16,175 matches
-
Academiei și Parcul Izvor. Pe 18 iulie 2016, Ovidiu Raetchi a devenit vicepreședinte PNL București, în urma ședinței Biroului Politic Național al PNL. În noiembrie 2016, deputatul PNL Ovidiu Raețchi a derulat proiectul „Școală Liberală“, demers care a presupus organizarea unor seminarii și dezbateri cu profesori, experți, lideri politici sau ai societății civile. Temele abordate în cadrul acestor dezbateri și seminarii au fost: „Filosofie politică”, “Conservatorism”, “Libertarianism”, “Feminism”, „Comunicare politică”, „Managementul campaniei electorale”, „Istoria Liberalismului Românesc”, „Jobul de parlamentar”. Printre „profesorii" care susțin
Ovidiu Raețchi () [Corola-website/Science/328810_a_330139]
-
Politic Național al PNL. În noiembrie 2016, deputatul PNL Ovidiu Raețchi a derulat proiectul „Școală Liberală“, demers care a presupus organizarea unor seminarii și dezbateri cu profesori, experți, lideri politici sau ai societății civile. Temele abordate în cadrul acestor dezbateri și seminarii au fost: „Filosofie politică”, “Conservatorism”, “Libertarianism”, “Feminism”, „Comunicare politică”, „Managementul campaniei electorale”, „Istoria Liberalismului Românesc”, „Jobul de parlamentar”. Printre „profesorii" care susțin cursuri și seminarii se numără lideri ai partidului, precum Ionuț Stroe, Radu Carp, dar și membri ai societății
Ovidiu Raețchi () [Corola-website/Science/328810_a_330139]
-
cu profesori, experți, lideri politici sau ai societății civile. Temele abordate în cadrul acestor dezbateri și seminarii au fost: „Filosofie politică”, “Conservatorism”, “Libertarianism”, “Feminism”, „Comunicare politică”, „Managementul campaniei electorale”, „Istoria Liberalismului Românesc”, „Jobul de parlamentar”. Printre „profesorii" care susțin cursuri și seminarii se numără lideri ai partidului, precum Ionuț Stroe, Radu Carp, dar și membri ai societății civile sau jurnaliști precum Ovidiu Neacșu. De asemenea, Ovidiu Raețchi a lansat publicația "Liberalul", o inițiativă ideologică a PNL. În anul 2012 a făcut obiectul
Ovidiu Raețchi () [Corola-website/Science/328810_a_330139]
-
trăit Primul Război Mondial, umplând cinci caiete cu notițe și desene care oferă o trecere în revistă unică a istoriei războiului din punctul de vedere a unui copil (acest jurnal de război a fost publicat în 2001 ). A intrat la seminarul mic din Reims apoi, în 1921 la Séminaire des Carmes la Institutul Catolic din Paris, unde a întâlnit filosofia tomistă mulțumită operelor lui Jacques Maritain și ale lui Réginald Garrigou-Lagrange. După serviciul militar în 1925, a intrat la noviciatul dominicanilor
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
și primul papă iezuit. Jorge Mario Bergoglio s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarul din Villa Devoto (Buenos Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo Sân José din Sân Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatura și psihologie la
Papa Francisc () [Corola-website/Science/328849_a_330178]
-
multor fracțiuni din conclav, ceea ce a dus la alegerea să cu peste 90 de voturi din totalul de 115. Jorge Mario Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus la 11 martie 1958 și a studiat pentru a deveni preot la seminarul iezuit în Villa Devoto. În 1960 Bergoglio a obținut o licențiere în filosofie de la Colegiul Maximo Sân Jose din Sân Miguel; în 1964 și 1965, a predat literatura și psihologia la "Colegio de la Inmaculada", un liceu în provincia Santa Fe
Papa Francisc () [Corola-website/Science/328849_a_330178]
-
său era Armând Vingt-Trois, iar mama sa era Paulette Vuillamy. Numele său de familie sub formă de număr a fost dat, se pare, unui străbun abandonat. Ar putea fi: . După studii la Liceul Henri IV, a intrat în 1962 la seminarul Saint-Sulpice, la Issy-les-Moulineaux. A fost hirotonit preot la 28 iunie 1969 de către cardinalul François Marty, apoi a fost numit vicar al parohiei Sainte-Jeanne de Chantal din cel de-al XVI-lea arondisment al Parisului, al cărui preot era Jean-Marie Lustiger
André Vingt-Trois () [Corola-website/Science/328862_a_330191]
-
la 28 iunie 1969 de către cardinalul François Marty, apoi a fost numit vicar al parohiei Sainte-Jeanne de Chantal din cel de-al XVI-lea arondisment al Parisului, al cărui preot era Jean-Marie Lustiger. În 1974 a fost numit director la seminarul de la Saint-Sulpice, unde a predat teologia Sfintelor Sacramente (teologia Sfintelor Taine). Când Jean-Marie Lustiger a devenit arhiepiscop al Parisului, acesta l-a numit pe vicar general, calitate în care a contribuit la toate inițiativele de început de episcopat ale cardinalului
André Vingt-Trois () [Corola-website/Science/328862_a_330191]
-
