17,038 matches
-
au fost desființate satele Dealu Ariei (comasat cu Băhnășeni), Hemeeni (comasat cu Tărâța), Solomonești și Timărești (comasate cu Bărnești). Singurul obiectiv din comuna Pârjol inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este școala (astăzi, cămin cultural) din satul Pustiana, clădire construită în 1910 și clasificată ca monunent de arhitectură.
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
de Biserică, compusă dintr-o care servea și de cancelarie și o sală de învățământ iar după Revoluția din 1848, prin anul 1857, o școală de piatră și cărămidă ale cărei temelii se văd și astăzi la câțiva metri de căminul cultural; aceasta avea 2 săli de învățământ destul de încăpătoare și două camere pentru locuința învățătorului cu dependințe (șură, grajd, etc.). În apropierea bisericii mai construiesc o casă comunală servind ca prăvălie și primărie. Între 1850-1860 s-a mai clădit de
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
extrasele familiare. În lucrare sunt anexate cele două acte în acest sens: • extrasul de carte funciară general al composesoratului, • sentința tribunalului Hațeg de reînfințare după 1989 a composesoratului. Nu mai au loc hore - jocurile la „crâșma" din sat sau la căminul cultural. Obiceiurile de sărbători (Crăciun, Paște, etc.) aproape au dispărut ori s-au schimbat în cea mai mare parte, au „ajuns” și la sat discotecile. În ceea ce privește animalele, majoritatea gospodăriilor au maxim 1-2 vaci și viței, boi nu mai sunt, iar
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Valea Seacă sunt trei școli, din care una cu clasele I-VIII și 2 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida) și grădinițe și un Cămin Cultural. Există alimentare cu apă curentă și canalizare - pentru o parte din sat. Cultele reprezentate pe teritoriul comunei sunt Ortodox, Ortodox de Stil vechi și Penticostal (religie îmbrățișată predominant de populația romă) . Datorita conditiilor favorabile existente aici, zona a fost
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
cu casele sale așezate de o parte și de alta a șoselei, fiind plin de ulițe dese și întortocheate. În centrul satului, pe partea de apus a șoselei, se regăsesc cele patru edificii care îi aduc fală: Primăria, Școala generală, Căminul Cultural și Monumentul Eroilor. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de cetățeni din comună, a elevilor și direcțiunii școlii reprezentată de către prof.
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței, regăsim un sat frumos organizat de-a lungul șoselei. Acesta cuprinde o școală primară, un cămin cultural și o bisericuță având hramul „Sfântul Nicolae”. Comuna Cașin beneficia în anul 2012 de următoarele facilități: Înca de mai bine de 3000 de ani, pe teritoriul Cașinului de azi se găseau așezări omenești primitive. Acestea constituie stratul autohton. Din cauza
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Localul de școală a fost construit în 1898 și avea 4 săli de clasă, cancelaria și locuință pentru drector. Școala este astăzi modernă, deținând multe facilități standarde timpului în care trăim. Incinta ei se regăsește în centru comunei Cașin, lângă Căminul Cultural. Școala din Curița este înființată la 1 octombrie 1905 și a funcționat până în anul 2010. Înainte ca aceasta să fie construită, dar și după ce ea nu mai funcționează, copiii din Curița învățau la Școala Cașin. Până prin 2008, preșcolarii învățau
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și tot ce contribuie la cultura sătenilor. Tot în această casă se fac nunți, petreceri populare, iar altădată hore în Duminicile și sărbătorile de peste an. Prin aceasta se urmărește ca tineretul să nu mai petreacă prin cârciume. Casa Națională, sau Căminul Cultural, se întreține prin taxele încasate cu ocazia nunților, a cumetriilor, etc. În prezent, Căminul Cultural este unul modern, fiind una din cele trei construcții care dă fală satului. Cimitirul Eroilor este locașul unde locuiesc în vecii vecilor trupurile neînsuflețite
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
populare, iar altădată hore în Duminicile și sărbătorile de peste an. Prin aceasta se urmărește ca tineretul să nu mai petreacă prin cârciume. Casa Națională, sau Căminul Cultural, se întreține prin taxele încasate cu ocazia nunților, a cumetriilor, etc. În prezent, Căminul Cultural este unul modern, fiind una din cele trei construcții care dă fală satului. Cimitirul Eroilor este locașul unde locuiesc în vecii vecilor trupurile neînsuflețite ale acelora care și-au sacrificat sângele și viața pentru independența și întregirea neamului. După
