160,031 matches
-
înțelegerea cu Turcia, atitudinea față de Federația Rusă și sancțiunile la adresa acestei țări, alte puncte de pe agenda UE pentru care Comisia și-a „reafirmat” binecunoscute poziții anterioare, deopotrivă pe teme interne (ca mediul înconjurător sau comerțul) și pe cele de politică externă, cum ar fi condamnarea regimului sirian. Din nou, nimic despre reperele fixe, concrete, ale „Brexit”, de pildă... Un nou Consiliu European urmează să aibă loc în luna decembrie a.c. Ce rezultate și soluții ar putea aduce ultimele întâlniri din acest
Multe Summituri pentru… puține soluții () [Corola-website/Journalistic/296340_a_297669]
-
Doilea Război Mondial, premierul britanic își mărturisea viziunea asupra unității europene: „Sunt nerăbdător să văd crearea Statelor Unite ale Europei, în care barierele dintre țări să fie limitate la maximum și circulația fără restricții să fie posibilă”, îi scria ministrului de Externe Anthony Eden. Era o proiecție mai veche a politicianului, care creiona conceptul încă din anul 1931. Este cu atât mai semjificativ cu cât multe dintre reperele proiectului său au devenit certitudini ale Europei unite de astăzi. De pildă, egalitatea dintre
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
notează „ziuanationala.ro”. Marea Adunare de la Alba-Iulia proclama deplina libertate națională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim democratic în toate domeniile vieții publice, reforma agrară, legislație de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea Națională mai cerea, în plan extern, dreptate și libertate atât pentru națiunile mari, cât și pentru cele mici și eliminarea războiului ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaționale. Pe 1 Decembrie 1918, prin votarea unanimă a Rezoluției, Unirea Transilvaniei cu Patria-mamă era săvârșită, iar România Mare devenea
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
mari, cât și pentru cele mici și eliminarea războiului ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaționale. Pe 1 Decembrie 1918, prin votarea unanimă a Rezoluției, Unirea Transilvaniei cu Patria-mamă era săvârșită, iar România Mare devenea un vis împlinit. Repere ale demersurilor externe 27 martie/9 aprilie 1918 - La Chișinău, Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează unirea Basarabiei cu România; 17/30 aprilie 1918 - Înființarea, la Paris, a „Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, organism
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
a Dunării la Flămânda, au dus la renunțarea la ofensiva din Transilvania, o operațiune care se dovedea un succes. Dar asta s-a întâmplat după luarea deciziei. Adevărul este că decizia de intrare în război s-a luat sub presiune externă - Antanta a somat România să intre în război atunci, la 27 August, și nu mai târziu, ca pe o ultimă șansă. Situația pe frontul de vest putea fi răsturnată în favoarea Antantei dacă România ar fi intrat în luptă, dezechilibrând așa
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
secretar de stat în administrația Obama, opt ani senator de New York din partea Partidului Democrat), a aruncat în aer marea majoritate a predicțiilor și calculelor mai-marilor lumii, analiștilor politici, mass - media interne și internaționale. Umărind presa americană, dar și pe cea externă, atrage atenția încă din debutul campaniei prezidențiale americane un editorialist, Thomas L. Friedman, deținător a două premii Pulitzer, a cărui rubrică din „New York Times” dă, cumva, „deșteptarea” pe teme importante din politica internă și internațională. În ziua alegerilor, Friedman insera
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
ridigidizat de era neoliberalismului. El va trebui să se concentreze simultan pe reformarea sistemului politic intern și al establishmentului american, pe revitalizarea economiei, pe o creștere economică palpabilă pentru americanul de rând, dar și pe schimbările deja anunțate în politica externă a SUA. Având la dispoziție o majoritate conservatoare și în Camera Reprezentanților și în Senat, acțiunile viitorului lider de la Casa Albă par să fie destul de facile. Cu ce va începe oare președintele Donald Trump, după ce va depune jurământul de învestitură
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
din Europa. Plusul de performanță la nivel de reprezentare națională s-a înregistrat, însă, după anul 2000, datorită investițiilor străine, estimate la 70 miliarde de euro. Acestă infuzie de capital, coroborată cu schimbarea mentalității privind crearea de branduri apreciate la extern, cu atestare de calitate, a deschis noi perspective pentru un număr important de produse noi „Made în România” de a intra în circuitul internațional, fapt demonstrat de creșterea exporturilor la circa 50 miliarde de euro pe an. Inițiativa, ideile deștepte
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