al păcii, al toleranței, democrației și inovației. Învățăturile lui sunt derivate din islamul sunnit și sunt modernizate. De asemenea, Fethullah Gulen este implicat activ în dezbateri sociale privind viitorul statului turc și islamismul în lumea modernă. Acesta susține numeroase cursuri, seminarii și conferințe pe diverse teme printre care: moralitatea, iubirea de Allah, importanța rugăciunii, viața metafizică, Coranul, zakat-ul. Fethullah Gulen s-a născut în data de 27.04.1941, în localitatea Erzurum din estul Turciei. În anii `50, acesta și-a
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
1931. Studii universitare între anii 1931 - 1935 la Institutul de Educație Fizică și Sport din București, unde a absolvit cu distinctia „Magna cum laude“ (lucrarea de licență fiind „Scrima și efectele asupra organismului uman”), iar pe parcursul anului IV termină și Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” cu nota 9. În vara anului 1932, respectiv 1933 organizează Campionatele Atletice Aiudene. În vara anului 1934 organizează acțiunea de cercetare a satelor, condusă de Dimitrie Gusti, fiind membrul echipei regale în comuna Văcăreni, lânga Măcin
Bako Arpad () [Corola-website/Science/334947_a_336276]
-
principal al acestei biserici, ar fi tradus în acea perioadă o carte a lui Oswald J. Smith, "Jarul dragostei mântuitoare", iar lectura acestei cărți l-ar fi marcat profund pe tânărul student Olah. Între 1957 și 1960 a urmat cursurile Seminarului Teologic Baptist din București, pe care însă nu l-a absolvit. Liviu Olah a fost discret și a păstrat pentru sine motivele reale pentru care n-a finalizat studiile la seminarul teologic. În lumina documentelor din dosarele fostei Securități scoase
Liviu Olah () [Corola-website/Science/335378_a_336707]
-
student Olah. Între 1957 și 1960 a urmat cursurile Seminarului Teologic Baptist din București, pe care însă nu l-a absolvit. Liviu Olah a fost discret și a păstrat pentru sine motivele reale pentru care n-a finalizat studiile la seminarul teologic. În lumina documentelor din dosarele fostei Securități scoase recent la iveală, faptul s-a datorat verticalității pe care Liviu Olah a arătat-o în relațiile cu autoritățile și structurile statului comunist. În perioada de practică de vară a anului
Liviu Olah () [Corola-website/Science/335378_a_336707]
-
documentelor din dosarele fostei Securități scoase recent la iveală, faptul s-a datorat verticalității pe care Liviu Olah a arătat-o în relațiile cu autoritățile și structurile statului comunist. În perioada de practică de vară a anului 1958, cerută de seminarul teologic, a cunoscut-o pe Eugenia Lupescu, cu care căsătorește în anul 1960. În februarie 1966, vine pe lume singurul copil al familiei, o fetiță, Teodora Diana. Petru Popovici, pastor în acea vreme al Bisericii Baptiste nr. 1 din Timișoara
Liviu Olah () [Corola-website/Science/335378_a_336707]
-
aflau chiliile de locuit așezate de jur-împrejur se ajungea printr-o poartă monumentală. Marea sală se găsea, fie în față, fie în partea laterală a curții. Lângă ea mai era încă o sală care slujea drept capelă. Școlile primare și seminariile constituiau rețeaua de învățământ din Imperiul Otoman. Aceștia au preluat modelul selgiucizilor în domeniul învățământului. Școlile primare existau într-un număr prea mic, iar de obicei puteau fi găsite în apropierea moscheilor. În aceste școli se învățau alfabetul, Coranul și
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Selim I avea prevăzute în actul donativ două mese acordate zilnic școlarilor, iar în zilele de sărbătoare acestora li se dăruiau haine și bani. Primele medrese au fost ridicate în timpul domniei lui Orhan. Numărul acestor școli a continuat să crească, seminarul teologic "Darulhadis" din Adrianopole, ajungând să fie cea mai mare școală din țările musulmane în secolul al XV-lea. După cucerirea Constantinopolului s-a ordonat transformarea a opt biserici din acest oraș în moschei, iar alte opt au fost construite
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
XV-lea. După cucerirea Constantinopolului s-a ordonat transformarea a opt biserici din acest oraș în moschei, iar alte opt au fost construite în partea de nord și de sud a Moscheii Fatih. Aceste școli au fost numite 8 curți (seminarii) ( "Sahn-i seman" ). Ele dispuneau de 19 încăperi, 15 fiind disponibile studenților, iar portarul și măturătorul aveau câte două. Cursanții erau oameni cu mulți ani de studiu în spate, unii fiind adevărați învățați cu una sau mai multe opere scrise de
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
studenților, iar portarul și măturătorul aveau câte două. Cursanții erau oameni cu mulți ani de studiu în spate, unii fiind adevărați învățați cu una sau mai multe opere scrise de ei înșiși. Pentru a putea fi admiși în rândurile acestui seminar, viitorii studenți trebuiau să absolve cursurile unui seminar de grad inferior numit "Musla-i sahn" sau "Tetimme" ( auxiliar ), echivalentul liceului de astăzi. Aceste seminarii de grad inferior erau tot opt la număr în Istanbul, iar fiecare din aceste seminarii aveau câte
