20,606 matches
-
atenienilor. Grecul a trebuit să cheme să-l ajute în munca sa pe un om mai înțelept și mai priceput în această direcție decît el, pentru a da atenienilor o constituție cît mai bună. Adică în nordul Istrului era o civilizație care stîrnea admi- rația grecilor și din care s-au înfruptat pe săturate, dar cînd i-a pălit lauda de sine și unicitatea neamului lor, s-au apucat să scrie despre baștina strămoșilor noștri că era un ținut de sălbatici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de adevăr ieșit numai de sub pana lui măiastră, care a trăit la sfîrșitul secolului lV î.e.n. și a scris o carte despre geți pierdută astăzi, precum și Legile barbarilor unde descria pe larg religia și legile geților sălbatici, aduși la lumina civilizație grecești de ,,grecul” Zamolxe după spusa lui! Procesul de falsificare a religiei și culturii geților, de către greci își luase zborul de mult și nimeni nu-l mai putea opri pe coclaurile lor. Diodor din Sicilia amintește în lucrarea Biblioteca istorică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Macedoneanul Aristotel spunea despre agatîrși - populația ce trăia pe malurile rîului Mureș - că aveau obiceiul să-și cînte în versuri legile pen-tru a nu le uita. În eme-gi - limba neamului carpatic pripășit pe malurile Tigrului și Eufratului care a dat civilizația emeș - balagi are sensul de a cînta, a cînta cîntece de înmormîntare, a bate toba iar leges bellagines înseamnă legile cîntate. Apare firească întrebarea: de ce nu se știe nimic despre această comoară fabuloasă care este mulțimea plăcuțelor de plumb ale
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lui Traian nu poate să nu dea de gîndit celui care le vede. Iar cei care au avut acces la ele pînă nu demult au decis că nu trebuie să le mai vadă și alții pentru că aruncă în aer miturile civilizației Europei. Pentru că ei ne-au adus de la Vatican, de la Paris sau din alte locuri știute numai de Satana, o hăinuță flendurită, împuțită, cîrpăcită și ponosită - după ce au încercat zadarnic să o croiască niște înfiebîntați în țară - acești prooroci mincinoși ne-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sau mii de ani și le-au permis să-și organizeze structuri de apărare împotriva prădătorilor de bunuri dar și de suflete. Iar dacă izvoarele antice nu le-au consemnat asta nu în- seamnă că în jurul Carpaților nu a existat civilizație și pe aceste plaiuri se aciuaseră fel de fel de albinoi turbați cum spune jupînul mincinoșilor, Herodot. Dacă marele Zamolxe a reușit să înduplece neamul geților să renunțe la podoabele și banii din aur, convingîndu-i că este un metal blestemat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
23 ianuarie 1941 și i-a scos din instituțiile statului pe care le conduceau. Legionarii n-au fost naziști. Ei au fost o formație naționalistă cu profund caracter creștin. Ei voiau să ridice România la nivelul cultural, industrial și de civilizație la care se aflau atunci Germania și Japonia și nu căutau să înjosească sau să subjuge alte neamuri. Ei voiau ca cele mai oropsite clase sociale din România să fie ridicate la o viață demnă. Ei voiau să facă dreptate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și politicienii burghzi, îi exploatează. Pentru ca agitatorii comunismului că nu mai aibă motive pentru a face propagandă comunistă, pentru că legionarii înțeleseseră că ideologia comunistă nu era decât o minciună criminală, o înșelătorie prin care masele proletare erau instigate pentru distrugerea civilizației creștine, legionarii au cerut asanarea societății românești. Această situație a atras ura celor vizați, a celor care se simțeau cu musca pe căciulă. Încă de la revoluția din 1848 au apărut ideile comuniste, care au fermentat și au dus la „pogromurile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
suflet prezent în tot ce există în lumea aceasta, de la pietre până la stele. Reprezentanții clasici ai animismului au fost Edward Burnett Tylor (antropolog englez, 1832-1917), autor al lucrărilor Cultura primitivă și Cercetări asupra istoriei timpurii a omenirii; John Lubbock - Originea civilizației și Herbert Spencer - Principii de sociologie. ideile de bază ale animismului sunt, în esență, următoarele: a) Originea credinței în spirite se află în anumite experiențe speciale, de limită, ale trupului omenesc. Omul descoperă în propriul trup, aflat în stare de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ce se stinge în anonimatul unui cătun de munte se închide pentru totdeauna o taină și se pierd semnificații pentru gesturi rămase neînțelese”. astăzi, magia a supraviețuit în forme care nu sunt revolute, depășite, considerate simple fosile culturale într-o civilizație VIe, cu deschideri europene. Ele sunt prezente consistent în viața cotidiană a românului. Uneori, componenta magică a practicilor sociale este clară, evidentă, alteori este camuflată. Din nefericire, magia din cultura românească este în continuare insuficient cunoscută. Așa a fost situația
