19,447 matches
-
îndemânare și viteză (în special de reacție și deplasare), cu o foarte bună capacitate de anticipare și plasament în apărare, posesori a unei tehnici de execuție a acțiunilor de joc specifice apărării de excepție și mai ales cu un dezvoltat simț al mingii. Prin regulament aceasta poate intra în joc numai în L2, în locul oricărui jucător din Z1, Z6 sau Z5. În Z1, jucătorul libero poate intra în joc numai după ce jucătorul de la serviciu a pierdut acest drept, iar echipa se
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
să continui muncă de cercetare. Nu-i voi uita niciodată sfaturile, gândurile bune și impecabila prezentare a cursurilor sau a oricăror probleme la diferite ședințe. A iubit școală, catedră și pe toți cei care s-au dăruit acestora. Avea un simț aparte, nu putea fi ușor păcălit. Regret că nu am știut în timpul vieții sale cât de mult ne aprecia și se zbătea pentru noi. Am aflat-o ceva mai târziu de la fostul rector de atunci, Profesorul V. Belousov. A avut
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
se îndreaptă spre bar. În încăpere însă nu se fumează: el trebuie să se întoarcă în salon. Fraza "El trebuie să se întoarcă în salon" determină cititorul să reconfigureze cotextul plecînd de la experiența sa personală și anumite reguli de bun simț care îi spun, de exemplu, că, în mod normal, dacă cineva scoate un pachet de țigări înseamnă că dorește să fumeze și dacă vrea să fumeze, caută o încăpere pentru fumători. Trei surse de informații Am identificat astfel trei tipuri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
particular, între care pot fi menționate omorul, atacul armat și violul, săvârșite, mai ales, de acei indivizi care sunt abrutizați de condițiile dure ale capitalismului; * crime de rezistență (opoziție), printre care actele clandestine de sabotaj economic și munca făcută fără simț de răspundere; caracterizează clasa muncitoare, care alege aceste mijloace pentru a se împotrivi capitalismului; * crime de dominare, comise de către corporații, printre care fixarea artificială a prețurilor, încălcarea legislației financiare, poluarea mediului etc., care au ca scop menținerea sistemului existent; * crime
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de la uzul de substanțe la abuzul de substanțe ( Peele în Lettieri, D., Sayers, M., Wallenstein Pearson M., (edit.), 1980, pp. 327, 350, 394, 413): 1. Inițierea în consum. O persoană poate începe să consume droguri dintr-o multitudine de motive: simțul aventurii, nevoia de a fi stimulat, dorința de a impresiona grupul de egali, nevoi personale (evitarea/depășirea durerii, fuga de realitate, câștigul recunoașterii, în lipsa altor mijloace de a face acest lucru, compensarea inadaptării sociale). 2. Experiențele pozitive legate de consum
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
conduită. În acest context moralitatea și imoralitatea erau considerate caracteristici native ale psihicului. Asemănătoare cu această concepție este și teoria lui Cesare Lombroso. După acesta, criminalul, caracterizat printr-un șir de stigmate de degenerare, vine pe lume lipsit de orice simț moral. Caracteristica acestor teorii, întâlnită și la alți autori, este considerarea devianței ca o însușire biologică unitară moștenită. În secolul al XIX-lea aceste teorii sunt reluate de Francis Golton și Karl Pearson. Aceștia au măsurat gradul de asemănare sau
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
împiedică funcționarea eficientă a atenției și memoriei, a concentrării, posibilitățile de decizie și selecție. Metoda constă într-o reducere voluntară a tonusului muscular prin conștientizarea și diminuarea stării de relaxare de cea de tensiune. Terapeutul învață subiectul să-și dezvolte simțul kinestezic tensionând, timp de 7-8 sec. și apoi relaxând, timp de 15 sec., fiecare grup muscular într-o manieră progresivă și într-o anumită ordine: bicepsul, tricepsul, flexorii, extensorii (inițial pe partea stângă, apoi pe cea dreaptă), se continuă cu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
individual, de 2 ori pe zi, 30 min. ședința. În poziția culcat pe spate subiectul începe prin a conștientiza senzațiile de contractură dintr-o grupă musculară sau alta. Se fac exerciții de contractare a diferitelor grupe musculare pentru a rafina simțul muscular. Subiectul învață apoi să nu mai contracte mușchii, urmând relaxarea diferențiată pe grupe musculare, relaxare ce se extinde treptat la întreg corpul. Într-o fază ulterioară, subiectul conștientizează tensiunile musculare reziduale, provocate de stările afective, fiind condus treptat spre
