16,853 matches
-
asemenea a devenit membru extern al Societății de studii fino-ugrice. În 1892 a fost ales vicepreședinte al Societății ungare de etnografie. Începând din 1900 a fost până la sfârșitul vieții coredactor al revistei maghiare de orientalistică, iar între 1894-1910 a fost redactorul revistei maghiare de științe etnografice. În anul 1910 a fost ales membru titular al Academiei Ungare de Științe. Când a împlinit vârsta de 70 de ani, în anul 1930 Academia a editat un volum în cinstea sa. În anul 2005
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
de la "Opera de trei parale" de Berthold Brecht în vederea prezentării ei la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” din capitală; spectacolul a participat apoi într-un turneu sovietic. Muzicianul a mai scris câteva parafraze pentru orchestră. Bartzer a activat o vreme ca redactor muzical și controlor de emisiune la Radiodifuziunea Română. Ulterior, a fost profesor de orchestră la Școala Populară de Artă din București. A fost numit membru al Biroului de muzică ușoară din cadrul Uniunii Compozitorilor. A publicat articole de analiză și critică
Richard Bartzer () [Corola-website/Science/319677_a_321006]
-
În 2001, colecția "Biblioteca pentru toți" a ieșit de sub egida Ministerului Culturii. Statul a înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) doar formula BPT, inițialele colecției, formula extinsă, adică "Biblioteca pentru toți" rămânând astfel neînregistrată. Marius Tucă, redactor șef la Jurnalul Național, a folosit sigla BPT după ce a solicitat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci să-i atribuie personal marca "Biblioteca pentru toți", dar înainte ca instituția să-i dea un răspuns. În luna martie a
Biblioteca pentru toți () [Corola-website/Science/319711_a_321040]
-
de științe juridice și al Colegiului Național de Apărare. Doctor în ordine publică și siguranță națională cu teza “Ordinea constituțională și siguranța națională în contextul integrării României în Uniunea Europeană”, susținută la Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”. A lucrat ca redactor la „Scînteia” (1985-1989)), la departamentul „Probleme cetățenești”, făcându-se remarcat prin investigații și anchete sociale, dintre care unele au fost citate și la “Europa Liberă”. În ziua de 22 decembrie 1989 a redactat textul prezentat la televiziune prin care “scînteiștii
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
nu este mai presus de lege” ca slogan, ce a figurat pe frontispiciul ziarului până la cumpărarea acestuia de către Dinu Patriciu. A fost acționar, membru al Consiliului Director și al Consiliului de Administrație al S.C. „Adevărul” S.A. În 1992, a devenit redactor șef adjunct deținând această funcție până în ianuarie 1996, când a demisionat din toate funcțiile deținute în semn de protest față de intențiile de vânzare a ziarului către un om de afaceri controversat. Timp de mai mulți ani (1991-1995) a publicat sub
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
medalii.. A vizitat zeci de țări în interes profesional, de documentare, la colocvii și conferințe internaționale. Este cetățean de onoare al localității natale. Este căsătorit și are doi copii majori, Luiza Cristina și Mihaela Alexandra. Soția sa, Teodora Marin, este redactor al Televiziunii Române.
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
absolvit Liceul Teoretic „Ion Neculce” București, promoția 1989 și „Facultate de Istorie” din cadrul Universitatea București, promoția 1999. Din anul 2008 este căsătorit cu avocata Monica Comșea. este un binecunoscut jurnalist și consultant politic. În anul 1992 debutează în presă că redactor la Evenimentul Zilei, unde lucra și tatăl său, caricaturistul Adrian Andronic. Mai tarziu, a ocupat funcția de redactor-șef adjunct al publicației. Mai apoi a deținut funcții de conducere în diferite instituții media. În ianuarie 1997, a plecat la Tele 7 abc
Dan Andronic () [Corola-website/Science/319042_a_320371]
-
anul 2008 este căsătorit cu avocata Monica Comșea. este un binecunoscut jurnalist și consultant politic. În anul 1992 debutează în presă că redactor la Evenimentul Zilei, unde lucra și tatăl său, caricaturistul Adrian Andronic. Mai tarziu, a ocupat funcția de redactor-șef adjunct al publicației. Mai apoi a deținut funcții de conducere în diferite instituții media. În ianuarie 1997, a plecat la Tele 7 abc pe postul de realizator de emisiuni și director de programe. În anul 1998 a fost numit director de
Dan Andronic () [Corola-website/Science/319042_a_320371]
-
versiune în format casetă audio, cu patru piese suplimentare. Muzică: Valeriu Sterian Versuri: George Țărnea (1, 4, 10, 11); Valeriu Sterian (2, 3, 5-9, 12, 13) Înregistrări muzicale realizate în studioul „Tomis”, București, februarie 1989. Maestru de sunet: Theodor Negrescu. Redactor muzical: Romeo Vanica. Grafică: Marilena Preda Sânc (versiunea disc de vinil) și Dana Schobel Roman (versiunea casetă audio).
