3,379 matches
-
Londra, la Manchester și la Birmingham, susținute de presă. Opinia publică părea să fie contra. De abia la 1 ianuarie 1877, Parlamentul a decis (în baza unei hotărîri luate cu majoritate de voturi la 1 mai 1876) să o proclame împărăteasă, spre marea satisfacție a Victoriei. Aici se vede cel mai bine rolul determinant pe care l-a jucat Albert în viața Victoriei. O frustrare a reginei era aceea că nu a reușit niciodată să convingă Parlamentul să-i acorde lui
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
față de fiul tău, iar John Brown a binevoit să aprobe această căsătorie (sic!)". Citat după Philippe Alexandre și Béatrix de l'Aulnoit, "Regina Victoria" (v. Bibliografia). ** Influența nefastă a lui Rasputin, care va acapara mintea (unii cred că și trupul) împărătesei Alexandra Feodorovna a Rusiei (născută Alix de Hessa-Darmstadt), soția lui Nicolae II, a fost o cauză majoră a impopularității cuplului imperial rus. §§§§§ Burii (< în olandeză Boer, cf. germană Bauer) erau fermieri, descendenți ai coloniștilor olandezi și ai hughenoților francezi. Ulterior
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pentru deliciosul Sacher-Torte. ********** A deschis prima oară lucrările Parlamentului în 1866, la 5 ani de la moartea lui Albert, după care a urmat o lungă pauză de absență totală. Victoria și-a revenit începînd cu anul 1876, după ce a fost proclamată împărăteasă a Indiei. ** A nu se confunda cu doctorul Eduard Jenner, descoperitorul vaccinării antivariolice (v. vol. 3). Așa va proceda la noi mareșalul Ion Antonescu, care se referea la el însuși (autoreferențial) cu formula "Mareșalul". ** O dovadă a egolatrismului ei este
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aduceau răspunsuri la tulburătoare întrebări: de unde venim, unde ne ducem, ce suntem și care-i rostul nostru în această trecere. Primele secole ale mileniului I s-au caracterizat prin martirajul creștinilor până în anul 312 când, împăratul Constantin cel Mare, fiul împărătesei Elena, a dat Edictul de libertate creștinilor și credinței creștine. Acest an îl putem considera începutul Evului Mediu de aproximativ 10 veacuri. Istoricii iau ca dată anul 410, al ocupări Romei de Alaric și vizigoții săi, iar cei mai mulți consideră anul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
era deja plin de credincioși. Exemplul creștinilor, prin noua învățătură, schimba mentalități și deschidea altă perspectivă destinului uman. Dragostea de om adusă de Iisus în lume, sporea conștiința de altul și obliga la conștiința de sine. însuși împăratul Constantin și împărăteasa Elena îndemnau la milostenie, la acte de întrajutorare, cum îndemnase și Sf. Evanghelist Luca. În Constantinopol, Noua Romă, ridicată pe malurile Bosforului în anul 324 și inaugurată cu numele împăratului, la 11 mai 330, în acest Constantinopol politic administrativ și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pus-o Sf. Vasile cel Mare, când în anul 370 a fondat primul spital în Cezareea, un așezământ de asistență sanitară necunoscut în lume până atunci. După modelul său va lua ființă la Roma Spitalul lui Fabiola, la Ierusalim al împărătesei Eudoxia pe la anul 400. La Ierusalim se va înființa încă un spital în anul 603 la inițiativa lui Grigore cel Mare, și tot în anul 603 se edifică un altul la Roma. Împăratul Constantin cel Mare, cu ocazia Sinodului de la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în timpul împăratului Yinkyo (sec. V d.Chr.). Cu el a intrat în Japonia asistența medicală și caritatea. Kim Mu era din China de Sud, care a adus cu el 164 de cărți de medicină chineză. Este chiar timpul când frumoasa împărăteasă Suiko trimitea studenți la școlile de medicină din China. La începutul secolului VIII, se înființează spitale — case de însănătoșire a bolnavilor infecțioși, ca cei de variolă. În secolul XI se tipăresc tratate medicale, apar compilații după medicina chineză, ca cele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spune: chiamă-mă în clipa necazului și nici decum nu te voi părăsi. Și dovadă că mi-a trimis înger păzitor să mă ajute să ne întâlnim. Slavă Domnului pentru toate! Apoi am vizitat biserica Sf. Nicolae unde se află moaștele împărătesei Teodora. Dupa ce ne-am închinat și rugat, ne-am urcat în autocar și am plecat să ne cazăm. Era seara, ziua se trecuse cu bucuriile și emoțiile ei. Ne-a cazat la hotel. Comfortul era bun, frumos și primitor
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
