1,704 matches
-
atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație de 6.649 locuitori, conform recensământului din 1930. În anul 1944 apropierea frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor. Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu, încrucișate în partea inferioară, de aur. Scutul este timbrat
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
Petru Al. Sandu 1892 - Prima menționare a stampilei satului Dolhestii Mari pe un act întocmit de inginerul Eduard Dobias din Piatră Neamț, act prin care se rectifica terenul Hanului din satul Dolhestii Mari 1893 - se înființează satul Valea Bourei, prin împroprietărirea cu pământ al țărânilor din Dolhestii Mari, Dolhestii Mici și Corni (Liteni) 1893 - Recensământul din acel an menționează "451 case populate cu 414 capi de familie sau 1.932 suflete (916 bărbați și 1.015 femei) din care 71 israeliți
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
Câmpu Părului este un sat în comuna Obârșia din județul Olt, Oltenia, România. O mare parte din localnici spun că satul a apărut ca urmare a împroprietăririi militarilor ce s-au întors din Primul Război Mondial. Această teorie poate fi, însă, contestată, deoarece, în anul 1910, se începuse construcția Bisericii Parohiale din acest sat. Aceasta a fost sfințită de părintele Sofronie, Episcopul Râmnicului Noului Severin, în anul
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
lor, un colectiv de inițiativă a amplasat în curtea bisericii un monument ce a fost, ulterior, înconjurat de cruci ale eroilor. Prin reforma agrară din anul 1922 din Domeniile Regale Șegarcea și proprietăți ale moșierilor expropriate, a fost repartizată pentru împroprietărirea lipovenilor suprafața de 1626 ha. În cel de-al Doilea Război Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
lansează două ediții speciale (în engleză și română) consacrate în intregime Conferinței internaționale „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele lui pentru Basarabia”. 11 august - FPM organizează, la Chișinău și în alte localități ale republicii, mitinguri, cerând adoptarea cadrului legislativ care ar permite împroprietărirea țăranilor cu pamânt. 19 august - În prima zi a puciului de la Moscova, FPM lansează un apel prin care cheamă cetățenii Republicii Moldova să manifeste nesupunere civică față de puciști și să asigure apărarea obiectivelor strategice ale statului. 27 august - Deputații FPM, sprijiniți
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
februarie - La Bălți apare primul număr al publicației „Crezul”. Fondator și editor: Frontul Popular Creștin Democrat. Redactor-șef Mircea Ciobanu. 9 februarie - Departamentul Agricultură al FPCD publică în „Țara” un Îndrumar pentru țărani, în care este explicată întreaga procedură de împroprietărire cu pământ și cu cotă valorică. 18 februarie - Adunarea reprezentanților proprietarilor de pământ și ai țăranilor neîmproprietăriți, convocată la Chișinău de FPCD, se transformă în Congres de constituire a unei organizații nonguvernamentale CARTELUL ȚĂRĂNESC „SFÂNTUL GHEORGHE”. Congresul adoptă un program
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
universitar. Se asociază cu Nicolae Iorga și începe (1906) să colaboreze la ziarul acestuia "Neamul românesc". Împreună cu Iorga înființeaza (în 1910) Partidul Naționalist-Democrat. În 1912 lansează la Iași ziarul "Unirea" care aparținea noului partid. În 1914 pledează în parlament pentru împroprietărirea generală a țărănimii și pentru votul universal. Se desparte de Iorga și apoi înființează, împreună cu doctorul Nicolae Paulescu, Uniunea Național Creștină, în 1922, publicând totodată revista "Apărarea Națională", având svastica drept simbol. În 1895, împreună cu Iorga, fusese inițiatorul unei organizații
Alexandru C. Cuza () [Corola-website/Science/299959_a_301288]
-
în anul 1903. În secolul XIX făcea parte din volostea Chișcăreni. În 1902 în Sângerei erau 402 case, cu o populație de 2006 persoane; o biserică, cu hramul sf. Nicolae, școală elementară rusească; 86 vite mari. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 2304 des. Proprietarul, V. Calmutski, avea aici un domeniu de 7655 desetine, împrejurul satului erau vii și grădini cu pomi. La 28 martie 1944 trupele sovietice au intrat în oraș. La 7 aprilie 1965 capătă denumirea de Lazovsk, în numele revoluționarului
Sîngerei () [Corola-website/Science/298850_a_300179]
-
a marilor proprietăți se regăsește în politica de colectivizare forțată aplicată ulterior, în care ideea de proprietate particulară era privită cu suspiciune, fiind considerată contrară tezelor marxism-leninismului. Reforma agrara din 1945 a fost înfăptuita la sate de „Comisii comunale de împroprietărire alese de obștea plugarilor”. Istoria agriculturii românești de dupa 1945 a continuat să fie loc de continue experimente pentru comuniști care nu priveau cu ochi buni dezvoltarea CAP-urilor, astfel că prin diverse pârghii economice - în special prin politică prețurilor de
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
de Drept din cadrul Universității Cernăuți în anul 1919, obținând ulterior titlul științific de Doctor în drept. După primul război mondial s-a stabilit pentru scurt timp la Chișinău, unde a fost secretar la "Casa Noastră", organizație care se ocupa cu împroprietărirea țăranilor. În perioada interbelică a lucrat ca avocat în municipiul Cernăuți. După ocuparea Bucovinei de Nord, în iunie 1940, dr. Popovici s-a refugiat în orașul București, unde și-a continuat îndeletnicirea de avocat. În anul 1941, conducătorul statului Ion
