18,714 matches
-
dulfului de mare, se realizează transferul magic prin contagiune, tinerii devin animalul mitic însuși iar unirea lor ia contur arhetipal. În locuința aceasta O. Buhociu vede o prelungire a leagănului de mătase, continuare ce își găsește argumentul în credința totemică. Paharele sau copitele din care se bea dau „sănătate, putere și chiar frumusețe, căci fiarele codrului sunt considerate cele mai «evoluate» ființe pe scara animală”. Într-o colindă din Zozuleni, Râbnița divinitatea păgână a Crăciunului primește podoabe din carnea animalului arhetipal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
principiul magic. Suprapus simbolisticii bourului, cerbul din acest tip de colindă devine și el materia din care emerge lumea: „Cerbeo, cu oasele tale/ Mândre case-or mărtăcea,/ Cerbeo, cu chelceaua ta/ Mândre case-or învelea,/ Cerbeo, cu unghiile tale/ Mândre pahare-or făcea,/ Vin la masă cu eleor bea” (Coconi - Ilfov). Sacrificiul este aici îndeplinit de frații fetei din leagăn, legătura dintre principiul masculin și cerb fiind foarte amplu exemplificată de colindele de fecior. O jertfă totemică răsturnată, ce amintește de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puterea de a supune haosul și de a crea din nou lumea prin cuvânt și țesut. Darurile primite pentru sacrificiul întemeietor amintesc de motivul repunerii astrelor pe cer, sugerând astfel recunoștința întregului univers pentru salvarea de la pieire: „Din pelița lui/ Pahare-au făcut;/ Beau boieri cu ele,/ Beau și fericesc/ Și cu scumpe daruri o dăruesc:/ Cu luna, Cu stele/ Și cu mărgăritare” (Utconosovca - Odesa). Corpurile cerești, dar și pietrele prețioase sunt proprii naturii selenare a fetei. Puterile ei se trag
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Odesa). Descântecul fetei a fost decodat ca „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”: „.Mai lin, mai lin, bour negru/ Că-mi strici cusăturile./ Am frați la slujbă dați:/ Veri primari, oameni mari./ Boure din cornița ta/ Îmi fac cupe și pahare;/ Boure din genunchii tăi/ Îmi fac dalbe sfeșnicioare;/ Boure din unghiile tale/ Îmi fac dalbe tălgioare/ Ca să fac nuntă cu ele” (Cerna -Tulcea). Cusătura are un rol cosmogonic, tulburarea ei provoacă „smintirea” creației înseși. Timpul primordial se reconstruiește hic et
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întâmplă în colinda dulfului de mare, se realizează transferul magic prin contagiune, tinerii devin animalul mitic însuși, iar unirea lor ia contur arhetipal. În locuința aceasta O. Buhociu vede o prelungire a leagănului de mătase, cu argumentul în credința totemică. Paharele sau copitele din care se bea dau „sănătate, putere și chiar frumusețe, căci fiarele codrului sunt considerate cele mai «evoluate» ființe pe scara animală”. Simbol atât al nașterii inițiatice, cât și al trecerii ca-ntr-o corabie a lui Charon
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu simbolistică masculină, cu care împăratul strămută floarea de aur ivită pe mormântul fetei ucise de strigoi: „... văzând-o așa de minunată o tăie cu un briceag de argint, o luă cu el la palatul și o puse într-un pahar cu apă în odaia lui de culcare” (Mihăilești - Vlașca). Interdicția luminii diurne face ca fata din ambele variante citate ale basmului fetei înmormântate să revină la forma umană doar noaptea, când mănâncă pe ascuns din bucatele împărătești, ca semn al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
multe ori. Drept haine în copilăria mea aveam un rufoi rupt și pe dinainte și pe dinapoi. Izmene nu mă încurca. Când era omătu mare, ridicam cămeșoiul până la gât și prin zăpadă la bunica. Bunicăi îi plăcea să bea un pahar de rachiu ori de vin dar nu să se îmbete. Mă lua în brațe și mă juca și-mi cânta: "ia mă cheamă băiețelul ia mă cheamă frumușelu, ia mă cheamă hoți poți ceala". Ion a Roșcăi, tatu bunicăi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lelița Paraschița era fata lui Grigore Grumăzescu. Iar soția lui Grigore Grumăzescu era o femee dragalașă cu niște ochi pătrunzători. După ce m-am însurat eu, de foarte multe ori ne-a oprit prin Fălticeni, hai să ne cinstească cu un pahar de vin sau rachiu. Eu m-am dus la crâșmă la Costachi Gherasim unde era un scrânciob cu 8 scaune și foarte