167,112 matches
-
ECONOMIST Economice BJATM OLT Economic - Investiții Locotenent - COLONEL (rezervă) M.Ap.N Militare Stagiul militar la o unitate de grăniceri din municipiul Oradea Militar PROFESOR UNIVERSITAR TITULAR la Facultatea de Stiinte Economice a Universității din Pitești - Departamentul de Management și Administrarea Afacerilor DIRECTOR la Filiala Slatina a Universității din Pitești UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI, FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană; Managementul Comparat al Resurselor Umane; Managementul Financiar în Instituțiile Educaționale, Introducere
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
UNIVERSITAR TITULAR la Facultatea de Stiinte Economice a Universității din Pitești - Departamentul de Management și Administrarea Afacerilor DIRECTOR la Filiala Slatina a Universității din Pitești UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI, FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană; Managementul Comparat al Resurselor Umane; Managementul Financiar în Instituțiile Educaționale, Introducere în Marketing. PROFESOR UNIVERSITAR asociat la Facultatea de Stiinte Economice a Universității din Pitești - Departamentul MASTERAT DIRECTOR la Filiala Slatina a Universității din Pitești
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
Introducere în Marketing. PROFESOR UNIVERSITAR asociat la Facultatea de Stiinte Economice a Universității din Pitești - Departamentul MASTERAT DIRECTOR la Filiala Slatina a Universității din Pitești UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI, FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană PROFESOR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE MANAGEMENT DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII DE STIINTE AGRONOMICE BUCUREȘTI - FILIALA SLATINA Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană CONFERENȚIAR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
DE STIINTE ECONOMICE Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană PROFESOR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE MANAGEMENT DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII DE STIINTE AGRONOMICE BUCUREȘTI - FILIALA SLATINA Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană CONFERENȚIAR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană CONFERENȚIAR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
BUCUREȘTI - FILIALA SLATINA Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană CONFERENȚIAR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană CONFERENȚIAR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană LECTOR asociat Didactice FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ȘI
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană CONFERENȚIAR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană LECTOR asociat Didactice FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU, FILIALA SLATINA Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană 1976 - 1980 PROFESOR cumulard Predare
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană LECTOR asociat Didactice FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU, FILIALA SLATINA Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană 1976 - 1980 PROFESOR cumulard Predare disciplină „Organizarea și conducerea științifică a muncii (Management)” Grupul Școlar Industrial de Construcții - Montaj Slatina Profesor învățământ liceal 2010 CERTIFICAT DE ABSOLVIRE „MANAGER de PROIECT” MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
24 de locuri). Proiectarea și construcția noii piețe au costat peste 14 milioane de euro, iar lucrările au fost făcute în parteneriat public-privat, de un consorțiu format din firmele Practic, Procema, Băneasa Investment și Comnord, în spatele cărora sunt oamenii de afaceri Radu Dimofte, Andrei Bejenaru, Gabriel Popoviciu și Sorin Crețeanu.
Obor () [Corola-website/Science/303446_a_304775]
-
lăsând toate celelalte aspecte pentru guvernele cantonale. De atunci, și până o mare parte a secolului al 20-lea, îmbunătățirea politică, economică și socială continuă a caracterizat istoria elvețiană. Marile puteri au respectat neutralitatea Elveției în timpul primului război mondial, deși Afacerea Grimm-Hoffmann s-a apropiat numindu-l în discuție. În timpul celui de-al doilea război mondial, Germania a vrut să-l invadeze, dar niciodată nu atacat. În conformitate cu generalul Henri Guisan, armata elvețiană s-a pregătit pentru mobilizare în masă a milițiilor
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
societate pe acțiuni și fiind lipsit de sprijin din partea statului, "Animafilm" a decăzut treptat, fiind la un pas de faliment. Până în 2001, au fost realizate 15 filme de animație (doar două au fost creație propriu-zisă). Totuși, cu o cifră de afaceri de 110.000 RON, studioul a avut în 2004 un profit de 24.800 RON, datorită unui film de doar cinci minute, "„Un alt fel de Love Story”", în care Miaunel și Bălănel fac educație sexuală. Actual, studioul primește doar
