19,560 matches
-
local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Țățăr”, la 2 km nord de Letca Veche, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena” a Mitropolitului Nifon (1860) aflată lângă primăria din Letca Nouă; și biserica cu același hram (1880) din satul Letca Veche.
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
-lea-I î.e.n.); și situl de „la Seră”, aflat la 300 m de satul Remuș, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Zimnicea-Plovdiv) și din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.). Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Adormirea Maicii Domnului” (1864) din satul Cetatea; ruinele bisericii din Siliște (dinainte de 1791); Casa Marin Popescu (1840), azi muzeu sătesc; casa Marin Slăvuică (1850); și biserica „Sfânta Ecaterina” (1880), ultimele patru toate din
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
Ogrezeni. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Două obiective din comuna Ogrezeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum” (1858, reconstruită în 1969-1972) din nordul satului Ogrezeni; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1830) din sud-vestul satului Hobaia. Din 1990 până în 1994 primar al comunei a fost Drăgușin Gheorghe inginer de
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
sau,dintr-o clipă de neatenție, Tache calcă pe marginea ce stătea să se surpe,acesta nu apuca-se să se ferească și așa căzu în prăpastia foarte adâncă, cu apă, trăgând și calul acestuia după el, amândoi muriră înecați! Arhitectură nu este foarte complicată,însă aceasta a început să se modernizeze pe aproape tot cuprinsul satului.Casele nu respectă anumite cerințe, fiind diferite una de alta. În trecut pădurile erau numeroase, dar din cauza locuitorilor acestea dispar treptat. Mai există câteva
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Tomulești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Toporu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfânta Ecaterina” (1840) din fostul sat Trestenicu, actualmente în satul Tomulești; și conacul Noica (începutul secolului al XX-lea), aflat vis-a-vis de gara din satul Toporu. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul funerar
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
a dus la transferarea comunei Hotarele la județul Giurgiu. Comuna Herăști a fost reînființată în 2004, cu satele Herăști și Miloșești. În comuna Herăști se află curtea familiei Năsturel Herescu (secolul al XVII-lea, refăcut în 1833), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu ce cuprinde casa familiei Năsturel-Herescu (1640-1642) și biserica „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1644). În pridvorul bisericii se mai află un monument istoric funerar sau memorial de interes național, și anume monumentul funerar
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
este situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul al XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa Stolojan și anexe. Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul funerar
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
3 km de Schitu către Naipu, unde s-a găsit un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Vestigiile datează din perioade ce variază de la neolitic (culturile Boian și Gumelnița) până în Evul Mediu Timpuriu. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1857); școala veche (1900), ambele din Schitu; și fundațiile fostei biserici „Sfântul Nicolae” din Cămineasca, datând din 1867, biserica fiind reconstruită în 2003. Un al zecelea obiectiv este cimitirul cu cruci de piatră (secolul al XIX
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
secolele al XIII-lea-al XIV-lea; și situl din „Valea Balgiului” (pe versantul ei de sud-vest), tot de lângă Oncești, are alte așezări din perioada geto-dacă și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1898-1900) din satul Bălanu; biserica „Sfântul Gheorghe” (1875) din Ghizdaru; biserica „Sfinții Voievozi” (1907-1912) din Oncești; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1862); și biserica „Sfântul Nicolae” (1863), ultimele două din satul Stănești.
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
și ea numele de "Roată de Jos". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Roată de Jos se află biserică „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a fostului schit Roată, monument istoric de arhitectură de interes național. Datând din 1668, biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu. În rest, alte cinci obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Latène; așezarea de „la Troița”, din vatra satului Cartojani, datând din Epoca Bronzului (cultură Glina); și așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) de la Roată de Jos, aflată la intrarea în sat dinspre Cartojani. Celelalte două obiective, clasificate că monumente de arhitectură, sunt biserică „Sfanțul Gheorghe” (1852) din Cartojani; și biserica „Sfanțul Nicolae”-Zgâia (1912) din satul Roată de Jos.
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
de satul Vânătorii Mari spre Corbeanca; așezarea din secolul al IV-lea e.n. de „la Cazan”, la sud-vest de Zădăriciu; și o așezare din aceeași perioadă aflată în marginea nordică a aceluiași sat. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfânta Treime” (1882) din Izvoru; conacul (secolul al XIX-lea), astăzi spital de pneumoftiziologie, din același sat; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1842-1847) din Vânătorii Mari.