Nimic fără oameni () [Corola-website/Science/319090_a_320419]
-
discul a apărut cu o variantă modificată de copertă. Muzică: Valeriu Sterian Versuri: Adrian Păunescu (1, 10); Valeriu Sterian (2, 4, 6-9); Arcadie Donoș (3); Mircea Micu (5) Înregistrări muzicale realizate în studioul „Tomis”, București. Maestru de sunet: Theodor Negrescu. Redactor muzical: Iulia Maria Cristea. Grafică: Ion Barbu.
Antirăzboinică () [Corola-website/Science/319081_a_320410]
-
se înscrie la Școala Pedagogică Dimitrie Țichindeal din Arad. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie din ... , vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria, predând ca profesor suplinitor la Școala de Surzi. Printre altele, ocupă postul de redactor la stația locală de radio din Arad și este redactor la ziarul local "Flacăra Roșie". În anul 1965, se stabilește în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie din ... , vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria, predând ca profesor suplinitor la Școala de Surzi. Printre altele, ocupă postul de redactor la stația locală de radio din Arad și este redactor la ziarul local "Flacăra Roșie". În anul 1965, se stabilește în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația Scriitorilor din București, editând o serie de almanahuri literare
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
fusese închiriată cu greu de la Casa Șuțu. Producătorul delegat al filmului i-a cerut scenografului să le scoată din cadru pentru că încălcau dispozițiile partidului, dar scenaristul Grigorescu a intervenit diplomatic și l-a convins să le lase la locul lor. Redactor muzical a fost Anna Iżykowska. Muzica a fost interpretată de Orchestra Radio-Televiziunii Române din București, dirijată de Iosif Conta. Imprimarea orchestrației a fost realizată de Paul Enigărescu. Cântecele din film au fost interpretate de Angela Similea și Adriana Moca. Într-
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
didactică în calitate de profesor consultant și conducător de doctorate. Concomitent cu activitatea didactică, dar și în perioada anterioară, Vasile Harea a desfășurat o vastă și variată muncă științifică și publicistică. Încă din ultimul an de seminar (1916) devine colaborator, iar apoi redactor al ziarului "Cuvîntul moldovenesc", la conducerea căruia se afla Pantelimon Halippa. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. Atât la "Cuvântul moldovenesc" (ca redactor și, apoi, prim redactor), cât și la "România
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
an de seminar (1916) devine colaborator, iar apoi redactor al ziarului "Cuvîntul moldovenesc", la conducerea căruia se afla Pantelimon Halippa. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. Atât la "Cuvântul moldovenesc" (ca redactor și, apoi, prim redactor), cât și la "România nouă" (1918), publicație editată de Onisifor Ghibu, Vasile Harea a fost o prezență remarcabilă. După Actul Unirii de la 27 martie 1918, a fost redactor la oficiosul "Sfatul Țării", iar din toamna aceluiași
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
devine colaborator, iar apoi redactor al ziarului "Cuvîntul moldovenesc", la conducerea căruia se afla Pantelimon Halippa. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. Atât la "Cuvântul moldovenesc" (ca redactor și, apoi, prim redactor), cât și la "România nouă" (1918), publicație editată de Onisifor Ghibu, Vasile Harea a fost o prezență remarcabilă. După Actul Unirii de la 27 martie 1918, a fost redactor la oficiosul "Sfatul Țării", iar din toamna aceluiași an a devenit deputat
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
românești din Chișinău. Atât la "Cuvântul moldovenesc" (ca redactor și, apoi, prim redactor), cât și la "România nouă" (1918), publicație editată de Onisifor Ghibu, Vasile Harea a fost o prezență remarcabilă. După Actul Unirii de la 27 martie 1918, a fost redactor la oficiosul "Sfatul Țării", iar din toamna aceluiași an a devenit deputat în Sfatul Țării de la Chișinău și a votat unirea fără condiții. Între anii 1923-1924, la Iași, participă la redactarea ziarului "Îndrumarea", alături de Radu Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar Franche
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
Collège de France. Tot la Paris obține titlul de Doctor în Literatură comparată în 1926. A lucrat ca funcționar superior la Biblioteca Academiei Române (1921-1933), profesor secundar în București (1932-1943), referent științific la Institutul de Istorie din București (1950-1953). A fost redactor la Albina (1921-1941), Mișcarea literară (1924-1925) și Revista Liceului Internat din Buftea (1934-1939). În anul 1953 a participat, alături de alte personalități, la omagierea centenarului nașterii compozitorului Ciprian Porumbescu. Între anii 1958 și 1964 a fost deținut la Jilava și Gherla
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
organizarea unui muzeu al tehnicii populare, care poartă astăzi numele de Complexul Național Muzeal „Astra”. Au fost identificate o mulțime de opere de artă care până atunci figurau ca anonime. A înființat revista „Muzeul Brukenthal-studii și comunicări”, al cărei prim redactor șef a fost. În acești ani, ca arheolog, a descoperit și cercetat cetatea dacică de la Tilișca, menționată în documente încă din sec. al XIX-lea. A întreprins vizite culturale oficiale în mai multe state, cele mai importante în R. F.
