheorghe, îi spunea el atunci al lui Câinaru, nu te bătui eu pe tine alaltăieri? Ce-are a face! zicea al lui Udubeașcă. Și-l bătea iar? Da!".1 Marin Sorescu

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422

a dat naștere, preluându-i modurile de a vedea. * Orice teorie științifică este fundamentată pe o perspectivă filosofică, întemeindu-se pe un anumit număr de propoziții non-empirice derivate dintr-un weltanschauung. De aceea, gestul freudian al științei de a-și omorî tatăl este neîndreptățit. * Știința, mediată de manuale, reprezintă o modalitate de întâlnire a bătrânilor cu cei tineri. Transferul de experiență realizat pe această cale pune bazele viitoarei forme a lumii, constituind o altfel de raportare, diferită de conflictul dintre generații

„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401

des de fosta lui soție și mă simțeam împinsă la fapte necugetate. Provocarea pe care am acceptat-o în cele din urmă, „ciorba mea vs ciorba nevesti-sii“, s-a terminat repede și cât se poate de prost. Nu l-am omorât, dar el asta a crezut că am vrut și a dispărut din viața mea. Intimitatea noastră nu durase nici măcar patru luni. Și pentru ce? Pentru o ciorbă... Acum sunt oarecum detașată, dar știu că atunci am traversat cea mai neagră

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
un șoc nervos când a ajuns la masa centrală, pe care trona un purcel de lapte cu garnitură de legume. Mi-a zis că n-am suflet, că aș fi ademenit animăluțul cu un măr și că l-aș fi omorât exact când mușca din el. Biata de ea, n-a mai pus nimic în gură toată ziua... În sfârșit, acest incident nu ne-a stricat seara și am plecat de la restaurant pline de voie bună, deși nota de plată m-

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292

a satului românesc, sufletul țăranului moldovean ca păstrător al tradițiilor și al specificului național, cu un mod propriu de a gândi, a simți și a reacționa în fața problemelor cruciale ale vieții. Subiectul este simplu, păstrând elementele baladei: un cioban este omorât de doi tovarasi ai săi pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprigă si inteligentă nu are liniște până nu află faptașii si nu-i pedepsește dupa legea nescrisa a comunității. Intriga, dupa modelul romanului polițist, pune în lumina

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Ce nenorocire! Zoe: M-am dus la Cațavencu... de la el veneam acuma. Mi-a propus să-mi dea înapoi scrisoarea, cu condiție să-i asigurăm alegerea. Aminteri, publică scrisoarea poimâine... Tipătescu: (în prada agitației) Lupta este desperată. Vrea să ne omoare, trebuie să-l omorâm!... Și nu mai vine Ghiță... Zoe: Pe Ghiță l-am trimes eu la Cațavencu, să-i cumpere scrisoarea cu orice preț. Tipătescu: Care va să zică Ghiță e acolo? Zoe: Desigur. (se aude zgomot.) Tipătescu: El trebuie să fie

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
am dus la Cațavencu... de la el veneam acuma. Mi-a propus să-mi dea înapoi scrisoarea, cu condiție să-i asigurăm alegerea. Aminteri, publică scrisoarea poimâine... Tipătescu: (în prada agitației) Lupta este desperată. Vrea să ne omoare, trebuie să-l omorâm!... Și nu mai vine Ghiță... Zoe: Pe Ghiță l-am trimes eu la Cațavencu, să-i cumpere scrisoarea cu orice preț. Tipătescu: Care va să zică Ghiță e acolo? Zoe: Desigur. (se aude zgomot.) Tipătescu: El trebuie să fie... (se răpede la ușa

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu!... Spune-mi, să căutăm, să găsim alt mijloc? Zoe: (zdrobită) Alt mijloc nu văz,... alt mijloc nu este. Tipătescu: Atunci... Zoe: Atunci... (înecată) lasă-mă, lasă-mă în nenorocire... lasămă să mor de rușine... Omoară-mă pe mine care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine... Iată unde m-ai adus! Iată cât plăteau jurămintele tale! M-ai adus la moarte pentru că (hotărâtă) mă omor înainte de izbucnirea scandalului, astăzi, acuma, aici! M-ai