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Longevitatea este măsurată prin indicele speranței de viață la naștere (I v ) care reflectă numărul de ani pe care l-ar trăi un nou născut dacă s-ar menține modelul curent de mortalitate. Speranța de viață depinde de gradul de civilizație și de bunăstarea populației, luând valori între 25 de ani și 85 de ani. ivelul de educație ia în calcul nivelul persoanelor de 15 ani și peste, care știu să citească și să scrie sau au frecventat ori absolvit o
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
un novator în literatura românească și un arheolog dintre cei mai distinși. El singur, fără sprijinul vreunei societăți științifice sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în România. În același timp el cultivă paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. E un om extrem de conștiincios în toate cercetările sale, convins de înaltele datorii ale investigatorului, nu se plictisește niciodată și pentru observațiile psihice are darul de a se analiza cu o extremă finețe și fără milă. Aceste eminente calități
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe primele locuri în privința ratei sinuciderilor" și că în anotimpul cețos sînt cele mai puține suicideri. Indiferent cine are dreptate în speța de mai sus, după explorările aprofundate ale unor cercetători precum Franz Boas și alți antropologi privind relațiile dintre civilizația umană și mediul înconjurător, această chestiune în cel mai bun caz rămîne deschisă, în sensul că nu putem ști dacă Chatterton s-ar fi sinucis chiar și dacă ar fi avut șansa să trăiască la Florența sau Roma ori pe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Chatterton se află așadar, în această statistică morbidă, la vîrful terț, de intensitate mai mică, de pe curba gaussiană descrescătoare a înclinației suicidare. Tot un factor suicidogen este, potrivit lui Mathews, nivelul educației intelectuale. În acest sens, pentru Europa și nivelul de civilizație în general următoarele elemente par a fi extrem de relevante: [G]ermanii, care sînt cei mai profunzi gînditori și oamenii cei mai cultivați, sînt deopotrivă și rasa cea mai suicidară din Europa. Franța urmează pe locul doi, Anglia pe trei, Italia
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
europene în privința culturii, Irlanda, Portugalia, Corsica și Dalmația se află pe ultimele locuri pe scara suicidului. [...] [A]tît de universal se aplică această regulă, încît puterea tendinței de a se sinucide poate aproape să fie privită ca un indiciu al civilizației unui popor. (Mathews 1891: 481) Concluzia curajoasă de mai sus a lui Mathews este foarte apropiată de convingerea lui Franz Boas dobîndită după o cercetare antropologică îndelungată: cu cît nivelul intelectual al unei familii este mai înalt, cu atît mai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nu este durere, nici întristare, nici suspin... Gândul la moarte trezește în om virtuți: uitarea de sine și iubirea aproapelui. Ruga, fapta, pătimirea, lupta, iubirea au fost sabia legionarului pentru a câștiga lumina feței lui Dumnezeu. Astăzi se urmărește ca civilizația creștină să dispară de pe pământ și lucrarea divină să ia sfârșit. Astăzi nu mai dispunem nici de cultul faptelor plăcute lui Dumnezeu, nici de cultul morților, nici de solidaritate... Nu mai dispunem nici de cultul muncii, nu mai avem demnitate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pământurile aride, bogățiile înstrăinate. Ne-am autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas tot retrograzi și victime ale nedreptății vechilor practici; infami și mișei au fruntea însângerată și „vântul suflă rece ca dintr-un adânc de ocnă”. Se vor alte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Te prinde mila în fața celui mai mare dușman. Te doare rana potrivnicului. Ți se revarsă în suflet o mare îndurare. Dar înțelegi că sunt necesare, sunt de neînlăturat. Când viața unui popor este amenințată, când se cutează asupra credinței, moralei, civilizației, când Dumnezeu e lovit și huiduit, națiunea îi pusă în stare de legitimă apărare, nu omori, ci lupți pentru Patrie, pentru credință, pentru Dumnezeu.” (Neculai Totu, Însemnări de pe front). În câteva cazuri, am fost puși în situația grea și nedorită
