19,182 matches
-
-lea însemna un stup din 50, iar când numărul lor era mai mic de 50 se plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna și nu va fi întrebat pe stăpânul pământului dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr- acel pământ, nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna și nu va fi întrebat pe stăpânul pământului dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr- acel pământ, nici pentru munca lui, nici din roade ce va face și necum altă, ci nici sămânța ce au aruncat acolo nici aceea să nu aibă voie să o ia", zicea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spinos și plin de pădure, de vreme ce se va afla că este altui lucrător, pentru truda ce va fi pusă acolo de-l va fi curățit, trei ani să se hrănească cu roada lui iar de aici să fie iar al stăpânului ce au fost mai demult" (art. 13). Pravila, se pare, spune Rosetti, păstra obiceiul pământului: „pământul este făcut pentru hrana tuturor și oricine se poate folosi de acel ce îl găsește nelucrat, dând a zecea parte din roadă stăpânului". După cum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al stăpânului ce au fost mai demult" (art. 13). Pravila, se pare, spune Rosetti, păstra obiceiul pământului: „pământul este făcut pentru hrana tuturor și oricine se poate folosi de acel ce îl găsește nelucrat, dând a zecea parte din roadă stăpânului". După cum spunea și Vasile Alexandri în. Vidra (Poezii populare): „Ce poiene măi Păune? Ce fânațe măi nebune? Doar pământul nu-i al tău, Nici al tău nu-i nici al meu Ci-i tot al lui Dumnezeu". Că așa era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă Lupu, evidențiată și de Vasile C. Nicolau în a sa lucrare „Priviri asupra vechei organizări administrative a Moldovei" (Bârlad, Tipografia și legătoria de cărți Const. D. Lupașcu), p.75-80: 1. Când un țăran va fugi de la el, sau de la stăpânul său, nimeni în nici un loc nu-l va putea primi sub pedeapsă de a plăti Curței 12 ecus (o monedă de argint) și 24 ecus boerului; 2. Acela care pentru furtul unui bou dintr-o cireadă va fi gonit de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a nu muri de foame, va obține iertarea; 10. Cel ce va fura de la inamici sau de la orice alt nelegiuit va avea iertare; 11. Dacă oameni din serviciul gospodarului (Domnitorului) comit abuzuri, necăjesc pe săracii locuitori și fără știrea stăpânului lor, culpabilii vor fi pedepsiți ca și cum ar fi insultat pe gospodar; 12. Acel care insultă și atacă un ambasador e privit ca un sacrilegiu; 13. Acel ce bate monedă sau o va altera în interesul său va fi decapitat; 14
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
valabilă atunci când, după eliberarea vecinilor (la 1749), când un număr de săteni ajung să fie scutiți de dări către stat, dar sunt puși la dispoziția boierilor și mazililor. Scutelnicii sau poslușnicii, cum erau numiți, erau acordați pe lângă cineva în funcție de rangul stăpânului lor, fiind numiți și breslași. Ei, după cum s-a spus, erau scutiți să plătească dări la stat dar rămâneau obligați să presteze munci și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scutiți să plătească dări la stat dar rămâneau obligați să presteze munci și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către vistierie, dar plăteau dregătorilor sau le slujea la curte. După anul 1830, scutelnicii sunt incluși în categoria dajnicilor, iar cei pe lângă care fuseseră dați, erau despăgubiți cu 24 lei pe an pentru fiecare, sumă la care avea dreptul boierul, stăpânul. Catagrafiile consemnează căror boieri erau repartizați scutelnicii. Însărcinările pe care le aveau scutelnicii față de boieri sau dregători erau, în genere, mai ușoare decât ale birnicilor, ei puteau să-și compenseze o parte din banii datorați prin munca efectuată. d) Preoții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unul să „plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze după obiceiu" și se prescria forma și materialul obiectelor în mod