16,607 matches
-
a fost Coțoman, avea peste 100 ha de pământ și o moară. La moară plăteau sau dădeau făină, dacă nu aveau bani. Alt moșier a fost Pavel Albu, avea magazin, moară, drâmbă, vie. Școala a fost construită în 1932. Primul învățător a fost Popescu. În sat era și o biserica. În anul 1949 în sat s-a format colhozul „M.Frunze”, care în 1969 a intrat în componența asociației intergospodărești „Colhozjivprom”. Primul președinte a fost Popan Ilie. În 1959 în sat
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
în 1861 - anume o școală parohială pe lângă biserică. În conformitate cu hotărârea Cârmuirii provinciei Basarabia din 5 martie 1864, Administrația de plasă Corjeuți a fost transferată în târgul Edineț. În 1869 copii erau instruiți de preotul Mihail Lungu, iar în 1884 de învățătorul Iosif Rudnițchi, decorat cu Medalia de argint și Panglica Alexandru pentru succesele pedagogice. În anul școlar 1884/1885 în catalog erau înregistrați 57 de băieți și 3 fete. Toate disciplinele se predau exclusiv în limba rusă. Materialul didactic utilizat de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
130 de copii repartizați în 5 grupe. Prima școală a fost fondată la 12 februarie 1869 prin emiterea unui decret de către departamentul Învățământului public gubernial din Basarabia. Până atunci, din 1861, copiii erau instruiți pe lângă biserică de către preotul Mihail Lungu. Învățător și director al școlii a fost numit Iosif Rudnițki din regiunea Penza. Firește, el nu cunoștea limba română. Pe atunci, se studia după un program uni pentru tot Imperiul Rus. Toate disciplinele erau predate în limba rusă (religia, cântul bisericesc
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Iuriev, la facultatea de drept, pe care o absolvește cu succes. În 1919, la un an după Marea Unire, la Corjeuți se deschide prima școală națională - școala primară de patru ani. O contribuție deosebită la dezvoltarea învățământului primar a avut învățătorul Ivan Ivanovici Pogorilovschi care în 1903, după decesul lui Iosif Rudnițki e numit director al școlii. În amintirea corjeuțenilor el a rămas învățătorul tuturor generațiilor. De bună seamă - Ivan Ivanovici, căci așa îl numeau pe atunci, a dăscălit trei generații
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
prima școală națională - școala primară de patru ani. O contribuție deosebită la dezvoltarea învățământului primar a avut învățătorul Ivan Ivanovici Pogorilovschi care în 1903, după decesul lui Iosif Rudnițki e numit director al școlii. În amintirea corjeuțenilor el a rămas învățătorul tuturor generațiilor. De bună seamă - Ivan Ivanovici, căci așa îl numeau pe atunci, a dăscălit trei generații de învățăcei. După promulgarea legii învățământuilui în 1924, școala primară și secundară avea unele avantaje față de sistemul instruirii din perioada ocupației rusești. A
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
în noiem. și dec. 1870 chiar au decedat. Ceilalți, îngroziți, se pregăteau să părăsească din nou satul. Autoritățile au înregistrat școala parohială în 1861, cînd băștinașilor li se interzicea să mai învețe carte în limba lor română. Din cauză că nu erau învățători, care ar poseda limba rusă, lecțiile au fost suspendate de mai multe ori, apoi aceeași școală se redeschide la 1 noiem. 1882, cu concursul arendașului moșiei boierești S. N. Nicolau, care a donat în susținerea ei 100 rub. Au lucrat ca
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
lui lacob Caduc, iar în 1902 s-a terminat construcția și a fost deschisă o școală nouă, care a costat 3.538 rub. In ea puteau învăța 100 de elevi, dar în scurt timp și aceasta a devenit neîncăpătoare. Primul învățător a fost Serghei Pivovarov. în 1909 sătenii aveau 264 de copii de vîrstă școlarâ. Preotul Teodor Trofimov, care de 17 ani preda în școală religia, cerea insistent să se organizeze o bibliotecă și ea își primește primii cititori în 1910
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
de 90 de cititori.Biserica din lemn data din 1889(revista lunară ”Viața Basarabiei” martie 1933, dir. P.Hallipa). În 1937 școala a dat prima promoție de 7 clase în număr total de 8 elevi. Pînă atunci au mai lucrat învățători frații Pavel și Gavril Jeju, Anatolie Tcaciuc, S. Bajec ș.a. La 1930 în sat locuiau 3260 de persoane,dintre care 3075 se numeau români, 23 ruși, 108 ruteni(ucraineni),47 evrei, 7 țigani(Recensământul General al Populației României din 29
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
