15,985 matches
-
civilizație, care, În accepțiunea sa clasică și cu referire la „rafinarea atitudinilor” și la „Îmblânzirea moravurilor”, se opune celui de barbarie, evocând totodată „cea mai Înaltă expresie a umanismului”, cuvântul cultură ă provenit din latinescul cultura, el Însuși derivat din verbul colere ă are numeroase semnificații. Se aplică atât muncilor câmpului, realizărilor tehnice și facultăților minții, cât și exercițiului fizic, biologiei și științelor umane. În 1952, Kroeber și Kluckhohn, limitându-se la Întrebuințările britanice, identificaseră deja peste o sută șaizeci de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Juste, Paris, Ed. Esprit. VAN PARIJS Philippe (1991), Qu’est-ce qu’une société juste? Introduction à la pratique de la philosophie politique, Paris, Seuil. Φ Excludere, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Inserție/dezinserțietc "Inserție/dezinserție" Φ Excludere, INTEGRARE Instituțietc "Instituție" Verbul latin instituere Înseamnă „a stabili sau a fixa o stare de lucruri”; se mai folosește și pentru a numi „actul de a face sau de a Întreprinde, gestul de a așeza sau a implanta, activitatea de a forma sau a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o analiză În trei etape. Ne vom strădui, pentru Început, „să stăm la pândă”, Învățând să ne identificăm propriile judecăți de valoare atunci când credem că nu facem altceva decât să descriem (trebuie să ne ferim de frazele „esențialiste”, În care verbul „a fi” este urmat de un adjectiv, de genul: „Copiii americani sunt răsfățați, prost-crescuți”, sau de frazele negative care sugerează o lipsă). Trebuie apoi să Înțelegem sistemul de comunicare al celuilalt, găsind, pentru un element care poate părea „bizar” la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dictatorului, și pe Judy Batt de la Financial Times, care a oferit o evaluare mult mai sobră. De asemenea, îmi amintesc că reușeam să-l convingem pe Dennis Deletant că trebuie să petrecem mai mult timp discutând revoluția decât să conjugăm verbele românești în timpul orelor lui de română. Însă, schimbările au adus și probleme neașteptate. Puteam lua un curs despre relațiile internaționale dintre statele comuniste. Când am început acest curs, în luna septembrie 1989, am avut numeroase exemple din care să alegem
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a reduce din răspunderea sa. În concluziile anchetei conduse de Procuratura militară nu există autorități românești - Armată, Poliție, Jandarmerie - care au arestat, au torturat, au omorât, au jefuit, au transportat evrei. Pur și simplu nu există. O folosire sofisticată a verbelor și timpurilor a permis descrierea unor acțiuni diverse fără a-i menționa pe cei care s-au făcut răspunzători pentru ele, ca și cum s-ar fi petrecut de la sine. Raportul a confirmat, printre altele, că singurul ajutor pe care evreii l-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o situație de nedescris de jalnică. Cu hainele sfâșiate pe ei, murdari de noroiul de lângă calea ferată unde s’au aruncat imediat ce li s’a deschis ușile de la vagoane, erau rupți de sete”28. Descrierea lui și folosirea atentă a verbelor constituie o realizare lingvistică, deoarece din acest tablou lipsesc tocmai cei care au provocat situația descrisă: nu există jandarmi, nu sunt soldați, nu sunt comandanți, de parcă ușile vagoanelor parcă ar fi fost deschise din ceruri, și nu de către Însoțitori Înarmați
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nici pe departe cum o face civilizația, domesticind forțele naturii, constrângându-le să servească material proiectul uman, ci printr-o exigență intimă și spirituală.” 1 Pentru dandy totul devine, În consecință, spectacol, mise en scène, deghizament, mască, joc al suprafețelor. Verbul său nu mai are forța lui „être”, ci devine „paraître”. Nu „a fi”, ci doar „a părea”. În numele acestui program, dandy-ul, unic demiurg, Îmbătat de orgoliu luciferic, Își construiește propria viață ca operă de artă. Iată câteva formulări memorabile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
facă jocul, deceniile următoare, În exilul de acasă și În cel de peste țări și mări, aveau să-l adeverească. New York, ianuarie 2004 (Familia, nr. 5/2004) Poezie și adevărtc "Poezie și adevăr" În strălucitul ei debut editorial cu volumul Aduceți verbele (1981), Încununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Marta Petreu soma verbele să preia spasmul dureros al existenței Într-un fel În care recunoșteam marca noii generații literare, cultivată și inventivă, redefinind În spațiul strâmt al momentului premisa libertății În captivitate, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cel de peste țări și mări, aveau să-l adeverească. New York, ianuarie 2004 (Familia, nr. 5/2004) Poezie și adevărtc "Poezie și adevăr" În strălucitul ei