16,167 matches
-
alte persoane, asistență socială și alocații pentru fondul de acțiuni sociale; g) asigurări sociale de stat. Tabelul detaliază doar doar cheltuielile aferente învățământului, incluse în categoria "acțiunilor social-culturale". 23 Totalul cuprinde elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal, profesional, tehnic și pedagogic, înscriși la orice formă de învățământ (de zi, seral sau fără frecvență). 24 Legea din 1948 stipula printre țelurile centrale ale învățământului public "Înlăturarea neștiinței de carte" (art. II, lit. a). 25 Celălalt deziderat al învățământului românesc îl reprezintă "realizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se concretizează în: * pregătirea suporturilor didactice: proiectare, planificare, programare; * definirea clară a obiectivelor de toate gradele: generale, intermediare, operaționale; * selectarea conținutului activităților propuse; * adaptarea conținuturilor la particularitățile concrete ale clasei/ grupei/ sportivului și condițiilor materiale; * stabilirea metodelor de lucru: didactice, pedagogice, psihologice; * organizarea condițiilor învățării care să stimuleze mecanismele învățării totale; * asigurarea producerii feed-back-ului; * crearea condițiilor optime pentru reținerea, transferul și retenția cunoștințelor care fac obiectul învățării. consolidării sau perfecționării anumitor aspecte specifice; * a investiga noi posibilități de acțiune, noi metodologii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
multe perspective: a) învățarea privită ca rezultat, în care se contabilizează cunoștințe, deprinderi, obișnuințe, și se realizează familiarizarea și aclimatizarea. b) învățarea privită ca proces cu etape distincte: însușire; asimilare; modificare; restructurare; întărire. c) învățarea privită ca acțiune operațională dirijată pedagogic sau independent, colectivă sau individual, cu procesele de: predare; instruire; verificare; examinare; cu tehnici și metode de învățare. Durata modificărilor comportamentale datorate învățării este relativă. Bineînțeles că ceea ce s-a învățat se poate și uita, ,,dezvăța”, deși, în majoritatea cazurilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să învețe toți; elevii cu inteligență motrică nu pot trece mai departe conform ,,vitezei” lor în învățare. În această situație „ce e de făcut?”. Pornind de la această întrebare am organizat cu studenții specializării atletism, în perioada 1999/2001 câteva experimente pedagogice privind învățarea probelor de atletism prin folosirea Cercetările experimentale au dovedit că instruirea programată poate fi o alternativă viabilă procesului de învățare clasică, în cele mai multe probe tehnice de atletism, randamentul ei fiind maxim. (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002). Pentru favorizarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
motrice specifice domeniul nostru de activitate, depinde de câțiva factori care pot fi favorabili procesului învățării, atunci când sunt cunoscuți și aplicați corect, sau pot deveni limitativi în învățare (când nu sunt cunoscuți și aplicați corect): nivelul pregătirii cadrului didactic; ,,măiestria” pedagogică a cadrului didactic; nivelul de pregătire a colectivului de elevi dar și al fiecăruia dintre ei; formarea unei imagini corecte a actului sau acțiunii ce urmează a fi învățate; stăpânirea mecanismului de bază al mișcării; însușirea corectă a verigii principale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
are, cu alte cuvinte se verifică dacă obiectivele sistemului sunt realizate. În sistemul educațional, evaluarea este abordată, în marea majoritate a cazurilor, din două perspective majore (I. Cerghit, 2002; C. Cucoș, 2002; I. Nicola, 2003; S. Cristea, 2004): sociologică și pedagogică. Abordarea sociologică a evaluării plasează problematica acesteia la nivelul sistemului social și îi conferă rolul de control social (instituțional), de măsurare a efectelor sociale ale sistemului de învățământ. Acest tip de evaluare este cunoscut în pedagogie ca ,,evaluare de sistem
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se realizează de instituții abilitate în acest sens: Serviciul Național de Examinare și Evaluare (S.N.E.E.) și Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare (C.N.E.A.A.), Agenția Română de Acreditare a Calității Învățământului Superior (A.R.A.C.I.S). Abordarea pedagogică a evaluării situează evaluarea la nivelul proceselor (procesului de învățământ); ea reprezintă o activitate centrată pe problematica gestiunii didactice a învățării. Din această perspectivă evaluarea este axată pe situația de învățare, fiind denumită evaluare internă, evaluare de proces sau evaluare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
important în științele educației. Definit astfel, termenul de funcție este utilizat și în relație cu evaluarea. Prin procesul de evaluare, caracteristic sistemului de învățământ, se stabilesc legături între activități, procese, programe, etc. atât în plan social cât și în plan pedagogic și drept urmare, se diferențiază două categorii de funcții ale evaluării. Noi vom aborda doar categoria funcțiilor pedagogice ale evaluării fără să le excludem sau să le negăm ca importanță pe cele sociale. Funcțiile pedagogice se referă la calitatea și eficiența
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