până la urechi, iar Six nu zâmbea deloc. Se părea că, până la urmă, primului-ministru avea să-i iasă pasența cum voia el cu privire la aprovizionarea cu materii prime a industriei germane a oțelului. Am dat la pagina de divertisment. — Ce zici de „Împărăteasa roșie“ la Tauenzienpalast? am Întrebat-o. Dagmarr zise că-l văzuse de două ori. — Da’ de ăsta ce zici? mi-a spus ea. „Marea pasiune“, cu Ilse Rudel. E noul ei film, nu? Îți place de ea, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dacă o va face. — Dacă i-o înghiți o dată nu înseamnă că aveți o relație, spuse Ashling îngrijorată, vorbind din experiență. —Tu cu cine crezi că vorbești? Ia dă-mi alea, spuse ea și se întinse către cărțile de tarot. Împărăteasa. Ce înseamnă asta? —Fertilitate. Vezi să nu uiți să iei pastila. —Drace. Da’ tu cum te-ai simțit aseară? Ai întâlnit pe cineva drăguț? — Nu. — Va trebui să te străduiești mai mult. Ai treizeci și unu de ani, toți bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
trezim înainte de răsăritul soarelui și zburăm în jurul lui să-i adunăm perdeaua de raze ca să nu piardă vreuna pe deasupra lumii... Ne jucăm de-a zburatul și luminatul firelor de praf... Ne mai jucăm de-a oamenii, de-a împărații și împărătesele, inventăm povești... Ne jucăm de-a crengile de arbore și ne decorăm cu frunze colorate de lumină... Ne jucăm de-a universul și de-a aștrii... Și noi oamenii ne jucăm de-a îngerii, de-a împărații și de-a
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
putea fi sigură că o scrisoare a ei, ocolind toți spionii, avea să ajungă pe stânca din Capri, în mâna lui Tiberius. În anii lungi ai văduviei sale incoruptibile, demnitatea Antoniei, care avea un nivel de viață demn de o împărăteasă, printre imensele bogății din a sa domus, grădinile superbe, sutele de sclavi și de liberți, fusese singuratică, de-a dreptul inumană. „În Roma cea plină de venin“, spusese Tiberius cu admirație, „este singura femeie care, după ce a jurat credință unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lui Elius Sejanus, vedea că influența sa asupra Împăratului se risipea, iar puterea cohortelor pretoriene devenea inutilă. Soția sa Ennia continua să se lamenteze: „După câte am făcut, eu nu mai valorez nimic“, până când el urlase: „Împăratului îi trebuie o împărăteasă, nu o târfă!“ Și adăugase că ea nu reușise nici măcar atât, fiindcă Împăratul trecea pe lângă ea ca pe lângă un zid. Și mai iritat era influentul senator Junius Silanus, socrul Împăratului timp de doar zece luni, care pe zi ce trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Romei - „atât de proastă, încât e convinsă că posedă datorită propriilor virtuți ceea ce i-am dat eu“ și incapabilă, în ciuda frumuseții sale orbitoare, să înțeleagă cum trebuia să se miște, să meargă, să privească și, mai ales, să tacă o împărăteasă, Augusta. Împăratul luase atitudine o singură dată, la sfârșitul unui banchet oficial în timpul căruia ea se dovedise ineptă ca întotdeauna. „Tu ai cunoscut-o pe mama, nu-i așa?“, o întrebase. Era cu neputință, dată fiind vârsta ei, dar amintirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
În carnet Îi ținea treji toată noaptea să studieze la obiectele periculoase. Deodată, apărea ea; o simțeam de la o sută de metri, nu era nici un dubiu, acel mers lin, acea alunecare maiestuoasă, acea mișcare de avansare cu tot corpul de Împărăteasă bizantină. Acel corp nu putea să-l aibă nimeni altcineva; cum Îi simțeam prezența, mi se Înmuiau genunchii și mă cuprindea o stare de frică neînțeleasă. Era de fapt o bucurie imensă, o plăcere fără margini de care mă speriam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
peste un nume familiar sau peste adresa vreunuia care venise aici din B. și poate chiar îi cunoștea pe oamenii aceia, sau cel puțin putea să-și dea cu părerea cu privire la o adresă -, dar îi pierea graiul când descoperea semnătura împărătesei Austriei sau a domnului von Goethe. Se spune că Goethe ar fi privit din hotelul montan mina din apropiere, din care s-ar fi extras și ceva argint, chiar și aur, ceea ce o făcu pe mama să remarce că precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cântărit EDENUL și au încercat să-mi pălmuiască numele, fii înțelept și bun și nu te grăbi măcar o singură dată, ascultă la rădăcinile visului pe sufletul pământului ce-ți dăruiește viața de dincolo vis, unde nu poate trăi decât împărăteasa așteptărilor prin mrejele dorului ce ți-a distrus toate îngemănările nopților. O, tu, iubitule, din glasul norilor ce-mi stăpânește ființa, în cele din urmă, fii tu, cel ce mi dăruiește, nemângâierea la capăt de mireasmă târzie unde poate Dumnezeu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