precis. Nici un produs al unui meseriaș nu trebuia să difere de al altuia, ceea ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un loc, nu ca sate răzășești, ci ca moșii - mari întinderi de pământ, dând naștere latifundiilor, care, sub o singură denumire, cuprindea hotarele multor sate, totul în dauna răzășimii. Ca să ne dăm mai bine seama ce a însemnat pentru „bieții stăpâni de moșie mai slăbuți” acele vremuri de la sfârșitul veacului al XVIIlea, ni se atrage atenția că pe lângă acești „mâncători de moșii mari”, ca Prăjescu, Bicioc, Buhuși, Gavriliță, Neculai Racoviță, Miron Costin or Iordachi Ruset, fuseseră „mulțime de mâncători mai mici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poem „Noi vrem pământ" publicat de George Coșcuc cu doar 13 ani înaintea răscoalelor din 1907 sunt avertismente severe adresate clasei stăpânitoare: „N-avem puteri și chip de-acum Să mai trăim cerșind mereu Că prea ne schinjiuesc cum vreu Stăpâni luați din drum Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt Să vrem noi sânge, nu pământ Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți nu veți scăpa, Nici în mormânt!" Atent la psihologia maselor, Tudor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iubiți România care, de astăzi este dreaptă pentru toți fiii săi" („Monitorul" 15/27 august 1864). Sub proclamația citată erau publicate normele „pentru regularea proprietății rurale" referitoare la: dreptul de proprietate a săteanului clăcaș și pentru răscumpărarea sarcinilor sale către stăpânul moșiei; despre vatra satului; determinarea prețului răscumpărării clăcii și a celorlalte sarcini (ca răscumpărare sătenii urmau să plătească în fiecare an, timp de 15 ani, cei cu 4 boi și o vacă, 133 lei; cei cu doi boi și o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că: „ oriunde va afla pe feciorul lui Ștefan Danciu să-l aducă în satul Todireni cu tot avutul lui." Nu birul țării era principala povară a locuitorului moldovean, ci nenumăratele obligații în muncă, servicii (havalele și angării) și dări către stăpânii moșiilor și către turci sau ruși, ca trupe de ocupație, claca , în primul rând, transporturile, reparațiile de drumuri și poduri, peșcheșurile, caii de olac, sunt cele care deveneau de nesuportat pentru locuitor, spune M. Ciubotaru în studiul său de istorie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mavrocordat Vv. scrie la vornicelul și la toți oamenii din Murgeni ot ținutul Fălciului „ce s-au numit până acum slobozie domnească că Domnia mea am hotărât de obște prin ponturile rânduieli, oamenii ci o șădea pe moșiile altora, de stăpânul acelui cu moșie să aibă a asculta. Și de vreme ce acea moșie Murgeanii iaste... lui Vasile Sturdza biv vel stolnic, iată că v-am lăsat de acum înainte să fiți sub ascultarea dumisale, însă cu hotărât nart precum vom arăta mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
își avea începutul de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Gh. Ghibănescu trage concluziile „ce atribuții întinse în tot ocolul Dorohoiului" avea vornicul de târg, care „putea globi pe oameni de deșugubină, dar nu de acele gloabe care cădeau în atribuția stăpânului moșiei". Din Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Muntenia se plăteau în capete de cai. „Oaia saca" era numele unei dări, din care se înțelege că oile sterpe sau săci, care nu erau ținute pentru prăsilă, erau tăiate și din ele se înfruptau și oamenii domniei, și stăpânul moșiei - una din 50 de oi revenindu-i în întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate sufletești, cum era răpirea sau seducerea de fete, de văduve, de neveste. Erau slujbași speciali însărcinați să strângă aceste globii și care se numeau deșugubinari (Radu Rosetti, din „Pământul, sătenii și stăpânii", vol. I, p. 282). Deșugubinarii căutau să găsească cât mai multe asemenea pricini, pentru că erau în profitul lor. De aici, se crede că provine originea zicerii românești: „caută pricină cu lumânarea". „Pârâtul sau vinovatul erau puși în fiare și schingiuiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei ușurgii merg și strâng și dijma pe moșiile domniilor sale împreună cu pânea cea domnească, puind pricină, că având tătarii pe acele moșii Domnia se cade a lua dijma, iar nu stăpânii moșiilor"... Ușurgiii sunt adunătorii de la tătari a zeciuelii (ușurului) de pe moșiile arendate de ei în pământul Moldovei. Se știe, ei neavând terenuri suficiente în Bugeac, conveniseră cu guvernul Moldovei să arendeze terenuri în Moldova, pentru care datorau zeciuială (ușur). La