la biserica Sf. Arhanghel Mihail din 1892 este Teodor Anton Tatarovici în vîrstă de 39 ani.” Tot el este și cel, care a organizat în casa proprie prima școală din sat, care în 1907 avea 47 de elevi. Cauza primului învățător a continuat-o fiica sa Parascovia Teodor Moraru, născută Tatarovici, prima învățătoare. Pe tot parcursul anilor, până la instaurarea sistemului totalitar bolșevic, biserica a avut un rol deosebit de important pentru oamenii locului. La fel ca multe alte biserici în perioada sovietică
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
uman. Până la începutul anilor 60 secolul trecut școala din Jăvreni avea sediu în câteva сlădiri neamenajate, care măcar nici nu se aflau în vecinătate una de alta. Cu sprijinul cârmuirii kolhozului, a întregului sat, (în deosebi părinților copiilor) directorul școlii, învățătorul de istorie Valeriu Ion Moraru a izbutit să organizeze și să ducă la un bun sfârșit construcția clădirii actuale a școlii din localitate. Printre pedagogii școlii medii Jăvreni, care au intrat în inimile absolvenților se numără: Petru Mifodie Ursu, Lidia
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Corneiciuc. În 1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826 de elevi, iar colectivul didadctic a fost alcătuit din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei colective erau: cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor. În anii 1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie de tutun, casă de cultură, 3 grădinițe, câteva magazin alimentare și de mărfuri industriale, o moară, o librărie, o
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
plus că de la ruși am avut numai ”fericire”. Aceeași administrație de teama să nu omită pe cineva din listă, mai repetă numerătoarea în 1774. Acum consemnează numai 45 de gospodării, pe 42 numind-ui binici, scădere făcând numai pentru preotul Moisei, învățătorul Toader și pisarul Vasile. Satul creștea nu numai din spor natural dar și din contul celor se mutau cu traiul aici. Din cînd în cînd țăranii mai dau dovadă de revolte, dar sînd nevoiți să-i găzduiască pe soldații ruși
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda preotul Mihail Virschii. Peste un an frecventau lecțiile 40 de băieți și 11 fete. Din 1917 mai mulți ani aici a lucrat preot Alexei Curmei, absolvent al Seminarului Teologic. În serviciu se
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
din Rusia să se pricopsească cu pământ? Acest fapt rămâne o enigmă. Se știe cu precizie că în 1933 din cei 564 de copii de vârstă școlară la Mărăndeni erau înscriși în cataloage numai 196, deși satul dispunea de 4 învățători - Gheorghe Ciomârtan, Emil Andreeșanu, Constantin Dumitriu și Teodora Balcan. Apoi evenimentele au luat o întorsătură bruscă și tragică. La 22 iunie 1941 s-a început cel de-al doilea război mondial, iar în 1944-1945 au fost mobilizați în armata roșie
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
intemeeată în anul 1902 și aparținea Zemstvei Guberniei Basarabia. Acest tip de școli în Rusia țarista au fost deschise la sfîrșitul anilor 1870, cu o clasă mixtă (fete și băieți), cu termenul de studii de trei ani, cu un singur învățător și vîrsta copiilor de 8- 12 ani. Așa tip era în sat, dar erau și cu două clase, cu doi învățători, unde copiii învățau patru ani. În anul 1906 în sat erau 1153 locuitori cu 115 copii de vîrstă școlară
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
anilor 1870, cu o clasă mixtă (fete și băieți), cu termenul de studii de trei ani, cu un singur învățător și vîrsta copiilor de 8- 12 ani. Așa tip era în sat, dar erau și cu două clase, cu doi învățători, unde copiii învățau patru ani. În anul 1906 în sat erau 1153 locuitori cu 115 copii de vîrstă școlară, dar școală frecventau în jurul la 27 de elevi. Copiii învățau într-o clasă special amenajată, cu un singur învățător. Școală era
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
cu doi învățători, unde copiii învățau patru ani. În anul 1906 în sat erau 1153 locuitori cu 115 copii de vîrstă școlară, dar școală frecventau în jurul la 27 de elevi. Copiii învățau într-o clasă special amenajată, cu un singur învățător. Școală era susținută de stat dar și de obștea ,Sărată Veche,ei îi aparțineau 33 desetine de pămînt cu care se întreținea și în ea copii învățau scrisul caligrafic, aritmetică, legile creștinești, lmba veche slavona, din biserică(scrisul cititul) și
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