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ei paradisiac. Purificarea se câștigă prin lepădarea de sine și prin lepădarea de nume. Voturile monahale: sărăcia, fecioria și ascultarea indică tot atâtea sectoare în care se angajează lupta omului cu patimile de tot felul. Purificarea se extinde atât la simțuri cât și la suflet. Prin simțuri primim impresiunile obiectelor care trezesc în noi ispite și patimi. Prin simțuri ne adunăm în memorie reprezentări și experiențe pătimașe care ne ispitesc la noi păcate. Dar purificarea vizează nu numai impresiunile și reprezentările
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lepădarea de sine și prin lepădarea de nume. Voturile monahale: sărăcia, fecioria și ascultarea indică tot atâtea sectoare în care se angajează lupta omului cu patimile de tot felul. Purificarea se extinde atât la simțuri cât și la suflet. Prin simțuri primim impresiunile obiectelor care trezesc în noi ispite și patimi. Prin simțuri ne adunăm în memorie reprezentări și experiențe pătimașe care ne ispitesc la noi păcate. Dar purificarea vizează nu numai impresiunile și reprezentările care au o legătură cu patimile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și ascultarea indică tot atâtea sectoare în care se angajează lupta omului cu patimile de tot felul. Purificarea se extinde atât la simțuri cât și la suflet. Prin simțuri primim impresiunile obiectelor care trezesc în noi ispite și patimi. Prin simțuri ne adunăm în memorie reprezentări și experiențe pătimașe care ne ispitesc la noi păcate. Dar purificarea vizează nu numai impresiunile și reprezentările care au o legătură cu patimile propriu-zis, ci toate ideile și preocupările din minte și din memorie, ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cel care progresează în perfecțiune” (Curs cit. pg. 202). în special în această fază se petrec purificările pasive, numite așa pentru că ele depășind puterea omenească sunt opera harului. Aceste purificări constau în smulgerea chiar a rădăcinilor celor șapte patimi din simțuri și din spirit și înlocuirea lor cu cele șapte virtuți și cu cele șapte daruri ale Duhului Sfânt, câte unul pentru întărirea fiecărei virtuți. Faza a treia, culminantă, este unirea mistică, „participarea harică și personală la viața intimă și tainică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca pe un absolut și de a face din ele, ca și din aristotelism, un fel de dogmă naturală a Bisericii. Marea învinuire, ce se aduce catolicismului medieval, pe lângă aceea a imoralității unor papi, a căror amintire scandalizează și astăzi simțul moral și pe lângă aceea a unui absolutism politic, care a dus la cel mai arbitrar exces de putere, e sângeroasa intoleranță cu care s-a opus progresului științific. Calificativul de reacționar i se aruncă din pricina sprijinirii feudalismului împotriva unor mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e cu totul altul decât acela al teologiei și al metafizicii. Circumscriindu-și atenția și cercetarea în jurul operei de artă, estetica modernă își limitează obiectul numai la un fragment din frumosul sensibil, adică din frumosul ce se poate experimenta prin simțuri. Ca să înțelegem mai limpede cât de arbitrară e această limitare, să ridicăm următoarea întrebare: există oare numai o frumusețe sensibilă sau există și o frumusețe de ordin ideal, de ordin inteligibil? Pentru a da răspunsul cuvenit, să ne referim la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e cazul rapsodului orb, care a fost legendarul Homer și al modernului John Milton, care, cu ochii stinși, a văzut strălucirile Paradisului pierdut. Cazurile acestea, greu de lămurit pentru metoda esteticii moderne, sunt foarte apropiate de ceea ce teologia mistică numește „simțurile interioare”. Ele corespund simțurilor fizice prin care luăm contact cu lumea externă. Dar pe când acestea revarsă spiritul în afară de sine și îl împrăștie în senzații, simțurile lăuntrice funcționează întors, concentrându-l spre adâncul esențial și veșnic al lumii, spre lumina nevăzută
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care a fost legendarul Homer și al modernului John Milton, care, cu ochii stinși, a văzut strălucirile Paradisului pierdut. Cazurile acestea, greu de lămurit pentru metoda esteticii moderne, sunt foarte apropiate de ceea ce teologia mistică numește „simțurile interioare”. Ele corespund simțurilor fizice prin care luăm contact cu lumea externă. Dar pe când acestea revarsă spiritul în afară de sine și îl împrăștie în senzații, simțurile lăuntrice funcționează întors, concentrându-l spre adâncul esențial și veșnic al lumii, spre lumina nevăzută a divinității. Ca și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