procesul de evaluare, caracteristic sistemului de învățământ, se stabilesc legături între activități, procese, programe, etc. atât în plan social cât și în plan pedagogic și drept urmare, se diferențiază două categorii de funcții ale evaluării. Noi vom aborda doar categoria funcțiilor pedagogice ale evaluării fără să le excludem sau să le negăm ca importanță pe cele sociale. Funcțiile pedagogice se referă la calitatea și eficiența acțiunilor concrete ale procesului didactic. Foarte multe din funcțiile evaluării se manifestă în sensul definirii acestora și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
plan social cât și în plan pedagogic și drept urmare, se diferențiază două categorii de funcții ale evaluării. Noi vom aborda doar categoria funcțiilor pedagogice ale evaluării fără să le excludem sau să le negăm ca importanță pe cele sociale. Funcțiile pedagogice se referă la calitatea și eficiența acțiunilor concrete ale procesului didactic. Foarte multe din funcțiile evaluării se manifestă în sensul definirii acestora și în activitățile de educație fizică și sport: * funcție de informare (S. Cristea, 2004) sau funcție de diagnoză sau constatativ-explicativă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
evaluare utilizate, reglări ale acțiunilor de predare-învățare, reglări ce se reflectă în conținutul strategiilor didactice. Tipurile de evaluare sunt sistematizate diferit în funcție de: a) momentul integrării evaluării în procesul didactic: * evaluare inițială; * evaluare curentă; * evaluare continuă (dinamică); * evaluare finală. b) funcția pedagogică specifică, realizabilă predominant: * evaluarea diagnostică și prognostică (predicativă); * evaluare formativă de tip: proactivă, interactivă sau retroactivă; * evaluarea sumativă (cumulativă). c) scopul pedagogic, prioritar urmărit: * evaluarea criterială; se raportează rezultatele elevului la performanțele anterioare; * evaluarea normativă; se raportează rezultatele elevului la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a) momentul integrării evaluării în procesul didactic: * evaluare inițială; * evaluare curentă; * evaluare continuă (dinamică); * evaluare finală. b) funcția pedagogică specifică, realizabilă predominant: * evaluarea diagnostică și prognostică (predicativă); * evaluare formativă de tip: proactivă, interactivă sau retroactivă; * evaluarea sumativă (cumulativă). c) scopul pedagogic, prioritar urmărit: * evaluarea criterială; se raportează rezultatele elevului la performanțele anterioare; * evaluarea normativă; se raportează rezultatele elevului la competențele și capacitățile prevăzute de programa școlară; * evaluarea detaliată (curentă); se raportează rezultatele elevului la obiectivele de referință și/sau operaționale concrete
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
1988) au elaborat algoritmul “proiectării didactice pe etape și operațiuni”. D. Colibaba - Evuleț și I. Bota propun 5 etape și 15 operațiuni în proiectarea didactică specifică educației fizice și sportului de performanță. Majoritatea autorilor studiați consideră că proiectarea este acțiunea pedagogică ce angrenează: obiective, resurse, conținuturi, principii și norme, strategii (metode, mijloace de învățământ, forme și moduri de organizare a activității), relații pedagogice, evaluarea realizării obiectivelor, modalități de reglare a procesului didactic. G. Landsheere, 1971, promovează conceptul de învățare deplină în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în proiectarea didactică specifică educației fizice și sportului de performanță. Majoritatea autorilor studiați consideră că proiectarea este acțiunea pedagogică ce angrenează: obiective, resurse, conținuturi, principii și norme, strategii (metode, mijloace de învățământ, forme și moduri de organizare a activității), relații pedagogice, evaluarea realizării obiectivelor, modalități de reglare a procesului didactic. G. Landsheere, 1971, promovează conceptul de învățare deplină în care pe curba „J” 95% din elevi reușesc în procesul de instruire, pentru nota minimă de promovare, dacă proiectarea didactică are în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
10.Colibaba-Evuleț, D., (2003), Metodologia operaționalizării obiectivelor educațional formative sau instrucționale, revista Știința Sportului nr. 34, București. 11. Donskoi, D., (1973), Biomecanica, bazele tehnicii sportive, Editura Stadion, București. 12. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 13. Dragnea, A., Teodorescu, S.(2002), Teoria sportului, Editura Fest,,București. Clujană, Cluj Napoca. 14. Epuran, M., Holdevici, I., Tonița, F., (2001), Psihologia sportului de performanță, Editura FEST, București. 15. Failliot, P., (1920), Concours athletiques, Imprimerie CH. Herisse*, Paul Hrissei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
E., Pehoiu, C., (2001), Atletism. Tehnică și metodică de învățare rapidă, Editura Macarie, Tîrgoviște. 42. Scarlat, E., (1993), Educația fizică a copiilor de vârstă școlară, Editura Editis, București. 43. Tatu, T, Alexandrescu, D., Ardelean, T., (1983), Atletism, Editura Didactică și Pedagogică, București. 44. Tatu, T., (1995), Atletism, tehnica probelor, Editura Omnia Unisart, Brașov. 45. Teodorescu, L., Alexe, N. și colab., (1973), Terminologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București. 46. Țifrea, C., (2002), Teoria și metodica atletismului, Editura Doreco, București. 47
