15,959 matches
-
cunoștea bine cinci limbi moderne și atunci când era ocazia potrivită nu se sfia să le etaleze: nu a ezitat niciodată să împrumute un cuvânt, precum englezescul "sip" când părea să nu găsească un echivalent în limba franceză, până când a redescoperit verbul învechit "siroter". Filosofia lui Epicur se află pe partea din spate a fiecărei pagini; cea mai simplă masă l-a mulțumit pe Brillat-Savarin, atâta timp cât a fost realizată cu maiestrie: Brânza Brillat-Savarin, mucegaiul Savarin, un mucegai cu un contur rotunjit, și
Jean Anthelme Brillat-Savarin () [Corola-website/Science/336596_a_337925]
-
2015 număra 32.389 locuitori. Numele orașului vine de la cuvântul „tamra” care în araba vorbită înseamnă „curmală”. (Cuvântul este înrudit cu ebraicul Temará, și Tamar - respectiv curmală, curmal, de unde și numele de persoană Tamara). Dupa Palmer, numele localității vine de la verbul tmr - „a săpa o groapă pentru magazionarea cerealelor” Stema localității adoptată în anul 1966 este un spic de grâu, reflectând importanța tradițională a agriculturii în economia ei. Unii identifică locul cu satul ta (תמרתה sau תמרא) din vremea celui de-
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
studiile la doctorat. În anii 1993-1994 a făcut un stagiu de perfecționare la Institutul de Lingvistică „I. Iordan și Al. Rosetti” din București al Academiei Române, lucrând pe atunci în echipa condusă de M. Avram, la proiectul unui "Dicționar sintactic al verbelor limbii române". Colaborare la proiectul "Limba - mijloc de integrare socială" (PNUD), 2002-2004. Activează în calitate de cercetător principal la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei (din 2000). Lucrează în domeniul gramaticii limbii române. Între anii 2002-2004 a activat în calitate de
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
umor și spontaneitate. Coregrafia e drumul cel mai frumos între două puncte. Teatrul coregrafic ar trebui văzut din tavan, pentru ca desenul de pe scenă să fie mai vizibil. Publicul nu numai că te vede, dar și tu îl simți foarte bine. Verbul teatral este și el o emanație a corpului, așadar ar putea aparține nu doar teatrului, ci și dansului. „Prin Gigi Căciuleanu, Tzara, un avangardist, se clasicizează, iar Shakespeare, un clasic, devine experimental. A reușit să facă astfel încât ca actori care
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
cuvântul, ia aminte: De vină-i el că nu știi să trăiești. D: Mă -nvinuiești că preamăresc cuvântul. Sminteala cine-n suflet mi-a sădit-o? Amara poftă de-a preface gestul În zvon și-a pune-n locul faptei verbul Țel neclintit a fost vieții mele. Iar glasul meu, neascultat și fără Ecou, va răsuna și după moartea-mi Pustiu, ca vântu-n trestiile bălții. O: N-ascultă nimeni glasul tău, știi bine. Vrea cineva s-asculte glas de schimnic Curat
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
muzicalității lui Caragiale"), fără de care nu se poate porni spre sabat, iar spovedania cu un raport de activitate desfășurată în slujba demonicului (funcționalitate îndeplinită aici de povestea zânei-vrăjitoare). Undeva în gâtlejul îngust al clepsidrei, Caragiale a introdus o supapă reglabilă, verbul "a crede", care indică simultan credințe diferite: în Dumnezeu, în numele căruia bătrâna cere de pomană, în Dracul, pe care îl urmărește în permanență spre a-l păcăli și a-și relua forma de zână, dar și în buna-credință a trecătorilor care
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
gura aceluiași personaj cu veleități literare astfel de declarații: „Da, coerența și desăvârșita, captivanta curgere a unui text - își dădea și el seama - astea erau importante. Și mai observase ceva: că o bucată, o scenă, o schiță nu «ieșeau» (aici verbul «a ieși» nu avea sensul de «a reuși», ci de a țâșni, de a se întrupa în real) decât dacă erau scrise bine. Avea atâta simț critic încât să vadă dacă o pagină sau mai multe capătă acea pregnanță și
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
sufletul râcâia peisajele ca vaporul ce se freacă de ponton când e amarat. Pe partea asta copacii ne întorceau spatele. Puteai ști cât de groasă-i zăpada privind ierburile moarte. Urmele unor pași îmbătrâneau pe troiene. Iar sub o prelată, verbul se ofilea. Până când, într-o zi, s-a apropiat ceva de fereastră. Munca a încetat brusc, am mi-am ridicat ochii. Toate culorile iradiau. Toate se întorceau. Am țâșnit unul spre celălalt, eu și podeaua. Nocturnă E noapte și traversez
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
un dar prin care încet, încet, omul nostru, noi înșine ne identificăm cu natura, cu spațiul nostru de viață, de respirație, de conștientizare a propriei noastre existențe. <<”Rostesc ceva” spune, deopotrivă: enunț un lucru și pun în ordine unul. Cu verbul a rosti te ridici deci la o expresivitate filosofică neașteptată (chiar dacă dicționarele nu o învederează încă). Când Adam era pus să dea nume fiecărui viețuitor, ni se spune că le dă și un rost, că „le rostește întru ființa lor
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]