asupra istoriei naționale și universale. Primul număr cu „haine noi“ se prezintă cu o exclusivitate: „Amanții Lupeascăi“, continuând cu un survol în viața Ecaterinei, care a devenit „din simplă slujnică la 18 ani, soție a lui Petru cel Mare și Împărăteasă“. Însemnările unui ambasador au dat la iveală că „Mitterand cere bani lui Ceaușescu“. „România la ONU după războiul de 6 zile“ ori „Davila contra Nottara - un război care slăbește Teatrul Național“ sunt articole care pot stârni interesul cititorilor pasionați de
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
tină al fanarioților. Tot in acest veac înrîurirea Rusiei în Principate crește din ce în ce. Deja prin art. 2 al Tratatului de la Constantinopole (5 noiemvrie 1728) Petru cel Mare își asigură oarecare înrîurire asupra creștinilor din Orient. În vremea împărătesei Anei (1730 - 1741) emisarii mareșalului Muenich răspândesc aur și proclamațiuni prin provinciile Turciei, sub domnia Elisabetei (1741 - 1762) emisarii se îmulțesc, până ce în sfârșit, sub Ecaterina II (1763 - 96), politica rusească în Orient s-au copt cu desăvârșire. În 1769
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru trebuinți care pentr-un om primitiv sânt mai mult un lux. Pentru regina Engliterei, marea Elisabetă, o pereche de ciorapi de mătase era un prezent neprețuit ce i se putea face; azi orice commis voyageur simte trebuința lor; iar împărăteasa lui Carol cel Mare fierbea la bucătărie, ceea ce nu face azi nici nevasta unui șef de biurou măcar. Astfel o nouă trebuință se-nvață lesne și se dezvață greu, și învățu-i dulce iar dezvățul amar. Ei bine, pe nevoile - din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
doar cu un transfer in Basarabia. "Mare curtizană, am continuat eu, n-ai să fii, ca Aspazia, care îl primea la ea pe Pericle și îi sugera noi legi înțelepte pentru atenieni, și nici ca Theodora Bizanțului, care a ajuns împărăteasă după ce prin brațele ei, ca tânără fată, au trecut într-un desmăț fără sfârșit întîi cei de jos, apoi și cei de sus... deși dacă mă gândesc bine la tine, nu se știe... În acest caz o să mă pui în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să devenim cu adevărat egali. "Feminismul e o prostie, zise Matilda, de mult nu mai există inegalitate între bărbat și femeie, cel puțin de pe vremea reginei Elisabeta sau a Ecaterinei a doua a Rusiei." "Va să zică la nivel de regine și împărătese?!" se prefăcu Micu mirat. "Ba nu, zise ea, chiar de pe vremea lui Napoleon." "Dar Napoleon, doamnă, disprețuia tocmai femeile evoluate, ca Madame de Stael." "Da, zise Matilda, dar o iubea umil, în loc să-i taie capul sau s-o bage într-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și mă fascinase. ... Sau mai cumplit, o senzație de coșmar... în adolescența mea toți cunoșteam o familie umilă din cartierul nostru, doi bătrâni (și dacă vreți puteți foarte bine să-i comparați, ca în basme, cu un împărat și o împărăteasă, fiindcă bătrânețea, declinul, e același la cei mari ca și la cei mici), aveau o mândrețe de fată al cărei chip semăna cu luna sau cu soarele. Suferința lor era că, în ciuda frumuseții ei, fata nu se mărita. Bătrânii ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
eu, dar n-o să ajung vreodată să-mi las bărbatul și să-i iau copilul și să nu-l las să-l mai vadă. Așa cățea n-ași fi, să-l las să stea la poarta mea, chiar dacă ași ajunge împărăteasă și el un nenorocit. De ce? Nu l-ai făcut cu el? Când l-ai făcut nu știai cine e? Acuma nu-ți mai place, ai ajuns sus? Și fetița-aia ce zice? Când s-o face mare crezi că n-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cerneală, cazanul, veșnicul cazan de fiert apă, în timp ce într-altul fierbea în bucătărie veșnicul borș cu carne care strâmba veșnic nasul domnișoarelor: "Tot borș, mamă?". Și nici o revelație: ceva, așa, deosebit, așa, un semn că una dintre ele o să ajungă împărăteasă... "Niște natantoale", se înseninase bunica întru târziu... "Făăă, le spunea după ce se făcuseră mari, cu acel limbaj popular și crud care i se impusese fiindcă un altul se îndepărtase de ea tot mai mult, o să vedeți voi căcat de bărbat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]