2,389 matches
-
mântul, întrucât ar fi putut pune în pericol viața insectelor. În ceea ce privește consumul de carne, a l]sat posibilitatea de alegere; ins], orice om dominat de sentimentul compasiunii ar trebui s] fie înclinat spre vegetarianism. În anumite împrejur]ri, însuși Buddha împreun] cu alti c]lug]ri se l]sau în milă semenilor, mergând pe str]zi și prin piețe și așteptând în ț]cere că oamenii s] le strecoare câte ceva în vasele pentru mâncare. Buddha le spunea c]lug]rilor s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
echivalentul conștiinței din teoriile occidentale, cu excepția faptului c] în concepția lui Mencius, capacitatea de discriminare moral] sporește în acuratețe de-a lungul vieții. Inclinațiile spre comportament formeaz] ceea ce se cheam] xin - adic] al]turarea inimii și a minții, care dețin împreun] controlul asupra întregului trup; rolul s]u este acela de a direcționa comportamentul uman. Mencius identific] patru surse din care se formeaz] cele patru virtuți esențiale. Prima surs] este tocmai înclinația uman] a c]rei inoculare o promova și Mo
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptului c] utilizeaz] limbajul în mod firesc, ins] tot el are și înclinația pentru o structur] convențional] sau alta. Xunzi mai afirm] c] toți oamenii dețin capacitatea abstract] de a fi înțelepți întrucât sunt capabili s] își asume orice rol împreun] cu dorințele corespunz]toare acestuia. Dac] oamenii ar fi în stare s]-si reprime toate patimile, neliniștile și obsesiile deviante, ar putea g]și adev]rata cale, la fel ca înaintașii lor înțelepți. În condițiile în care toate celelalte motivații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stoice conform c]reia toate procesele sunt guvernate de rațiunea cosmic] (logos) și dreptul (nomos) este ceea ce acest principiu rațional universal dicteaz] pentru diferitele sfere de activitate. Aceast] idee a fost în general combinat] cu alte dou] idei, care, luate împreun], susțineau o perspectiv] mult mai teologic] a dreptului natural că ordine metafizic]. Prima dintre aceste noțiuni suplimentare a fost teoria platonician], conform c]reia entit]țile și tr]s]turile individuale sunt instanțe ale formelor ideale (eide) și sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nu ar mai fi nevoie în acest caz de sancțiuni externe pentru motivație; de vreme ce oamenii pot vedea ce aduce binele pentru ceilalți, ei își pot controla acțiunile f]r] a fi nevoie de educație în acest sens. Cei care susțineau, împreun] cu Hobbes, c] interesul personal este singurul factor de motivație au încercat s] demonstreze c] lucrurile stau în așa fel încât atunci când action]m în slujba celor mai drepte interese personale, îi ajut]m în același timp pe ceilalți. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] trebuie s] îi ajut]m pe ceilalți, s] action]m drept, s] spunem adev]rul și așa mai departe. O sistematizare suplimentar] a acestor principii nu e posibil] și nu e nici m]car necesar]. Astfel, simțul comun și împreun] cu acestă competențele morale ale individului sunt protejate în fața sov]ielilor teoretice și a simplific]rilor. Pe baza acestei viziuni, Reid s-a pronunțat împotriva hedonismului secular pe care l-a v]zut la Hume. El a dorit s] apere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu presupun], așa cum susținea Hegel, nici un punct în afara istoriei și nici un singur principiu abstract drept bâz] a sa. Deși indivizii sunt influențați de comunitatea în care tr]iesc, ei pot elabora în mod rațional noi soluții pentru problemele sociale, acționând împreun] în mod constant în sensul reform]rii comunit]ții și a profilelor morale proprii. 3. Îndoielile relativiste și sceptice legate de existența unei morale eterne și, obligatoriu, universale, izvorâte din cunoașterea variet]ții codurilor și a practicilor din întreaga lume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a nu merge în acel loc nu ajut] cu nimic; cum putem decide ce trebuie f]cut? Multe chestiuni, incluzând conservarea resurselor și a mediului, controlul demografic și prevenirea r]zboiului nuclear par a avea o structur] similar]. Filosofii morali împreun] cu economiști, matematicieni și alți specialiști sunt din ce in ce mai preocupați de ele. Astfel de probleme care afecteaz] grupuri sau comunit]ți de indivizi autonome se pot dovedi a avea mai mult] important] pentru filosofia moral] modern] decât demersul istoric central de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abord]rii este totuși înșel]toare, deoarece ea cuprinde teorii diferite care ofer] explicații divergențe pentru conținutul și forță normativ] a „contractului”. Morală contractualist] ne cere s] „ne al]tur]m celorlalți pentru a acționa în moduri pe care fiecare, împreun] cu ceilalți, le putem accepta drept standard moral comun” (Diggs, 1982, p. 104). Dac] nu oper]m ins] cu o definiție a contractului liber și rațional, atunci aproape orice teorie poate fi descris] ca fiind contractualist], de vreme ce aproape orice teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