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă ruptă pe țară, pecetluituri roșii pe fața a tot omul, și oamenii se temeau să iasă la ruptă, ca să nu se înmulțească clevetirile, precum se înmulțiseră la Constantin Duca Vodă. Că văzând Mihai Vodă au scris i cărți pe la stăpânii satelor, și pe la vornici, și pe la vătmani, să scoată pe toți oamenii la ruptă... Iar mai pe urmă, unde găsea zlotașii câte un om fără pecetluit, îl punea pe vornicel sau vătman în butuci și îl trimitea la Iași, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceea ce se înțelege că, pe lângă clasele elementare, în acele școli existau și clase medii și superioare, în care se urmărea și pregătirea preoților. Bucvarul de la 1755 (primul abecedar în limba română) era destinat chiar din prefață „tuturor preoților, părinților, ispravnicilor, stăpânilor și către toți cei ce au un nume părintesc peste copiii cei mici" (Șt. Bârsănescu, Academia Domnească din Iași, 1962, p. 49). Ocupându-se de această problemă, Episcopul Melchisedec crede că astfel de școli, pe la episcopii, au fost și în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dejma, îi iernează și îi lasă la cel cu stupii până în primăvară și apoi îi ia". Dând jalbele în cercetare și după consultarea stării din țară și cunoașterea voinței „amândoura părțile", Domnul a hotărât: „chirie a fiecărei dughene să dea stăpânul dughenei la episcopie din 10 bani - unul, gospodarul care șede în vatra târgului să dea numai câte un leu, cum dau cei de la Galați care au case pe locul mănăstirii Sf. Spiridon, iar la crâșme fiind chiverniseala lor să nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnească. Dar răul cel mare, care distrugea dreptul de proprietate, era în obiceiul care supunea toate pricinile la o nouă cercetare, la fiecare numire nouă de Domni, care da hotărârile după vederile personale. Cu asemenea chip, averile treceau de la un stăpân la altul, la fiecare schimbare de oblăduire; au fost multe exemple, ca unul și același Domn a dat voie să i se întoarcă pricini de două și trei ori, după foloasele ce se propuneau de la aceeași sau de la altă parte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ioan Petru - Fălciu, publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, consta în acordarea „veniturilor de la Vama Domnească (de la Podul Vadul Călugăresc - Fălciu) și birul de pe 10 dughene". Hrisovul domnesc împuternicea Episcopia - Sfinția sa Chir Meletie Episcopul - și „Domnul spătar ce este stăpânul Târgului Fălciu" să poarte de grijă ca atât biserica cât și „școala ce se face să fie în bună stare". Școala primară rurală în Pogonești a luat ființă în septembrie 1865, iar local al școlii era o casă învechită, model
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comuna își pierde caracterul său de organizație autonomă, contopindu-se cu celelalte teritorii aflate în proprietatea seniorului, în secolul al XlI-lea începe și mișcarea de eliberare a comunelor de sub seniori, tinzând și reușind din nou, să devină organizațiuni independente. Stăpânul locurilor, seniorul, recunoaște libertatea și egalitatea locuitorilor lordeveniți burghezia locală, în schimbul unei redevențe anuale. Această recunoaștere, făcută prin „charta de eliberare" uneori însoțită de privilegii, întărește independența comunelor, pe care și-o pierd iar începând din secolul al XVIlea, pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]