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
vitejia și dragoastea pentru domn și țară. Din cei 23 veterani pomeniți, Grigoraș Neculai a murit pe câmpul de luptă, răpus de gloanțe turcești; Tănase Ion a murit înecat în apa Vidinului lângă Nicopole, iar 21 s-au întors la căminele lor după sfârșitul războiului. Campania din 1913 de peste Dunăre, își are originea în învrăjbirea popoarelor balcanice: Bulgaria, Serbia și Grecia. După ce ele au adus un crâncen război în alianță pentru a înfrânge Turcia și a smulge cele din urmă ținuturi
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
viața și avutul norodului din satele bulgare. În acest război, comuna Cașin a pierdut doar un singur soldat, „Cimpoia Gh. Ion”, mort de holeră pe malul bulgăresc al Dunării. Toți ceilalți în număr de 47 s-au întors acasă la căminele lor. În anul 1914 a început unul din cele mai groaznice războaie, Primul Război Mondial, cuprinzând aproape toate statele lumii. Conflictul a început între Serbia și Imperiul Austro-Ungar, sub pretextul asasinării prințului moștenitor al tronului Austro-Ungar, de către un student sârb
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și-au lăsat pământul pârloagă mutându-se în altă parte. Cătunul Pochița este o parte integrată a comunei Cașin, care atestă din anul 1864. Demult Pochița deținea statut de sat, acum însă din lipsa locuitorilor aceasta nu mai are nici măcar cămin cultural, așadar este doar o zonă a comunei. "Legenda spune ca demult era un om tare bogat in sat, de meserie cârciumar, pe care îl chema Dogaru, de aceea satul s-a numit un timp „cotul lui Dogaru”". Pochița este
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
dragostea de citit și de studiat. Tot aici, tineretul învăța meșteșugul de reparat și legat cărți. Biblioteca era dotată cu presă, clei, sfoară, etc. Toate acestea erau donate de către Constantin Petrovici din Cluj, fratele eroului Căpitan Ștefan C.Petrovici. La căminul cultural făcuse un program și se țineau conferințe din diferite domenii. Când a început cel de al II -lea război mondial, încuraja mamele, soțiile, copiii celor plecați pe front spunându-le că aceștia luptă pentru o cauză dreaptă. În perioada
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
9 sate Argăsilești, Furtunești, Gura Păltinișului, Gura Teghii, Nemertea, Piatra Corbului, Roșcoi și Tega; și 4 cătune Ionești, Lunca Vâscului, Lunca Pârciului și Petriceni). În perioada interbelică, zona s-a dezvoltat pronunțat, atunci apărând mai multe școli și, în 1938, căminul cultural. În 1931, satul Varlaam a fost trecut pentru prima oară în componența comunei Gura Teghii și tot atunci s-a certificat oficial apariția așezărilor forestiere montane Secuiu și Vadu Oii, aflate la acea vreme încă în componența comunei Goidești
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Doilea Război Mondial, școala din Gura Teghii a devenit școală cu clasele I-VII. În 2010, comuna este deservită de 2 școli primare la Ionești și Varlaam și de 2 școli primare și gimnaziale la Păltiniș și Gura Teghii. Primul cămin cultural a început să fie construit în 1939, la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti și cu concursul preotului Constantin Georgian, dar războiul a încetinit mult progresul construcției. Până în 1968, s-au construit opt școli generale (din care cinci doar primare), și
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
a început să fie construit în 1939, la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti și cu concursul preotului Constantin Georgian, dar războiul a încetinit mult progresul construcției. Până în 1968, s-au construit opt școli generale (din care cinci doar primare), și câteva cămine culturale. Legendele văii Bâscăi Roziliei au fost culese de profesorul Pamfil Georgian și de profesorul Constantin Petricescu. O legendă recentă vorbește despre haiducul Năchită din Varlaam, care a luat calea haiduciei pe la 1871, a răpit-o pe iubita lui, Maria
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
deține o fermă. În zona Monteoru, se extrage petrol, activitatea fiind desfășurată sub administrarea Schelei Berca a companiei Petrom. În agricultură activează 14 societăți (10 cu capital privat) care lucrează 6208 ha teren arabil și vie. În comună sunt 3 cămine culturale și o bibliotecă comunală (N. Gr. M. Nigrim) cu peste 10.000 de volume. În comuna Merei se află situl arheologic de interes național din zona Dealul Cetățuia-Poiana Scorușului, lângă Sărata-Monteoru, unde s-a descoperit o mare așezare cu