înalt. Acolo era vătav la scrânciob Vasile Călugărescu. M-a luat în crâșmă, mi-a dat câteva pahare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pahar de vin sau rachiu. Eu m-am dus la crâșmă la Costachi Gherasim unde era un scrânciob cu 8 scaune și foarte înalt. Acolo era vătav la scrânciob Vasile Călugărescu. M-a luat în crâșmă, mi-a dat câteva pahare de vin și mi-a dat și 2 ruble de argint de câte 5 lei și mi-a spus: "Eu am să te dau în scrânciob cu o fată frumoasă și când voi zice ajungă-vă voie bună o să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mă punea să scriu, sau să trec note în catalog în matricolă. Și avea o nemțoaică foarte tânără și spunea: froailain, du-te în bucătărie și dă-i Dlui Rădășanu o bucățică de pâne, o bucățică de carne și un pahar de vin. Și ea îmi da o jumatate de pâne 5,6 bucățele de carne și 1 litru vin și zicea: "Te-i pricepe Dta Dle caprar ce să faci cu ele". Într-o duminică am fugit acasă la Bogata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
30 Kg din 80 Kg. Așa scrie Costică Cardaș, 20.IV.1967. Și timp de 40 de ani de când ne-am cunoscut am fost tot prieteni buni. Și n-a fost odată să ne întâlnim și să nu bem un pahar de vin ori de bere ori să nu mă ia acasă la el să stăm la masă împreună. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Ei n-au avut copii. Ea, Elisabeta C. Maxim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
decât să caut altceva. Caut un alt albergue și îl găsesc pe cel al preoților Reparadores de lângă biserica lor. Dar nu este nimeni la recepție iar pelerinii cazați sunt voioși, discută zgomotos în sala de mese, râd, glumesc, servesc un pahar cu vin, o bere sau suc. își fac fotografii, singuri sau în grup, iar eu mă învârt peste tot, neliniștit, îngrijorat să găsesc un responsabil. Cu ajutorul unei domnișoare din Italia reușesc în sfârșit să-i telefonez preotului responsabil cu hanul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
participă la Sf. Liturghie. Cine știe, poate și Isus din tabernacol ne numără și nu-i uită la numărat nici pe cei ce nu sunt în biserică ci pe străzile satului sau la vreun bar servind o cafea sau un pahar cu vin sau suc. - S-a făcut seară. La marginea satului, de unde se deschide o priveliște minunată spre locurile unde mă vor purta picioarele mâine, găsesc o masă mare din piatră înconjurată de bănci din lemn iar lângă ele este
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
când în ființa ta, în adâncul inimii și al gândurilor simți un gol, simți cum puterile îți slăbesc, iar în jur nu-i nimeni să- ți fie alături, nimeni care să se solidarizeze cu tine, nimeni să-ți dea un pahar cu apă rece în setea ce ți-a cuprins întreaga ființă. Ce faci atunci? Te sprijini mai mult în bastonul ce îl ai, îți faci din nou curaj și mergi mai departe din orgoliul de a nu ceda și din
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
joasă înalțime. Lângă mine o spanioloaică nu mai găsește sfârșitul vorbelor, iar alături un tânăr bărbat își lustruiește în tăcere bastonul de pelerin. Un alt spaniol, unul din cei ce mi-au venit astăzi în ajutor, bea liniștit dintr-un pahar mare cu bere și scrie și el într-un caiet. Probabil ține un jurnal al călătoriei. Așezat pe trotuar un altul își fumează liniștit țigara și o ascultă pe spanioloaica ce vorbește fără întrerupere. Cam asta se petrece în curtea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
pe străzile goale întâlnesc pelerini de ieri seară sau din alte seri ce s-au cazat la celălalt han aflat în apropiere de biserică. Este ora cinei și în sala de mese a hanului toți mănâncă, se veselesc cu un pahar cu vin, povestindu-și cele petrecute peste zi, sau schimbând simple informații, de unde sunt, profesii, ce-i aduce pe camino, etc. între meniurile obișnuite ale pelerinului intră o supă bună de linte, sau altă supă locală, o porție de pește
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
în ritmul general. Dar nu persoana ta este importantă ci faptul de a fi o rotiță ce trebuie să servească scopului angrenajului. Atunci te simți singur, folosit, și totuși trebuie să mergi înainte sperând ca cineva să-ți dea un pahar cu apă, un fruct, să te invite la masă si să te întrebe dacă nu vrei să te odihnești. Și, este posibil ca să lipsească o astfel de persoană. Atunci, ești pe meseta, lungă, aridă, ce-ți arde sufletul. Și, totuși