artificiale (și chiar și la acea vreme, relațiile politice și nu cele sociale erau considerate artificiale). Nu exist] nici o motivație inerent] a individualismului teoriilor contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de cânt]rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care dau unitate tradiției contractualiste. Nu putem evalua teoriile contractualiste doar că teorii contractualiste deoarece aceast] etichet] nu explic] nici premisele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre p]rți trebuie trecut în plan secund. Specific] principiilor morale este tocmai aceast] funcție de reglementare interpersonal]. Prin urmare, ar trebui s] accept]m egoismul etic și s] respingem doctrina reglement]rii conflictelor etice, sau s] respingem egoismul etic și, împreun] cu acesta, cel puțin una dintre cele dou] teorii - fie raționalismul etic, fie egoismul raționalist. Mulți filosofi au considerat c] nu este dificil s] alegi între egoismul etic și doctrina reglement]rii conflictelor etice de vreme ce majoritatea au respins egoismul etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun] opțiune este în mod necesar determinat] de valorile prognozelor sale. Important nu este s] produci bunuri, ci s] r]mai cu mâinile curate. O ultim] precizare asupra teoriei nonconsecințialiste, r]mânând tot în sfera formal]. Adepții teoriei susțin c], împreun] cu st]rile care trebuie mai curând respectate decât promovate, agenul va fi mereu în poziția de a cunoaște cu exactitate dac] o opțiune va avea sau nu una dintre st]rile respective. Confruntat fiind cu o valoare cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic și juridic, iar dac] lu]m în considerare volumul impresionant al scrierilor sale pe aceast] tem], este clar c] acestea se adreseaz] cu prec]dere funcționarilor publici și magistraților. În perspectiva utilitarist], intrebarea specific] este: „Ce trebuie s] facem împreun]?” și nu: „Cum ar trebui s] îmi tr]iesc viața proprie?”. Perceput ca element orientativ al deciziei publice și mai puțin al deciziei private, principiul utilit]ții înl]tur] numeroase obiecții care i se aduc. În situații excepționale, principiile utilitariste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oferit] de c]tre juristul Wesley N. Hohfeld care a elaborat urm]torul tabel al corelativelor și al opozitivelor juridice: Comparate cu opusurile lor drept privilegiu putere imunitate nici un drept datorie incapacitate r]spundere drepturi privilegii puteri imunit]ți Expuse împreun] cu corelativele lor drept privilegiu putere imunitate datorie nici un drept r]spundere incapacitate iii. Justificarea unui vocalular al drepturilor Toate distincțiile menționate pan] acum au fost cuprinse în sfera drepturilor. Ele contribuie la analiza acestora din urm], deși nu rezolv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Toate celelalte drepturi sunt calificate și au rolul de subiecți ai nevoilor statelor. Deși se pot justifica prin ele însele, drepturile nu pot acționa singure. Acestea reprezint] un singur element al unei morale universale, dar un element important, deoarece formeaz], împreun] cu alte noțiuni-cheie de natur] moral], o parte a concepției de supremație a eticului prezent în chestiuni umane. Faptul c] se bazeaz] pe ceea ce ființele umane au în comun (nevoile și capacit]țile lor) și pe credință c] ceea ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împlinit vârsta de 18 ani nu are dreptul de vot. Mai mult, argumentul personalit]ții potențiale pare a fi prea mult. Dac] un f]ț este o potențial] persoan], la fel se poate afirma și despre un ovul uman nefecundat, împreun] cu destui spermatozoizi viabili pentru a realiza fertilizarea; și totuși puțini ar fi aceia care ar sugera în mod serios c] aceste entit]ți umane care se afl] în viat] ar trebui s] aib] un statut moral egal și