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-mă în nenorocire... lasămă să mor de rușine... Omoară-mă pe mine care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine... Iată unde m-ai adus! Iată cât plăteau jurămintele tale! M-ai adus la moarte pentru că (hotărâtă) mă omor înainte de izbucnirea scandalului, astăzi, acuma, aici! M-ai adus la moarte, și mă poți scăpa, și mă lași să mor... (plânge.) Tipătescu: Zoe! Zoe! Zoe: Lasă-mă... Dacă ambiția ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de rușinea

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
pe un câine! (se repede năvală la el. Cațavencu ocolește masa și canapeaua, răstoarnă mobilele și se repede la fereastră, pe care o deschide de perete îmbrâncind-o în afară.) Cațavencu: (tremurând, strigă la fereastră în afară) Ajutor! Săriți! Mă omoară vampirul! Prefectul asasin! Ajutor! SCENA X Aceiași Zoe venind repede din dreapta Zoe: (repezindu-se între Cațavencu și Tipătescu, rugătoare și foarte emoționată) Domnule Cațavencu, domnule, pentru Dumnezeu! Te rog, nu striga... Fănică, ai înnebunit?... Domnule Cațavencu... mă rog... Cațavencu: (emoționat

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
N-o mai am!... Zoe: Minți! Cațavencu: Nu minț; n-o mai am!... Zoe: Nenorocitule! Ce ai făcut-o? Cațavencu: Am pierdut-o! Zoe: (dând un țipăt și uitându-se pierdută în toate părțile) A! De ce nu pot să te omor! Cațavencu: Omoară-mă, madam, omoară-mă, dar nu e vina mea! Zoe: Cum ai pierdut-o? Când ai pierdut-o? Unde ai pierdut-o? Cațavencu: În scandalul, în bătaia de alaltăieri seara, de la întrunire, cine nu știu... mi-a smuls

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
mai am!... Zoe: Minți! Cațavencu: Nu minț; n-o mai am!... Zoe: Nenorocitule! Ce ai făcut-o? Cațavencu: Am pierdut-o! Zoe: (dând un țipăt și uitându-se pierdută în toate părțile) A! De ce nu pot să te omor! Cațavencu: Omoară-mă, madam, omoară-mă, dar nu e vina mea! Zoe: Cum ai pierdut-o? Când ai pierdut-o? Unde ai pierdut-o? Cațavencu: În scandalul, în bătaia de alaltăieri seara, de la întrunire, cine nu știu... mi-a smuls pălăria din

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Minți! Cațavencu: Nu minț; n-o mai am!... Zoe: Nenorocitule! Ce ai făcut-o? Cațavencu: Am pierdut-o! Zoe: (dând un țipăt și uitându-se pierdută în toate părțile) A! De ce nu pot să te omor! Cațavencu: Omoară-mă, madam, omoară-mă, dar nu e vina mea! Zoe: Cum ai pierdut-o? Când ai pierdut-o? Unde ai pierdut-o? Cațavencu: În scandalul, în bătaia de alaltăieri seara, de la întrunire, cine nu știu... mi-a smuls pălăria din cap... scrisoarea o

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv și obiectiv, participarea sufletească a naratorului fiind remarcată doar prin dativul etic „vor să mil omoare”, iar câteva enumerații cu termeni urmați de epitete adjectivale: „oi mândre”, „cai învățați”, „câni mai bărbați”, evidențiază motivele care stau la baza complotului. Atmosfera liniștită din prima parte este ușor tulburată, ideea fiind sugerată de versul „Pe lapus de soare

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
acțiunea baladei (atât cât este) și zbuciumul ciobanului moldovean. Astfel imaginea de basm cu care debutează balada sugerează o atmosferă de calm. de liniște, de împăcare sufletească. Doar două versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă cosmică , episodul final al presupusei apariții a mamei care își caută feciorul dispărut. Prin reluarea alegoriei și în final, tensiunea sufletească nu scade, ci

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]