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
să fie situată la doar 460 metri de cea actuală. Ca parte din linia Argyle, stația este utilizată — împreună cu stația "Glasgow Central" și stația Anderston — de către cei care fac naveta în și dinspre centrul orașului Glasgow, în apropierea cartierului de afaceri și financiar. În mod obișnuit, stața este deservită de patru trenuri pe oră spre gara "Dalmuir" via gara "Clydebank", două trenuri către gara "Motherwell" via "Glasgow Central" și două trenuri către gara "Springburn" via gara "Glasgow Queen Street". Stația nu
Gara Jordanhill () [Corola-website/Science/301460_a_302789]
-
absolvit Gimnaziul I. Din a doua încercare a fost admis la Universitatea Novorossiisk, pe care a absolvit-o în 1870, specializându-se în matematică. În deceniile al optulea și al nouălea al secolului al XIX-lea a lucrat în administrarea afacerilor private, în special în domeniul căilor ferate. Witte a ocupat funcția de director al Departamentului Căilor Ferate din cadrul Ministerului de Finanțe (1889 - 1891) și în Ministerul Transporturilor (1892), unde a urmărit realizarea unui program ambițios de dezvoltare a transportului feroviar și
Serghei Witte () [Corola-website/Science/301478_a_302807]
-
României, guvernul Tătărescu a fost nevoit să semneze în mai 1940 Pactul petrol-armament cu Germania. Acest acord a determinat creșterea dependenței României față de Germania hitleristă. Între timp s-a produs și demisia lui Grigore Gafencu din funcția de ministru al Afacerilor Străine, ca urmare a împotrivirii acestuia față de politica de cedare în fața Germaniei hitleriste. În locul rămas vacant a fost numit Ion Gigurtu, un progerman convins. Punctul culminant al guvernării eșuate a lui Gheorghe Tătărescu din 1939-1940 l-a reprezentat cedarea Basarabiei
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
iar pe 6 martie acesta a impus noul guvern Petru Groza. Cu toată opoziția celor din F.N.D., Gheorghe Tătărescu și unii dintre adepții săi au intrat în guvernul nou format, Tătărescu fiind vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Străine. Dușmanii și adversarii politici ai lui Tătărescu nu au aprobat intrarea politicianului în Guvernul Groza și l-au calificat drept trădător. În august 1946, delegația română condusă de Gheorhe Tătărescu pleacă la Conferința de Pace de la Paris. Când a
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
a partizanilor săi la această guvernare a vrut să reprezinte o forță de echilibru și de armonizare în guvernul Groza. Toate încercările lui Tătărescu de a ieși dintr-o situație devenită imposibilă au fost zadarnice. La 3 noiembrie 1947, Comisia afacerilor externe a Parlamentului adoptase „moțiunea de neîncredere” față de activitatea ministerului de Externe. În ziua următoare toți miniștri tătărescieni sunt demiși. Gheorghe Tătărescu se retrage de la conducerea partidului în favoarea secondantului său, Petre Bejan. Însă în noaptea de 5/6 mai 1950
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
aflat în puternică criză financiară. Din greșeală, articolul pentru o revistă istorică este publicat în cadrul ziarului. Acesta este despre Alexandru cel Mare și este scris de un conferențiar universitar de istorie, Alexandru Andronic. Grigore Bucșan este un puternic om de afaceri care se pregătește de Afacerea Protar - o lovitură pe piața cerealelor (a ovăzului). Datorită greșelilor de tipar, articolul lui Andronic stârnește suspiciunile lui Bucșan care se crede șantajat. Directorul ziarului întrezărește aici o portiță de scăpare de unele datorii și
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
Din greșeală, articolul pentru o revistă istorică este publicat în cadrul ziarului. Acesta este despre Alexandru cel Mare și este scris de un conferențiar universitar de istorie, Alexandru Andronic. Grigore Bucșan este un puternic om de afaceri care se pregătește de Afacerea Protar - o lovitură pe piața cerealelor (a ovăzului). Datorită greșelilor de tipar, articolul lui Andronic stârnește suspiciunile lui Bucșan care se crede șantajat. Directorul ziarului întrezărește aici o portiță de scăpare de unele datorii și încearcă și el să-l
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
studiilor de istorie antică" după cum o numește Magda.) Societatea anonimă Protar îl va trimite pe profesor în Asia pentru a studia campaniile lui Alexandru cel Mare în schimbul "tăcerii" sale; iar societatea se va ocupa liniștită între timp și de alte afaceri (după cum spune Bucșan în final: "Unul din scopuri... Mai sunt și altele...