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe ea însăși. Aron a evocat el însuși anii în care s-a format cu destulă precizie 1. Ajunge la vârsta maturității sau la ceea ce se numește astfel, într-o epocă în care politica europeană începuse să pună în pericol civilizația europeană. Ea avea să o conducă în curând pe marginea prăpastiei. Prima educație pe care a primit-o exprima încă încrederea în progres - progresul societății și al culturii - care părea, în același timp, un fapt constatabil și un drept dobândit
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
în care o interdicție de acest fel nu ar fi avut sens: însăși posibilitatea de a ne părăsi țara sau de a ne alege țara, de a alege condițiile în care vrem să trăim, presupune într-o largă măsură o civilizație ca a noastră, care protejează și chiar încurajează libera activitate a fiecăruia. În același fel, în societățile în care principiul monarhic era considerat legitim de către întreaga populație, ideea de a-și găsi guvernanții prin intermediul alegerilor, sau ideea guvernării reprezentative, nu
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
să o elimine; niciodată nu s-au gândit că eliminarea dictaturii burgheze aduce după sine eliminarea libertăților personale. Experiența pare să indice că însuși principiul acestei teorii este fals: există întotdeauna, cel puțin în societățile pe care le cunoaștem în civilizația modernă, minorități conducătoare. Suntem dispuși să admitem că în societatea civilă a democrațiilor, fie în industrie sau în sistemul bancar, există o minoritate care exercită o influență decisivă și, în acest sens, exercită dominarea omului de către om. Dar trebuie să
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
sunt sigur că în societățile noastre ar mai exista încă o reprezentare a societății bune, sau o reprezentare a omului ideal sau împlinit. Poate că acest fel de scepticism care stă la baza liberalismului este punctul final necesar al dezvoltării civilizației noastre. Nu putem să nu punem întrebări, cu atât mai mult cu cât, față de societățile noastre, există altele care au un principiu de legitimitate diferit și care încearcă să propovăduiască, în același timp, principiul lor de legitimitate și reprezentarea lor
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
sur les événements de mai. * 1969: - D'une Sainte famille à l'autre. Essai sur les marxismes imaginaires; - Les désillusions du progrès. Essai sur la dialectique de la modernité. * 1970: ales la Collège de France în funcția de profesor de "Sociologia civilizației moderne" (1970-1978) * 1973: Histoire et dialectique de la violence trad. rom.* * 1976: Penser la guerre, Clauswitz (t. I, L'âge europeen ; t. II, L'âge planétaire). * 1983: Mémoires. 50 ans de réflexion politique. *Traduceri în limba română: * Istoria și dialectica violenței
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Victor Ion Popa urmărea nu numai un scop documentar, pur științific, cât și unul social cultural, acela de a sensibiliza oficialitățile vremii față de condițiile de viață din mediul rural. Ținta scriitorului era înfăptuirea unui program de ridicare a nivelului de civilizație a satelor. El își propunea să ajute țăranii din Dodești în construirea unor obiective socialculturale, cum ar fi o casă a obștei, o baie sătească, cheltuind, adesea, din propriile economii, ceea ce scrisorile în discuție arată, deasemenea elocvent. Măsurile preconizate erau
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
spre o aventură intelectuală încărcată de imaginație, de implicație și de emoționalitate în domeniul misterios și atât de miraculos al creativității. G Paicu Capitolul 1 CREATIVITATEA - ARGUMENTE ESENȚIALE Brian Clegg 1.1 Creativitatea - motorul dezvoltării societății Actuala etapă a dezvoltării civilizației evidențiază, ca una din trăsăturile caracteristice, ritmul fără precedent al amplificării volumului de cunoștințe și de creații umane, ca și impactul acestui fenomen asupra ansamblului dezvoltării societății contemporane. Amploarea acestui fenomen este ilustrată și de unele date statistice. Se apreciază
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îndemână constă în activarea energiilor creatoare ale membrilor societății. Acesta este prezentul. Cum s-a ajuns aici în decursul istoriei? După opinia lui A. Toffler [42] societatea umană a cunoscut, de-a lungul timpului, trei etape distincte: primul val sau civilizația agricolă (8000 î.e.n. - 1750); al doilea val sau civilizația industrială (1750 - 1955); al treilea val sau civilizația postindustrială (ce debutează începând cu anul 1955). În cadrul primului val (vezi figura 1), principalele repere sunt reprezentate de apariția agriculturii, apariția satelor, inventarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]