debut editorial cu volumul Aduceți verbele (1981), Încununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Marta Petreu soma verbele să preia spasmul dureros al existenței Într-un fel În care recunoșteam marca noii generații literare, cultivată și inventivă, redefinind În spațiul strâmt al momentului premisa libertății În captivitate, dar descopeream mai mult decât atât. În ciuda diferențelor de vârstă și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de confirmarea unui similar fel de a gândi, simți și reacționa. Cella s-a convertit și ea În complice admiratoare a Martei. Eram conștient, firește, de adâncirea lirică În volumele publicate de Marta după 1989. Cerebralitatea adolescentin cristalină din Aduceți verbele, dar și grația jucăușă, modulată de langoare și solitudine, În Dimineața tinerelor doamne sunt acum estompate de tonalitatea gravă, rănită, adesea exasperată, a „maturizării” aparent anti-lirice, refuzând privilegiul amânărilor. Ne vorbește direct și dramatic o abruptă, nu o dată vehementă, mereu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
grădinii. Tai/ de-a curmezișul câmpul apa piatra lumina”, scandează Marta Petreu În vibrantul poem Ca o șenilă. Cine este pribeagul, de unde vine și Încotro se Îndreaptă? Femeia „subțire ca spada”, purtând cu ea, În ea, cartea și pământul („laolaltă/ verbul și lutul fac solia Întreagă”) este și „prințesa ce vrea să-și pedepsească o vină”? Vina Îndoielilor, canibalismul cunoașterii, cenușa de după ardere? „Nu știu - răspund - nu știu. Sunt singură/ sunt tristă trufașă vie crispată canibală. Programatic/ răul mă ispitește. Eu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Domnul apare, nu Întâmplător, uneori, ca un iubit, substituindu-se păgânului Domine: „Da. Ești unic. De-aceea mă supun? Nu știu bine. O, Ziua izgonirii din Grădină” (Cuplul). Prințesa dezmoștenită, aruncată fără zale, „desculță”, În drama existenței deține, orgolioasă, doar verbul, egală astfel Demiurgului care, și el, tot de la și prin Cuvânt a pornit: „am cuvântul/ deci sceptrul. Pot domni peste o-mpărăție de vorbe/ și hârtie. Trăiesc nimicul”. O Evă expulzată, dar princiară totuși, „subțire și nocturnă”, cu „muchii reci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cum se cuvine unui exilat și unui artist. Noțiuni, de fapt, nu doar complementare, ci și sinonime, și nu doar În cazul Saul Steinberg. În desenul „WHO DID IT?” din 1968, supremația semnului de Întrebare asupra pronumelui WHO și asupra verbului DID și asupra realității obiectuale fracturate IT este explicată astfel de autor: „Și cine Întreabă, de fapt? Nimeni altcineva decât Însuși Semnul de Întrebare, confruntând și judecând fapta. Cei trei oameni sunt primprejur, pentru necesitățile de proporție și animism”. Central
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de pe piața morală și caracterială a vremurilor. Firește, cum altfel, și cu aceasta închei - licheaua nu are organ pentru etică: în ființa ei, etica este un simțământ nu doar atrofiat, ci autoextirpat. Lingăul Cuvântul lingău vine de la a linguși - un verb prea blând, totuși, pentru a defini sensul peiorativ al termenului. Și mai aproape de cuvântul lingău este, după cum poate bănui oricine, verbul a linge, cu sensul de „a peria”, a lăuda pe cineva - dar nu oricum, ci strident, jalnic, dizgrațios; a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ființa ei, etica este un simțământ nu doar atrofiat, ci autoextirpat. Lingăul Cuvântul lingău vine de la a linguși - un verb prea blând, totuși, pentru a defini sensul peiorativ al termenului. Și mai aproape de cuvântul lingău este, după cum poate bănui oricine, verbul a linge, cu sensul de „a peria”, a lăuda pe cineva - dar nu oricum, ci strident, jalnic, dizgrațios; a linge, adică, în locurile decăzute și vulgare ale făpturii umane, în dos, la dos etc. În vremea comunismului exista un sinonim
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a se complace într-o obediență slugarnică, dar sârguincioasă de a-l linge, a-l linguși pe cel aflat într-o poziție ierarhică avantajoasă de unde acesta (șeful, liderul) era proiectat ca dispunând de puteri aproape discreționare. Ciudat sau nu, dar verbul cel mai utilizat la noi, la români, pentru a însoți substantivul ori adjectivul (în funcție de context) lingău este a se gudura. Interesant este faptul că prin acest verb, sensul de a linguși primește inclusiv o poziționare specială: întrucât cel care se
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
liderul) era proiectat ca dispunând de puteri aproape discreționare. Ciudat sau nu, dar verbul cel mai utilizat la noi, la români, pentru a însoți substantivul ori adjectivul (în funcție de context) lingău este a se gudura. Interesant este faptul că prin acest verb, sensul de a linguși primește inclusiv o poziționare specială: întrucât cel care se gudură este, de obicei, câinele pe lângă un stăpân. Devine astfel evident că lingăul este, în această logică, un om-câine care se gudură pe lângă un om-om. Verbul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