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Cursanții erau oameni cu mulți ani de studiu în spate, unii fiind adevărați învățați cu una sau mai multe opere scrise de ei înșiși. Pentru a putea fi admiși în rândurile acestui seminar, viitorii studenți trebuiau să absolve cursurile unui seminar de grad inferior numit "Musla-i sahn" sau "Tetimme" ( auxiliar ), echivalentul liceului de astăzi. Aceste seminarii de grad inferior erau tot opt la număr în Istanbul, iar fiecare din aceste seminarii aveau câte opt încăperi, iar într-o încăpere locuiau trei
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
una sau mai multe opere scrise de ei înșiși. Pentru a putea fi admiși în rândurile acestui seminar, viitorii studenți trebuiau să absolve cursurile unui seminar de grad inferior numit "Musla-i sahn" sau "Tetimme" ( auxiliar ), echivalentul liceului de astăzi. Aceste seminarii de grad inferior erau tot opt la număr în Istanbul, iar fiecare din aceste seminarii aveau câte opt încăperi, iar într-o încăpere locuiau trei elevi. Patru astfel de seminarii de grad inferior erau în partea de nord, iar restul
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
rândurile acestui seminar, viitorii studenți trebuiau să absolve cursurile unui seminar de grad inferior numit "Musla-i sahn" sau "Tetimme" ( auxiliar ), echivalentul liceului de astăzi. Aceste seminarii de grad inferior erau tot opt la număr în Istanbul, iar fiecare din aceste seminarii aveau câte opt încăperi, iar într-o încăpere locuiau trei elevi. Patru astfel de seminarii de grad inferior erau în partea de nord, iar restul de patru rămase în partea de sud a moscheii lui Mehmet al II-lea. În
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Musla-i sahn" sau "Tetimme" ( auxiliar ), echivalentul liceului de astăzi. Aceste seminarii de grad inferior erau tot opt la număr în Istanbul, iar fiecare din aceste seminarii aveau câte opt încăperi, iar într-o încăpere locuiau trei elevi. Patru astfel de seminarii de grad inferior erau în partea de nord, iar restul de patru rămase în partea de sud a moscheii lui Mehmet al II-lea. În seminarii lucrau și asistenți, astfel că fiecăruia îi reveneau câte 15 studenți cărora trebuiau să
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
aveau câte opt încăperi, iar într-o încăpere locuiau trei elevi. Patru astfel de seminarii de grad inferior erau în partea de nord, iar restul de patru rămase în partea de sud a moscheii lui Mehmet al II-lea. În seminarii lucrau și asistenți, astfel că fiecăruia îi reveneau câte 15 studenți cărora trebuiau să le explice cursurile profesorilor. Acești asistenți se ocupau totodată și de disciplină. Profesorii lor erau ori asistenți, ori studenții seminariilor superioare. Constantinopolul cu ajutorul moscheilor și școlilor
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
lui Mehmet al II-lea. În seminarii lucrau și asistenți, astfel că fiecăruia îi reveneau câte 15 studenți cărora trebuiau să le explice cursurile profesorilor. Acești asistenți se ocupau totodată și de disciplină. Profesorii lor erau ori asistenți, ori studenții seminariilor superioare. Constantinopolul cu ajutorul moscheilor și școlilor sale a luat aspectul unui oraș musulman, dincolo de capitala imperiului, devenind și capitala civilizației întregilor popoare musulmane. În secolul al XV-lea marele vizir Mahmud-pașa a reorganizat întregul sistem de învățământ din Imperiul Otoman
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
învățământ din Imperiul Otoman, fixând trei grade de școli: Gradul de școli era direct proporțională cu mărimea domeniilor cu care era înzestrat. Mai exista încă un tip de medrese, numită "Sahil elli", unde învățau fiii suveranilor și marilor demnitari. În seminariile superioare studenții se perfecționau în domenii precum: drept, teologie și literatură. La seminariile înființate în timpul domniei sultanului Mehmet al II-lea se predau limba arabă, persană, interpretarea Coranului, viața și învățăturile profetului, dreptul coranic musulman, sintaxa, logica, gramatica, matematica, cosmografia
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
direct proporțională cu mărimea domeniilor cu care era înzestrat. Mai exista încă un tip de medrese, numită "Sahil elli", unde învățau fiii suveranilor și marilor demnitari. În seminariile superioare studenții se perfecționau în domenii precum: drept, teologie și literatură. La seminariile înființate în timpul domniei sultanului Mehmet al II-lea se predau limba arabă, persană, interpretarea Coranului, viața și învățăturile profetului, dreptul coranic musulman, sintaxa, logica, gramatica, matematica, cosmografia, geometria. În timpul sultanului Soliman Magnificul s-au înființat seminarii superioare ( facultăți ) de matematică
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]