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
secolul al XVII-lea și care face parte din patrimoniul național precum și Biserica din satul Vărăști cu Hramul Sfanțului Nicolae reconstituita în secolul al XIX-lea. În comuna Vărăști se află curtea lui Radu și Constantin Șerban, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul constă din ruinele caselor acestora (1640) și din biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1646). În rest, alte opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Șase dintre
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Vărăști aflat la ieșirea din sat către Dobreni, în fosta albie a Șabărului, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza IV) și din perioada Latène (epoca geto-dacică). Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: conacul Mihail Kogălniceanu (1900), ulterior Daniel Danielopol, aflat în zona satului Dobreni, pe DJ412 către Câmpurelu; și biserica „Sfinții Nicolae, Grigore și Visarion” și „Adormirea Maicii Domnului” (1817) din Vărăști.
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
și nord-est, urmate de cele din sud-vest. Căile de comunicație care asigură circulația pentru satele componente ale comunei Barbatesti sunt reprezentate în principal de: Pe teritoriul comunei se află trei zone în care se găsesc următoarele obiective istorice și de arhitectură: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bărbătești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,01%). Pentru 2,45% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la vest de sat, și care cuprinde urme de așezări din secolul al IV-lea e.n. și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Pantelimon” (1845) și conacul Apostol Arsache (1820), astăzi primărie.
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
numesc deleni,iar cei din sud - văleni.Pe buza malului, la ieșirea spre sud, dincolo de apă, se afla o moară, distrusă în anii socialismului.Tot atunci a dispărut și dublul șir de sălcii bătrâne ce însoțeau tot parcursul Balasanului. Ca arhitectură, casele sunt modeste, cele de cărămidă arsă apărând de abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Cea mai veche casă de cărămidă este casa Vlădulescu, făcută într-un stil eclectic, prin 1881, în care a fost magazinul. A doua ca
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
țin sărbătoarea deosebit. Opt obiective din orașul Popești-Leordeni sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice (între care ruinele conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni, cu hramul „Sfânta Alexandrina” și „Sf.Ierarh Nicolae” din cartierul Popești-Români
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
și cimitir, cuprinzând: o așezare neolitică, una din Epoca Bronzului (cultura Tei), una geto-dacică, una din secolul al VI-lea e.n. și una medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Celelalte două monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica „Sfântul Nicolae” (datând din 1831-1897) din satul Chiajna. Celălalt este biserica „Sfântul Gheorghe” din Dudu, construită în 1841 și renovată în 1899.
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
și inclus în satul Siliștea Snagovului. În 1981, în urma unei mici reorganizări administrative, a trecut în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. În comuna Gruiu se află mănăstirea Căldărușani, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1637-1638 și cuprinzând în ansamblul ei pinacoteca din secolul al XIX-lea și bisericile „Sfântul Dimitrie”, „Sfântul Ioan Evanghelistul” și Cocioc (ultima cu hramurile „Sfânta Varvara” și „Duminica Tuturor Sfinților”). În rest, în comună mai
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
comună mai există opt alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice trei la Lipia și trei la Siliștea Snagovului. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură stăreția fostei mănăstiri Gruiu din satul Gruiu, astăzi grădiniță, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea; și biserica „Sfinții Voievozi” din satul Lipia, datând din 1827.
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
fost trecut în județul Ialomița, dar după câteva luni, în toamna aceluiași an, a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. În comuna Nuci se află mănăstirea Balamuci, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, ansamblu cuprinzând biserica „Sfântul Nicolae” și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
XVII-lea-al XIX-lea, ansamblu cuprinzând biserica „Sfântul Nicolae” și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica „Sfinții Alexandru și Nicolae” din satul Nuci, construită în 1912. Celălalt este ansamblul fostului conac Lecca-Micșunești din satul Micșuneștii Mari, datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ansamblu ce cuprinde conacul propriu-zis, turnul de poartă și biserica
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
structura actuală. În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. În comuna Snagov se află ansamblul fostei mănăstiri Snagov, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată pe o insulă de pe lacul Snagov și existând de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Ansamblul constă din biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1517) și turnul clopotniță. În rest, alte zece obiective din comună sunt incluse
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
pe malul nordic al lacului, la marginea estică a satului Tâncăbești, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei) și secolul I î.e.n. (epoca geto-dacică); și cele patru situri de la Vlădiceasca, din diverse puncte. Trei monumente sunt clasificate drept monumente de arhitectură biserica „Sfântul Nicolae” din Ciofliceni (datând din secolul al XIX-lea); biserica cu același hram din Ghermănești (construită în 1790); și hanul din secolul al XIX-lea aflat la Tâncăbești, la kilometrul 32 al șoselei DN1. Al zecelea monument istoric
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]