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
de voluntari. Drept represalii, hortistii au executat 7 săteni printre care și 2 fetițe. Satul Beznea a fost colectivizat până în 1990 când terenurile au fost retrocedate foștilor proprietari. În această perioadă s-au contruit 7 blocuri de locuințe, un dispensar, cămine culturale, magazine, poduri, case, etc. Majoritatea bărbaților lucrau că mineri la E. M. Suncuius, iar în timpul liber lucrau în agricultură. În prezent zona cunoaște o puternică dezvoltare turistică, iar satul Beznea nu face excepție. În zona apar noi pensiuni și case
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
au încetat (mineritul) ori s-au diminuat în amploare (forestier). Satul Damiș dispune de trei școli (una generală, cu clasele I-VIII, și două școli primare, cu clasele I-IV, în cătunele Poiana și Coaste), o grădiniță de copii, un cămin cultural, un dispensar medical și mai multe unități mixte, magazine tip ABC. De asemenea, există o biserică ortodoxă și una penticostală, ultima aflată într-un nou lăcaș, construit între anii 1988 și 1990. Accesul în localitate se poate face prin intermediul
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
serie de festivaluri naționale de satiră și umor. În vara anului 2002, Fără Zahăr trimite câteva cd-uri demo la diferite case de producție din București. Demo-urile conțin 3 piese: "Sandu, Stella" și "Hip-hop ș-așa", înregistrate într-o cameră de cămin din complexul Tudor Vladimirescu, cu un microfon de chat și un calculator 386. În 2003, casa de discuri Zone Records acceptă să producă trupa Fără Zahăr. În martie se semnează contractul, în aprilie au loc înregistrările iar în septembrie apare
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
iar forma actuală o are din anul 1864. Biserica baptistă există din 1888 (era una din cele trei centre misionare), capela fiind construită în anul 1906, la aceea vreme fiind cea mai mare capelă din Europa de Est. De asemenea există 2 cămine culturale cu 450 de locuri, o bibliotecă cu un număr de 20.128 de volume. Anual au loc festivități culturale menite să aducă viața în sat și anume: Zilele Diosigului, Festivalul vinului, Zilele studenților din Partium, serbările din cadrul școlii. Zilele
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
ce s-au afirmat pe plan național. Din anul 1955, peștera Vadu Crișului și cascada cu întreg defileul au fost declarate rezervație naturală, tot în acest an s-a încheiat și electrificarea localității. În 1962 s-a început construirea unui cămin cultural modern, care s-a remarcat apoi prin bogata sa activitate. Ideea de a valorifica creația olarilor locali, precum și dorința de a pune în evidență folclorul zonei a dus în anul 1969 la lansarea unei manifestări devenite apoi tradiție: Târgul
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
de formația din Silivașu de Câmpie în costume puternic contrastante alb-negru a impresionat prin montare- care aduce dezinvoltură și siguranță.”" Același ziar menționează pe data de 18 iulie 1970 în numărul 133, următoarele : “"Suita de dansuri populare prezentată de echipa căminului cultural Silivașu de Câmpie a adus la rampă în lumina acelui soare strălucitor, strălucirile portului, bogăția folclorului din acea parte a locului.”" Formația de dansuri populare a luat ființă în anul 1962, fiind instruită de înv. Pastor Ioan, înv. Peterfi
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
rural. Au fost construite noi școli și grădinițe în toate satele, numărul elevilor fiind de peste 600 în anul școlar 2004-2005. In prezent își desfășoară activitatea 5 școli și 3 grădinițe pentru preșcolari, acestea având o bază materială satisfăcătoare. Alături de școală, căminele culturale și biblioteca publică au fost și sunt instituții specializate pentru realizarea educației permanente. Economia comunei Copălău este de tip agrar, majoritatea locuitorilor practicând agricultura. Se cultivă grâu, porumb, orz-orzoaică, plante pentru furaje, legume și pe suprafețe mai mici floarea
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
mediu dezvoltată, în sensul că cetățenii au acces la apă potabilă și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în perioada următoare; drumurile comunale sunt pietruite in totalitate iar cele sătești doar parțial; cetățenii au acces la rețeaua de telecomunicații, la presa locală și centrală, la serviciile poștale. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]