complet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare parte în etică tradițional], acoperind teme precum natură promisiunii și a altor obligații, intențiile, consecințele și alte implicații ale acțiunilor individului sau fundamentul și natura unor drepturi individuale. Ceea ce este specific eticii afacerilor este ideea de schimb corect și, împreun] cu ea, cea de salariu corect, de tratament corect, idei care ajut] la trasarea limitei între „afacere” și „jecm]nire”. Noțiunea de dreptate „comutativ]” introdus] de Aristotel este foarte potrivit] aici, deoarece chiar și anticii se gândeau din când în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi fatale, acuratețea în publicitate trebuie examinat] mult mai atent. Atunci cand unui produs medical i se face reclam] pe baza unor informații tehnice incorecte, incomplete sau pur și simplu false, atunci cand un „remediu rapid pentru r]ceal]” este vândut împreun] cu promisiuni, dar f]r] vreo dovad] solid] de eliminare a simptomelor și de prevenire a complicațiilor și când efecte secundare cunoscute și periculoase sunt ascunse sub sfatul: „consultați doctorul sau farmacistul”, atunci noțiunea simpl] de „adev]r în publicitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Faptul c] avem o anumit] dorinț], sub rezerva unei remarci care se va face îndat], este conștientizat doar de noi înșine. Ar fi regretabil s] avem anumite combinații de dorințe - probabil c] dorințele noastre nu pot fi toate satisf]cute împreun] -, dar dorințele noastre în sine au toate un caracter neutru din punct de vedere rațional. Acest lucru este important deoarece sugereaz] c], în ciuda faptului c] descoperim anumite lucruri despre lume, si chiar dac] acestea pot avea un impact pozitiv asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c], ad]ugând modific]ri subiectivismului etic pentru a-l face corespunz]tor, acesta a c]p]țâț un caracter mai puțin subiectivist și a început s] se asemene cu alte teorii ale c]ror susțin]tori au lucrat împreun] având același scop. Formularea noastr] final] cu privire la subiectivismul etic îl transform] într-o teorie apropiat] de cea a observatorului ideal, care afirm] c] lucrul corect care trebuie f]cut este acela pe care un judec]tor perfect rațional, imparțial și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fac] ceea ce un gânditor moral critic și nep]rtinitor i-ar obligă s] fac] - la nevoie f]r] prea mult] gândire, dac] aceasta este inoportun]. Cu alte cuvinte, ar trebui s]-si cultive aceleași intuiții la care apeleaz] intuiționiștii, împreun] cu inclinații puternice de a le urma și cu alte sentimente morale de dorit (de exemplu, iubirea) pe care le vor consolida. Numai când aceste dispoziții generale într] în conflict (așa cum sunt uneori) vom fi conduși s] gândim critic, si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fure medicamentul; și r]spunsul s]u graviteaz] în jurul regulilor care guverneaz] viață și proprietatea. Amy a r]spuns totuși diferit. Ea a sugerat c] Heinz ar trebui s] vorbeasc] cu farmacistul și s] văd] dac] nu pot g]și împreun] o soluție la problem]. În timp ce Jake vede situația ca având nevoie de mediere prin intermediul sistemelor logice și legale, Amy, sugereaz] Gilligan, susține o mediere prin intermediul comunic]rii. Este limpede c] înțelegerea moralei la Kohlberg se bazeaz] pe tradiția care deriv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de asemenea, c] organismul uman urmeaz] cu preponderent] calea cooper]rii. Mai mult, exist] motive întemeiate pentru a considera c] la baza acestei cooper]ri umane stau jusific]ri de ordin etic. Oamenii consider] c] ar fi bine s] lucreze împreun], lucru pe care il și fac. Ideea nu este c] ei mimeaz] amabilitatea pentru a obtine tot ceea ce se poate unul de la altul, ci c] oamenii posed] un simț moral autentic și capacitatea de a distinge între bine și r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femelelor cu pui. Evident, oamenii sunt animale care au nevoie de acest „altruism” biologic și care se pricep foarte bine în a-l utiliza. Nu exceleaz] la capitolul van]toare sau lupt] sau chiar evitarea pericolului, ins] lucreaz] foarte bine împreun] (Isaac, 1983). Bineînțeles, aceast] abilitate și totodat] nevoie nu a ap]rut întâmpl]tor, ci că r]spuns într-un anumit moment al evoluției, cum se întâmpl] de obicei. În prezent, paleoantropologii consider] c] un segment important al evoluției umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]