Nicolae Lupu (istoric) () [Corola-website/Science/319261_a_320590]
-
1957 a dispus demararea proiectului de realizare a unui dicționar al graiurilor săsești, inițiativă pe care a menținut-o ca obiectiv principal al institutului. În cadrul acestei instituții, Nicolae Lupu a înființat revista „Forschungen zur Volks-und Landeskunde” (1959), al cărei prim redactor șef a fost. Atât la Muzeul Brukenthal, cât și la secția Academiei, a angajat și ocrotit, în timpuri grele, intelectuali de marcă, urmăriți pentru faptul de a avea dosare politice necorespunzătoare regimului politic al vremii: Harald Krasser, Bernard Capesius, Cornel
Nicolae Lupu (istoric) () [Corola-website/Science/319261_a_320590]
-
romane triviale. Tot în același an a scris nuvela "Die Bettlerin vom Pont des Arts" („Cerșetoarea de la Pont des Arts”) și un al treilea almanah de povești ("Das Wirtshaus von Spessart", „Hanul din Spessart”). În 1827 a preluat funcția de redactor-șef al ziarului "Morgenblatt für gebildete Stände", publicat de editura din Stuttgart Cotta. Venitul regulat i-a permis să se căsătorească, cu verișoara Luise Hauff, cu care se logodise de Paști în 1824. În 1827 publică și "Phantasien im Bremer
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
n. 1984). Studii: Școala Elementară Zorleni, Liceul "Codreanu" Bârlad, Liceul "Mihail Kogălniceanu" Vaslui, Facultatea de Filologie, "Universitatea București". Activitate jurnalistică: A fost pe rând profesor de limbă și literatura română, județul Vaslui și Galați, inspector la "Întreprinderea Cinematografică" Suceava, 1957-1959, Redactor la ziarul "Clopotul", Botoșani, 1958-1070, Redactor coresp. "România liberă", 1971-1974, Redactor la "Tribuna României", 1979-89; Redactor șef secție cultură și civilizație, "Curierul Românesc", serie nouă. 1989-2000; Redactor coordonator "Suplimentul Cultural", "Meridianul Românesc", Anaheim, California, UȘA, 1997-2009. Debut literar: primele versuri
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
Liceul "Codreanu" Bârlad, Liceul "Mihail Kogălniceanu" Vaslui, Facultatea de Filologie, "Universitatea București". Activitate jurnalistică: A fost pe rând profesor de limbă și literatura română, județul Vaslui și Galați, inspector la "Întreprinderea Cinematografică" Suceava, 1957-1959, Redactor la ziarul "Clopotul", Botoșani, 1958-1070, Redactor coresp. "România liberă", 1971-1974, Redactor la "Tribuna României", 1979-89; Redactor șef secție cultură și civilizație, "Curierul Românesc", serie nouă. 1989-2000; Redactor coordonator "Suplimentul Cultural", "Meridianul Românesc", Anaheim, California, UȘA, 1997-2009. Debut literar: primele versuri salutate de G. Călinescu în revistă
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
Kogălniceanu" Vaslui, Facultatea de Filologie, "Universitatea București". Activitate jurnalistică: A fost pe rând profesor de limbă și literatura română, județul Vaslui și Galați, inspector la "Întreprinderea Cinematografică" Suceava, 1957-1959, Redactor la ziarul "Clopotul", Botoșani, 1958-1070, Redactor coresp. "România liberă", 1971-1974, Redactor la "Tribuna României", 1979-89; Redactor șef secție cultură și civilizație, "Curierul Românesc", serie nouă. 1989-2000; Redactor coordonator "Suplimentul Cultural", "Meridianul Românesc", Anaheim, California, UȘA, 1997-2009. Debut literar: primele versuri salutate de G. Călinescu în revistă "Contemporanul", articolul "POEZIE" joacă rolul
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
Universitatea București". Activitate jurnalistică: A fost pe rând profesor de limbă și literatura română, județul Vaslui și Galați, inspector la "Întreprinderea Cinematografică" Suceava, 1957-1959, Redactor la ziarul "Clopotul", Botoșani, 1958-1070, Redactor coresp. "România liberă", 1971-1974, Redactor la "Tribuna României", 1979-89; Redactor șef secție cultură și civilizație, "Curierul Românesc", serie nouă. 1989-2000; Redactor coordonator "Suplimentul Cultural", "Meridianul Românesc", Anaheim, California, UȘA, 1997-2009. Debut literar: primele versuri salutate de G. Călinescu în revistă "Contemporanul", articolul "POEZIE" joacă rolul de urârea de "bun venit
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]