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
a însărcinat pe fiecare ministru să analizeze amănunțit nevoile ministerelor conduse, în vederea unei posibile evacuări în Moldova și să dispună măsurile pregătitoare necesare fără întârziere. Numai două ministere urmau să fie evacuate în întregimea lor, Ministerul de Război și Ministerul Afacerilor Străine, celelalte urmând a evacua numai acele departamente necesare pentru bunul mers al războiului. Vintilă Brătianu luase din timp și cu discreție aceste măsuri, încă de când frontul a fost rupt la Jiu, în practică principalele stabilimente militare, precum și principalele depozite
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
politica de finanțare și credit pentru ramurile economiei naționale Principalele legi cu caracter fiscal adoptate de guvernările liberale au fost: "Legea pentru unificarea contribuțiunilor directe și pentru înființarea impozitului pe venitul global, Legea privind impozitul asupra luxului și cifrei de afaceri, Legea asupra producției și desfacerea spirtului și băuturilor spirtoase, Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice, Legea pentru așezarea și administrarea impozitelor asupra spectacolelor publice, Legea pensiilor, Statutul funcționarilor publici, Legea privind reforma Băncii Naționale, Legislația privind
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
o obligație fundamentală pentru cei care ocupă poziții de demnitari sau funcționari ai statului. Vintilă Brătianu vedea demagogia politicienilor ca un pericol fatal pentru buna funcționare a societății și a statului, considerând că „"dacă vorbele nu se adaptează la fapte, afacerile Statului nu prosperă și dacă afacerile nu prosperă, legile nu se respectă și oamenii nu mai știu unde le sunt nici capetele nici picioarele".” El cerea de la oameni trei lucruri: ordinea, sentimentul conveniențelor și respectul autorității sau raporturilor ierarhice. Ura
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
ocupă poziții de demnitari sau funcționari ai statului. Vintilă Brătianu vedea demagogia politicienilor ca un pericol fatal pentru buna funcționare a societății și a statului, considerând că „"dacă vorbele nu se adaptează la fapte, afacerile Statului nu prosperă și dacă afacerile nu prosperă, legile nu se respectă și oamenii nu mai știu unde le sunt nici capetele nici picioarele".” El cerea de la oameni trei lucruri: ordinea, sentimentul conveniențelor și respectul autorității sau raporturilor ierarhice. Ura clevetirea, disprețuia intriga și nu putea
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
anume: „Pacienții” și „Sapienții”, reprezintă răbdare și înțelepciune; o nota comica deoarece „Domnul” nu este deloc înțelept și nu are răbdare deloc fiindcă e grăbit, nu dă dovadă deoarece nu știe pe cine caută și s-a angajat într-o afacere pe care nu poate să o ducă pană la sfârșit. Nu e deloc deștept și nu e deloc descurcăreț deoarece întreabă trecătorii dar el e ferm convins că el are dreptate; insultele pe care le folosește nu sunt decât o
Căldură mare () [Corola-website/Science/300013_a_301342]
-
contradictoriu, adresîndu-se în mod direct cititorilor:"- Observați bine că narez numai faptele; nu fac nici un comentariu." Cititorilor li se prezintă instituțiile care au sediul în oraș și rolul fiecăreia. Printre acestea se numără: pagoda idolului King-Lau, "locul unde se regulează afacerile privitoare la bramani" (referire la biserică), cazarma și cancelaria Mandarinului Păcei (referire la poliție), Casa Justiției; Muma Tutulor sau casa numită Punga-publică (finanțele publice) și palatul lui Sik-Tir (referire la presă). Cuvântarea ciceroniană a autorului din "elegantul stabiliment public", locul
Cronica fantastică () [Corola-website/Science/300015_a_301344]
-
februarie, 1998 înainte să se întoarcă în Regatul Unit pe Stadionul Wembley și pe stadionul din Birmingham al NEC. Pe aceste stadioane era plănuită înregistrarea unui album live, care a fost confirmat de formație: „Am arătat tutuor că putem face afaceri pe scenă, acum dorim un album live pentru fani”. În ciuda ideii liderilor formației de a crea un astfel de album, ideea a fost abandonată. În același an, Spice Girls au fost invitate să interpreteze piesa "How Does It Feel (To
Spice Girls () [Corola-website/Science/312987_a_314316]