scrisul caligrafic, aritmetică, legile creștinești, lmba veche slavona, din biserică(scrisul cititul) și cîntările bisericești. În școala se învață în limba rusă (așa era dispoziția de sus), dar condicele metricale erau tipărite în limba română cu grafia slavona. Printre primii învățători în sat a fost Lefter Afanasii Vasilievici dar, pe parcursul anilor satu a mai avut și alți profesori emeriți. În anul 1940 învățători în sat era familia Pasecinik Nicolae și Ecaterina, care cedase curțile boierești, recent cumpărate de la boieri, pentru școala
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
așa era dispoziția de sus), dar condicele metricale erau tipărite în limba română cu grafia slavona. Printre primii învățători în sat a fost Lefter Afanasii Vasilievici dar, pe parcursul anilor satu a mai avut și alți profesori emeriți. În anul 1940 învățători în sat era familia Pasecinik Nicolae și Ecaterina, care cedase curțile boierești, recent cumpărate de la boieri, pentru școala în care mulți ani în șir au învățat copiii din sat. După război familia Pasecinik s-a strămutat la Soroca, unde feciorii
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
ridicat puțin numărul gospodăriilor, în schimb a scăzut simțitor numărul populației: bărbați - 271, femei - 223. Se mai păstra biserica ortodoxă. În anii 1908-1911 se construiește școala de zemstvă. Cu părere de rău arhivele nu ne-au păstrat nici un nume de învățător. S-au păstrat numele preoților. Pensionarul Roman Popescu mai mulți ani în urmă povestea tineretului, că oamenii care aveau hogeac la casă, plăteau un impozit special. Nu se știu prea multe despre perioada primului război mondial și cea a războiului
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
plăteau un impozit special. Nu se știu prea multe despre perioada primului război mondial și cea a războiului civil, dar au fost săteni participanți la evenimentele de luptă. În perioada de până la 1940 în școala mixtă din sat lucrau 3 învățători: Dl. Dodon, Bunescu Eugenia, Bilencu A. Satul a fost martor ocular al celui de-al doilea război mondial. Numele a 35 de localnici sunt înscrise pe placa comemorativă de la monumentul din centrul satului. Răsculăcirea, deportarea celor mai buni gospodari și-
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
la sf. sec. al XVIII-lea - înc. sec. al XIX-lea. Către finele secolului al XIX-lea, s-a deschis școala ministerială de o singură clasă, cu studii în limba rusă de o durată de 3 ani, unde un singur învățător preda unui cerc îngust de discipoli religia, limba rusă cu caligrafie, aritmetica și cântarea bisericească. Populația satului a fost pe larg afectată de mobilizările din 1944 în timpul celui de-al doilea război mondial, cât și de foametea și deportările care
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
era proprietar aici și la începutului anului 1859, proprietar și pe moșie și pe sat. Satul avea 212 de familii cu 955 de locuitori: 499 de bărbați și 456 de femei. Tot în 1859, se deschide Școala parohială bisericească cu învățătorul Iacob Luțcalov. În acea toamnă satul avea 117 case cu 975 de locuitori. Proprietarul Miahai Sturza mai stăpânea și moșiile de la Aluniș, Mihăileni, Nicoreni, Ochiul Alb și Recea. În 1864 țăranii au primit așa-numitele nadeluri de pământ câte 11
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
a fost trecută în categoria celor de clasa II și urma să primească de la Ministerul Învățămîntului public anual 400 ruble pentru nevoile școlii, iar restul 250 ruble trebuie să le compenseze populația satului. Toată viața au lucrat în această școală învățătorul Nicanor Cecan și preotul Alexandru Pascari (decedat la 19 martie 1903), care a predat în școală religia și învățătura creștină. Prin osîrdia lor în 1901 în satul Biliceni a fost construită o biserică nouă, sfințită de un mare sobor de
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
împroprietăriți cu 800ha de pămînt. La 29 martie 1923 s-a înființat cooperative Agricolă “ Dacia”, compusă din 40 de membri, cu capitalul subscris de 4000 lei și capitalul vărsat 2000 lei . În anul următor primar era :Ion Bița , notar-Ion Chirosca, învățători Ion și Anatasia Popovschi , preot paroh -Filip Știuca. În 1925 satul Rublenita a fost inclus în comuna Cosauti de rînd cu satele Egoreni, Iorjnita, Septelici, în 1929 e trecută în comuna Ocolina iar la 29 decembrie 1930 se află în
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]