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prima disciplină, mai spera să-i fiu de-ajutor la cor, unde, într-o repetiție, după ce ne încălziserăm vocile, mă chemă lângă el și, apucându-mi ușor mîinile prin spate, dirijă cu ele câteva măsuri. Bacăului îi datorez mult. Școala Pedagogică avea profesori de elită: Emil Tudor la psihologie, pedagogie, logică; Emil Leahu, la română; Petre Bărbuță și Emil Zaborilă la muzică; Remus Vrânceanu și Elvira Enea la desen. La orele lor n-aveai cum să nu înveți, să nu rămâi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
primul rând cu satisfacția că în cei 60 de ani trăiți în Bacău - vorba din popor - „n-am făcut umbră pământului (cetății lui Alecsandri și Bacovia) degeaba”. Ca dascăl de limba și literatura română și ca lector universitar la Institutul Pedagogic, galonat cu toate gradele din învățământ - inclusiv cu titlul de „Profesor emerit” (1969) și Diploma de excelență (2002) - sunt conștient că am contribuit la formarea câtorva generații de intelectuali (unii dintre ei chiar dascăli sau scriitori, ca și mine), iar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
premiului și Diplomei de excelență, cu prilejul aniversării a 85 de ani, din partea Inspectoratului Școlar Județean Bacău, pentru activitatea didactică și de cercetare în acest domeniu, și a Diplomei de Excelență a Inspectoratului de Cultură, pentru „rodnica activitate pe tărâm pedagogic și literar”. Deși frustrarea nu vă ocolește, ce altceva ați mai spune cititorilor în pragul aniversării celor nouă decenii? Parafrazându-l pe Creangă și privind spre cei 90 de ani înverigați între două războaie mondiale sub apăsarea a trei dictaturi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
predau la ora actuală cursuri de teoria dramei și apelează la Subiecte(le) teatrale publicate de mine la Editura Meridiane, în 1978, dar asta este treaba lor. Nu v-a tentat să intrați în învățământul universitar? Nu, nu am vocație pedagogică, discursul adecvat pentru a fi înțeles. Dacă pagina albă mă stimulează și un partener de dialog este acceptat și mă simt bine, dacă apare un alt personaj care vine în triunghiul convorbirii eu sunt cel care tace și ascultă 97
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în coordonarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, exceptând unitățile de cercetare științifică și unitățile care funcționează în subordinea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, precum și cele care funcționează în subordinea Autorității Naționale pentru Sport și Tineret Biblioteci centrale universitare și pedagogice: Anexa 3 a fost înlocuită cu anexa 2 din HOTĂRÂREA nr. 859 din 18 august 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 23 august 2010, conform pct. 6 al art. I din același act normativ. Anexa 4 CLUBURILE SPORTIVE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225639_a_226968]
-
a afișa, până la data de 1 mai a anului în care se organizează admiterea, oferta de școlarizare/oferta de formare profesională concretizată în profiluri, domenii și calificări profesionale. ... Articolul 7 Pentru liceele din filiera vocațională - profilurile sportiv, militar, teologic, artistic, pedagogic - precum și pentru liceul Waldorf, specializarea filologie, se vor organiza, înainte de începerea repartizării computerizate, probe de aptitudini, conform metodologiei prezentate în Anexa III a prezentului ordin. Articolul 8 (1) La profilurile artistic, sportiv, militar, teologic și la specializarea filologie de la liceul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
literatura română și Matematic��; MA = media de admitere (calculată conform Art. 4); MFA = media finală de admitere. (6) Media finală de admitere, menționată la alin. (2), (3), (4) și (5), se calculează cu două zecimale, fără rotunjire. ... (7) La profilul pedagogic, aprecierea probelor de aptitudini se face pe bază de calificativ: admis sau respins. Articolul 9 Candidații respinși la probele de aptitudini vor participa la repartizarea computerizată, putându-se înscrie la alte filiere și profiluri din cadrul aceleiași unități de învățământ sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
la cel puțin una din probele de examen. 7. Candidații vor avea asupra lor actul de identitate, ce va fi prezentat comisiei la intrarea în concurs. 8. La probele de aptitudini pentru specializarea Arta actorului nu se admit contestații. PROFIL PEDAGOGIC Specializarea învățători-educatoare 1. Proba de aptitudini muzicale Proba de aptitudini muzicale constă în verificarea aptitudinilor interpretative și a auzului muzical prin: a) intonarea unui cântec dintr-un repertoriu de cinci cântece învățate în clasele I-VIII; ... b) reproducerea unor scurte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
3. Nu se admit contestații la probele de aptitudini. 4. Comisia pentru fiecare probele de aptitudini este alcătuită din doi profesori de specialitate, un profesor de gimnaziu și unul de liceu. 5. Președintele comisiei este directorul unității de învățământ. PROFIL PEDAGOGIC Specializările: bibliotecar-documentarist, instructor animator, instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar 1. Proba de aptitudini muzicale și coordonare motrică În cadrul probei se verifică: auzul muzical; simțul ritmic; memoria muzicală; calitățile vocale; condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]