produse noi „Made în România” de a intra în circuitul internațional, fapt demonstrat de creșterea exporturilor la circa 50 miliarde de euro pe an. Inițiativa, ideile deștepte, responsabilitatea, actul managerial performant, rețetele rapide de creștere a calității, participările la manifestările externe au fost factori decisivi, care au capătat o consistență în ceea ce privește consolidarea pozițiilor primare pe piețele europene.Este evident că vânzările de mărfuri cu sigla „Made în România” au influențat pozitiv mersul economiei în anul 2015, fiind al cincilea an consecutiv
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
Made în România”? Iată ce sfat a primit țara noastră de la un comisar european referitor la atenția ce trebuie acordată agriculturii: „Mărcile reprezintă mai mult decât niște etichete. România trebuie să își stabilească nișele de piață pentru piața internă și externă, alimentele românești trebuie să fie percepute ca fiind moderne, la modă, iar cheia constă în informarea cumpărătorilor”. Rezultatul recomandărilor este firav deocamdată. Iese în evidență doar legea votată recent de Senat, care obligă supermarketurile ca 51% din carnea, legumele și
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
care ne-ar diferenția față de restul destinațiilor europene dacă bogăția și frumusețea ar fi puse la adevărata valoare. Delta Dunării are tot ce trebuie de la natură, însă nu beneficiază de o strategie clară pentru dezvoltarea investițiilor zonale și pentru promovare externă, care să dea forță unui produs turistic inclus în acest obiectiv al nostru. Lipsește sprijinul autorităților centrale pentru dezvoltarea durabilă a unui capital turistisc unic în Europa. Este absent cadrul legislativ necesar pentru a schimba condițiile în care evoluează acest
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
și restul societății, dimpreună cu o erodare vizibilă a clasei de mijloc. A doua jumătate a secolului XX asista la un efort semnificativ de atenuare a inegalităților, cel puțin în interiorul societăților democratice, dar, odată cu dispariția amenințării comuniste, nu doar politica externă, ci și cea internă s-a relaxat și acum amenință energic sistemul de beneficii sociale pe care îl construise capitalismul „cu față umană” după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Noi unde ne aflăm? În ultimul mandat al lui
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
Beijing a fost chiar un succes al anului editorial și constituie o promisiune pozitivă pentru viitoarea activitate a noii administrații. Să-i urăm succes și să urmărim cu atenție evoluția acestei instituții atât de importante pentru imaginea României în plan extern și atât de contestate, până acum, pe plan intern. Din păcate, banii sunt tot mai puțini, iar obligațiile și cerințele din ce în ce mai mari! ICR trebuie să găsescă noi formule de cooperare cu entități interne și externe și suntem convinși că le
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
pentru imaginea României în plan extern și atât de contestate, până acum, pe plan intern. Din păcate, banii sunt tot mai puțini, iar obligațiile și cerințele din ce în ce mai mari! ICR trebuie să găsescă noi formule de cooperare cu entități interne și externe și suntem convinși că le va găsi. Multe orașe din țară candidează la cinstea de a deveni Capitală Europeană a Culturii. Rezultatul este incredibil - deși șansele reale sunt mici, ambițiile sunt mari și cel mai des au ca rezultat revigorarea
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
și Aradul nu se lasă mai prejos și organizează festivaluri de teatru, de muzică sau ample manifestări plastice. Bucureștiul adăpostește în acest an o suită de festivaluri - de cinema, de teatru, de poezie, expoziții internaționale, târguri de carte cu participare externă semnificativă. La acestea se adaugă inițiativele muzeelor - Muzeul Național de Istorie a organizat o serie de expoziții tematice, între care cea dedicată Primului Război Mondial - Neutralitatea României în primii doi ani, o certă reușită care anunță manifestările prin care urmează să fie
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
Există conștiinta greutăților prin care trece Europa, dar se pornește de la ideea depășirii lor. Care va fi locul Balcanilor în marile proiecte europene, acum, când Europa comunitară pare mai divizată ca oricând pe foarte multe teme majore, deopotrivă interne și externe? Greu de estimat, dar rămâne întrebarea lui Henry Kissinger, de acum câteva decenii: „Eu dacă vreau să sun să vorbesc cu Europa, cine răspunde la telefon?”. Pe de altă parte, ce cale există pentru speranțele de dezvoltare ale statelor balcanice
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
Relațiile dintre protagoniștii statali și principalele alianțe ale lumii sunt, și ele, în tatonări și reevaluări. Statele Unite au rămas prima putere mondială (cu peste 55 la suta din cheltuielile militare ale lumii), dar mai spectaculoasă este schimbarea agendei de priorități externe a Washingtonului: dezangajarea treptată din Europa și Orientul Mijlociu și focalizarea pe Asia-Pacific. Rezultatul imediat este tranșant negativ - pierdere de influență în zonele trecute în plan subaltern, în profitul unor forțe ostile sau rivale. Iar SUA par tot mai tentate de