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
temă. Asist în continuare la discuție terminând în același timp și pepenele galben pe care l-am împărțit cu cei prezenți. S-a făcut seară la hanul comunal, iar în curtea interioară mulți stau la mese, după cină, în fața unui pahar cu vin sau bere, discutând de toate, cu multă voie bună. Alții sau culcat deja în sacii lor de dormit. Lângă mine o tânără citește dintr-o carte așezată pe hol sprijinindu-se de perete. Este cazul să mă retrag
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai scad durerile picioarelor. Apoi, încet, te gândești că trebuie să manânci ceva, fie că ai în rucsac sau să ieși în localitate la un magazin, la un bar sau la un restaurant. O bere rece, o înghețată sau un pahar cu vin devin un deliciu. Și i-am observat pe pelerini cât de destinși și mulțumiți sunt în fața unor astfel de bunătăți. Unii se mulțumesc să mănânce un sandviș, în spaniolă bocadillos, alții merg la restaurant. Dar, atenție: în Spania
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sau două, o ieșire din cotidianul vieții lor, profitând și de tarifele scăzute de cazare, comparativ cu hotelurile sau pensiunile. Este un anume tip de concediu ce l-au ales, mai modest, mai economic, simțindu-se destul de bine la un pahar cu vin în curtea hanului, stând la taclale. Aș putea spune că pentru cei mai mulți nu se poate vorbi despre un pelerinaj religios în sens strict, chiar dacă nu refuză să participe la programul religios propus de hanurile parohiale. Cele mai multe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
frumos, deschide o sticlă cu vin în prezența a două tinere și frumoase spanioloaice. Dacă aici, seara clima este atât de răcoroasă, se înțelege mai ușor de ce Spania are aceste întinderi nesfârșite de culturi ale viței de vie. Un pahar cu vin însoțit de obișnuitul jambon încălzește inima și hrănește trupul spaniolului, contribuind la acea vitalitate aproape - sangvinică dar nu violentă a acestui popor nobil și atât de deschis spre ceilalți. Cunoscându-le însă prea puțin din interior istoria lor
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
un baiat tot cu vioară și o fetiță cu - două cărți sub braț. Mă așez lângă profesor și gândul îmi fuge spre dragii mei studenți. Mă întorc la han, unde în bucătărie un grup de italieni servesc cina cu un pahar de vin în față și cu multă voie bună. îmi place atmosfera dar sunt tare supărătoare muștele ce nu mă lasă în pace să scriu în liniște aceste rânduri. Un responsabil de aici face curat prin curte, alți pelerini se
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ei, se înțelege. Ca de obicei, după cazare urmează dușul, o scurtă odihnă și apoi masa. Lângă han este un magazin alimentar și un restaurant. Mulți își gătesc în bucătărie, apoi după ce s-a mai potolit căldura, ies la un pahar cu vin și de vorbă. Și așa trece după amiaza. La ora 19 merg la Sf. Liturghie, unde preotul într-un stil original îmbină celebrarea euharistică cu tot felul de reflecții sau sfaturi date pelerinilor. După calapodul meu și normele
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
misiunii prima ședință. Tovarășul Sbârnă să ne spună noutățile de la București, după ce noi îi vom ura "bun venit!" Șeful cifrului se ridică și aduse din camera alăturată o tavă cu gustări, unde se impuneau cele cu somon și, apoi, trei pahare cu whisky cu gheață. Bine ai venit, tovarășe consilier! Așa am început cele trei luni de activitate diplomatică bilaterală în capitala Finlandei a anului 1987. Programul meu de fiecare zi era aparent simplu: locuiam într-un apartament de două camere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
lacrimi în ochi, dar cu fața radiind de bucurie, i-am spus că avem oaspeți importanți și am ieșit împreună să invităm delegația în bătătura din fața casei, am scos din tindă masa pe care am așezat un număr corespunzător de pahare și sticla de horincă. Cu permisiunea domniilor voastre, am plăcerea să vă informez că aici, acum 50 de ani, mama pe care o vedeți, dar cu 50 de ani mai tânără, aducea pe lume pe primul ei fecior, acum ghidul dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]