greu de lămurit pentru metoda esteticii moderne, sunt foarte apropiate de ceea ce teologia mistică numește „simțurile interioare”. Ele corespund simțurilor fizice prin care luăm contact cu lumea externă. Dar pe când acestea revarsă spiritul în afară de sine și îl împrăștie în senzații, simțurile lăuntrice funcționează întors, concentrându-l spre adâncul esențial și veșnic al lumii, spre lumina nevăzută a divinității. Ca și auzul lui Beethoven, sau ca vederea lui Milton, simțurile fizice trebuie să moară pentru lume, căci numai cu această condiție simțurile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dar pe când acestea revarsă spiritul în afară de sine și îl împrăștie în senzații, simțurile lăuntrice funcționează întors, concentrându-l spre adâncul esențial și veșnic al lumii, spre lumina nevăzută a divinității. Ca și auzul lui Beethoven, sau ca vederea lui Milton, simțurile fizice trebuie să moară pentru lume, căci numai cu această condiție simțurile spirituale se pot încorda în contemplația frumuseții supranaturale. în lumina exemplelor date, care concordă cu teoria despre cele două categorii de simțuri, a teologiei mistice, există, prin urmare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simțurile lăuntrice funcționează întors, concentrându-l spre adâncul esențial și veșnic al lumii, spre lumina nevăzută a divinității. Ca și auzul lui Beethoven, sau ca vederea lui Milton, simțurile fizice trebuie să moară pentru lume, căci numai cu această condiție simțurile spirituale se pot încorda în contemplația frumuseții supranaturale. în lumina exemplelor date, care concordă cu teoria despre cele două categorii de simțuri, a teologiei mistice, există, prin urmare, o frumusețe sensibilă care e obiectul restrâns al esteticii moderne și o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Beethoven, sau ca vederea lui Milton, simțurile fizice trebuie să moară pentru lume, căci numai cu această condiție simțurile spirituale se pot încorda în contemplația frumuseții supranaturale. în lumina exemplelor date, care concordă cu teoria despre cele două categorii de simțuri, a teologiei mistice, există, prin urmare, o frumusețe sensibilă care e obiectul restrâns al esteticii moderne și o frumusețe suprasensibilă sau inteligibilă care, împreună cu cea dintâi, formează obiectul esteticii teologice. Care e pentru noi frumusețea inteligibilă prin excelență? (Prin frumusețe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
greșit înțeleși când am afirmat că în contemplația mistică avem de-a face cu un fapt experimental ca și cel estetic obișnuit. Între aceste două experiențe e o mare deosebire. Experiența estetică e o vedere directă ce se produce prin simțuri. Experiența mistică e tot o vedere directă, ce se produce însă fără mijlocirea simțurilor și e prin aceasta, infinit mai pură decât cea estetică. Dar viața religioasă are diferite grade de contemplație, pe care nu e locul să le numărăm
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un fapt experimental ca și cel estetic obișnuit. Între aceste două experiențe e o mare deosebire. Experiența estetică e o vedere directă ce se produce prin simțuri. Experiența mistică e tot o vedere directă, ce se produce însă fără mijlocirea simțurilor și e prin aceasta, infinit mai pură decât cea estetică. Dar viața religioasă are diferite grade de contemplație, pe care nu e locul să le numărăm aici. Cea despre care am pomenit e treapta culminantă, dar treapta începătoare, cea mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu e locul să le numărăm aici. Cea despre care am pomenit e treapta culminantă, dar treapta începătoare, cea mai de jos, e contemplația sensibilă, care e aproape identică cu contemplația estetică obișnuită. Și una și cealaltă se produc prin simțuri, prin văz și prin auz, care sunt organele nobile ale frumosului. Operația specifică a contemplației sensibile e suspendarea gândirii noastre logice în momentul când, prin simțuri, luăm contact cu obiectul frumos. E tocmai calitatea obiectivă, intrinsecă, a frumuseții, care provoacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e aproape identică cu contemplația estetică obișnuită. Și una și cealaltă se produc prin simțuri, prin văz și prin auz, care sunt organele nobile ale frumosului. Operația specifică a contemplației sensibile e suspendarea gândirii noastre logice în momentul când, prin simțuri, luăm contact cu obiectul frumos. E tocmai calitatea obiectivă, intrinsecă, a frumuseții, care provoacă această suspendare, această întrerupere a gândirii logice. Izbiți de strălucirea obiectului, în momentul acela nu cugetăm, ci simțim, trăim sau gustăm frumusețea ce se revelează ochiului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în mână. Condiția contemplației sensibile religioase e însă existența obiectivă a frumuseții în natură: lucru ce ne-a determinat să luăm atitudine contra falsei teorii a esteticii moderne. Căci dacă frumusețea nu e proprietatea lucrurilor, ca n-ar putea provoca simțurile noastre. Simțurile în stare normală nu inventează, ci primesc senzațiile lucrurilor pentru a le transmite sufletului. Ca s-o poată primi, frumusețea trebuie să existe mai întâi în afară de ele. „Căci din mărimea și frumusețea făpturilor poți să cunoști bine, socotindu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]