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
Țara noastră demonstra capacitatea de a se mobiliza exemplar în numele unui mare proiect național, precum și orientarea ireversibilă spre valorile occidentale, democratice. generica Înainte de orice, aderarea României la Uniunea Europeană înseamnă apartenența țării noastre la spațiu de stabilitate politică, securitate internă și externă, dezvoltare economică, protecție socială și solidaritate. Odată cu calitatea de membru obținută la 1 ianuarie 2007, România și-a asigurat sprijinul celorlalte state membre în plan extern și, totodată, securitatea internă pe teritoriul comunitar. În plan economic, pentru țara noastră s-
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
la Uniunea Europeană înseamnă apartenența țării noastre la spațiu de stabilitate politică, securitate internă și externă, dezvoltare economică, protecție socială și solidaritate. Odată cu calitatea de membru obținută la 1 ianuarie 2007, România și-a asigurat sprijinul celorlalte state membre în plan extern și, totodată, securitatea internă pe teritoriul comunitar. În plan economic, pentru țara noastră s-a deschis posibilitatea de a participa la cea mai mare piață unică din lume, cu toate oportunitățile derivate de aici, legate în primul rând de creșterea
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
formarea unor noi majorități parlamentare care au construit pas cu pas drumul spre Europa al tânărului stat moldovean. Un drum presărat cu multe provocări și obstacole, reprezentate atât de necontenitele rivalități politice interne, cât și de numeroase presiuni și imixtiuni externe, cu deosebire de ordin economic, despre care revista „Balcanii și Europa” a semnalat periodic. Într-o corespondență specială de la Chișinău, purtând titlul „Un joc complicat, cu multe mize...” („Balcanii și Europa”, nr. 113/2011), comparam situația Republicii Moldova cu o fereastră
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
nr. 113/2011), comparam situația Republicii Moldova cu o fereastră întredeschisă, care poate reprezenta o promisiune în drumul spre Europa, dar și o stare de incertitudine, deoarece „o fereastră întredeschisă poate fi izbită și închisă la loc, în cazul unor turbulențe externe care depășesc rezultanta forțelor din interior”. Aparent, situația actuală a Republicii Moldova nu diferă prea mult de cea evocată cu patru ani în urmă, în condițiile în care analize efectuate de centre de expertiză specializate avansează și scenarii deloc optimiste, inclusiv
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
De-a lungul timpului, România a dat diplomației nume de referință în materie, personalități care au contribuit decisiv la edificarea și dezvoltarea politicii externe românești. Istoria fastă a diplomației românești de cel mai înalt nivel are rădăcini în Evul mediu, când la București a funcționat, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, un cabinet diplomatic remarcabil, care a permis relații strânse cu principalele capitale europene
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
târziu, însă, în 1880, cu anvergura demnitarului de rang înalt, avea să sosească în capitala Franței ca primul ministru plenipotențiar al României la Paris. Activitatea sa în prima legație a țării într-unul din cele mai importante puncte ale politicii externe românești și-a păstrat o mare însemnătate, pe care revista noastră a detaliat-o într-un amplu material dedicat personalității lui Kogălniceanu. În zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit în epocă pentru abnegația
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit în epocă pentru abnegația pusă în slujba interesului național. Take Ionescu a susținut din tinerețe, constant, idealul de unitate al poporului român. Remarcabilă rămâne în istoria politicii externe românești activitatea diplomatică depusă de Take Ionescu pentru întemeierea „Micii Înțelegeri”, prima alianța defensivă regională cu participarea unor state din Europa Centrală și Balcani. Cheia de boltă a activității diplomatice remarcabile a lui Take Ionescu o reprezintă Tratatul de la Versailles
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
în numeroase rânduri în capitalele marilor țări europene pentru a pleda cauza României. La loc de frunte în galeria marilor diplomați români se află, fără îndoială, Nicolae Titulescu (1882-1941). În perioada 1928-1936, a fost de mai multe ori ministru de Externe al României, iar începând cu anul 1921 a fost ca delegat țării noastre la „Liga Națiunilor” (predecesoare a ONU), fiind ales de două ori președinte al organizației. Patriot fără preget și diplomat cu însușiri de excepție, a fost promotor al
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]