verb, sensul de a linguși primește inclusiv o poziționare specială: întrucât cel care se gudură este, de obicei, câinele pe lângă un stăpân. Devine astfel evident că lingăul este, în această logică, un om-câine care se gudură pe lângă un om-om. Verbul a se gudura îl animalizează pe lingău, preschimbându-l într-un patruped. Am o singură rezervă la demonstrația mea: fiind comparat cu un câine, lingăul jignește de fapt rasa canină, câinele fiindu-i superior lingăului, cel puțin așa cred, într-
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
delimitabilă în cadrul unei normalități umane blamabile și decepționante, dar totuși „normalitate”; în timp ce în cazul impostorului intervine o dedublare nesănătoasă, ușor de diagnosticat în spațiul psihic. Totuși, există o situație în care se aseamănă cu licheaua: atunci când impostorul se lichelizează (firește, verbul nu există în limba română - l-am creat pe loc, pentru a descrie procesul de trecere dintr-o categorie în alta, chiar dacă ambele categorii sunt ignobile). Ceea ce irită cel mai mult în cazul impostorului este gonflarea sa narcisică și grandomania
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cele ce urmează voi analiza (la nivel de mentalitate) strategiile și scopurile Securității, așa cum transpar ele - direct sau indirect - din discursurile capilor săi. Voi remarca, pentru început, că în toate documentele legate de activitatea Securității apar în mod tendențios câteva verbe dirijate împotriva „dușmanilor poporului”: „a zdrobi”, „a reprima”, „a desființa”, „a demasca”, „a nimici”, „a lichida”, „a stârpi”, „a da de pământ” (ultimul utilizat cu sensul de a împușca). Ministrul Teohari Georgescu declara în 1949 că „Securitatea este organul care
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
toți confrații săi dispăruți înainte - ci pentru noi toți. Rezistența fizică înseamnă, în mod neîndoielnic, ceva și nu trebuie să fie nesocotită. Nenorocirea începe însă din clipa în care ea este luată drept rezistență morală. De când începem să uităm că verbul „a rezista” nu are numai forma afirmativă pe seama căreia se poate revendica orice (inclusiv talent literar). De când uităm că se poate conjuga - ca toate celelalte - și la negativ. În țara asta plină de humor - cum ne-o înfățișează Caragiale zâmbind
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
elegia mea, chinuindu-mă la nesfârșit cu fiecare vers, alegând și respingând, plimbând cuvintele pe limbă ceremonios și entuziast, ca un degustător de ceai, și tot apărea cumplita trădare. Rama influența tabloul, coaja dădea formă miezului. Banala ordine a cuvintelor (verb scurt sau pronume - adjectiv lung - substantiv scurt) dădea naștere unei dezordini banale de gândire, și un vers precum poeta gorestnîe griozî - traductibil și etichetat drept „reveriile melancolice ale poetului“ - ducea În mod fatal la un vers rimat terminat În rozî
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Recunosc, cu cât îmbătrânesc, cu atât devin mai prudent; evit numele proprii, caut epitetele cele mai palide și expresiile cele mai benigne, fie ele, uneori, și ambigui; nu mai spun lucrurilor pe nume - Doamne ferește! - și încerc să mă fofilez printre verbe... — Mai bine te lași de scris... îmi șuieră la ureche alter-egoul meu. Citirea acestor câtorva 22 mi-a lăsat un sentiment ciudat. Și nu mă îndur să-l numesc, de teamă că voi fi înțeles greșit. Ori chiar pe dos
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
produce: un domn Bibănescu, magistrat, fiind destituit de către ministrul Justiției, Eugeniu Stătescu, pândește pe consilierul Tronului și-l lovește. Faptul produce, firește, mare senzație. Presa conservatoare de opoziție jubilează; iar cel mai violent dintre aceste ziare, Războiul, introduce în limbă verbul: a bibăni - bibănire. Războiul înființează și o rubrică permanentă cu titlul „Bibani“, unde se înregistrau toate glumele. Rubrica aceasta a rămas cât timp a trăit ziarul. Ziarul Românul păstrează încă vechea nomenclatură a lunilor anului. În fruntea articolului întâi - „editorialul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lua pacientului viața și Îi lua În felul acesta și febra. Ceea ce vreau să spun este că Sisif Îmi apare În această noapte un personaj perfect coerent. În loc de compasiune, el cere respect. Iar a spera devine În cazul său un verb la fel de important ca a construi. Îmi place să cred că tocmai acest lucru vroiau grecii de la el. În rest, morile de vînt ale lui Sisif Îl atrag mereu pe vîrful muntelui. Depinde ce va găsi acolo sus. Am ieșit să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]