Traian Popovici () [Corola-website/Science/302989_a_304318]
-
astfel depopulata,a fost colonizata din nou de astă dată cu familii de romîni mai ales din comuna Sucevița,comuna Marginea și din împrejurimi mai îndepărtate.Aici au rămas doar 7 (șapte ) familii de germani cu 31 de suflete.Odată cu împroprietărirea din 1942 prin Ordinul Primăriei Bucovina,Directoratul Afacerilor Administrative Nr.7158/1942 și Ordinul Nr.682/1942,comuna Voivodeasa a fost desființată,declarată SAT și lipită ( nu contopita ) de Comună Sucevița. Satul Voivodeasa este așezat pe valea pârâului Voivodeasa, care
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
de pe moșia mănăstirii Cozia, care stăpânea aceste pământuri. Moșia comunei este destul de întinsă, cuprinzând 3907 ha. Ea a aparținut mănăstirii Cozia până la secularizarea averilor mânăstirești de către Alexandru Ioan Cuza în anul 1864. Odată trecută pe seama statului,s-a făcut prima împroprietărire a țărânilor pe categorii: toporași, mijlocași și pălmași. Prima categorie a primit câte 5 ha, a doua câte 3 ha și a treia câte 2 ha. După împroprietărirea din anul 1864, restul moșiei a rămas pe seama statului, fiind arendata de
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
Cuza în anul 1864. Odată trecută pe seama statului,s-a făcut prima împroprietărire a țărânilor pe categorii: toporași, mijlocași și pălmași. Prima categorie a primit câte 5 ha, a doua câte 3 ha și a treia câte 2 ha. După împroprietărirea din anul 1864, restul moșiei a rămas pe seama statului, fiind arendata de diferiți boieri la care țăranii munceau în dijma. Dintre boierii care au arendat această moșie, țăranii își amintesc pe frații "Tache" și "Tudorica Bancu" și mai tarziu pe
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
și pentru a o aduce la suprafață, oamenii au săpat fântâni largi, căptușite cu ghizduri. Până în 1892, de la Valea Mare Veche până la Barcă Veche locul era gol. În acel an, statul a lichidat prin vânzare restul de pământ rămas după împroprietărirea din 1864. Au cumpărat locuri de casă și lot de pământ locuitorii din Bălțeni, cei mai mulți și din Priseaca, care s-au strămutat aici formând satul Valea Mare Nouă. Axa noului sat a fost drumul care unea în mijlocul pădurii Chitanu două
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
s-a adăugat sufixul vechi românesc, cu sens posesiv ești. Se continuă ideea că satul formă o comunitate, avea un reprezentant care participă , ca martor, la vinderea sau cumpărarea terenurilor de către vecini, pentru că acestea să nu lezeze proprietatea satului Zorilesti. Împroprietărirea de la 1864 a schimbat starea socială și pe cea materială a oamenilor. Ei au fost scoși din starea de clacași, devenind proprietari de pământ. Dacă până la această dată locuiau în bordee, acum oamenii și-au durat case din lemn cu
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
de acolo și bulgarii din Dobrogea. Procesul n-a fost lipsit de vicisitudini și suferințe. Meglenoromânii au fost așezați mai întâi provizoriu în diferite sate din județele Ialomița și Constanța, apoi adunați mai ales în comuna Cerna din județul Tulcea. Împroprietărirea lor se desfășura greoi, fiind îngreunată în 1941 și de intrarea țării în război. Împroprietărirea nu s-a realizat complet nici în 1945, în ciuda reformei agrare de atunci. De aceea, din cele circa 400 de familii din Cerna, 57 s-
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
Meglenoromânii au fost așezați mai întâi provizoriu în diferite sate din județele Ialomița și Constanța, apoi adunați mai ales în comuna Cerna din județul Tulcea. Împroprietărirea lor se desfășura greoi, fiind îngreunată în 1941 și de intrarea țării în război. Împroprietărirea nu s-a realizat complet nici în 1945, în ciuda reformei agrare de atunci. De aceea, din cele circa 400 de familii din Cerna, 57 s-au mutat în 1946 în județul Timiș, în locul unor șvabi bănățeni care emigraseră. A urmat
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
metri pătrați din jurul monumentului să fie împrejmuiți, pentru o mai bună conservare. După încheierea celor două războaie mondiale a avut loc o creștere semnificativă a populației, dar și o extindere a orașului Iași, fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul din jurul Crucii lui Ferentz. Străvechile ziduri ale hanului " La Cerdac" au fost demolate, împreună cu alte hanuri pline de amintiri, de lucrările de construcție din perioada 1984-1987. Cerdacul de piatră a dispărut în zilele noastre
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Vlădoianu, și a geometrului Simion Georgescu din București. După cum se poate observa și după anul formării, satul Ștefan cel Mare este unul nou, așa cum mai este numit și de locuitorii satelor vecine, fiind constituit pe moșia Mânăstirii Glavacioc cu ocazia împroprietăririlor realizate în anii 1880 - 1881. Atunci, țăranilor veniți din diverse zone, mai ales din comunele limitrofe (Scurtu, Negreni, Fierbinți, județul Vlașca), dar și ciobani și alte categorii venite de pe alte meleaguri mai îndepărtate (comunele Malu cu Flori și Rucăr, județul
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
ani, ca urmare a colonizărilor masive organizate de Viena, românii ajung să fie abia jumătate din populația pământului lor strămoșesc. Principalii beneficiari au fost... rutenii uniți cu Roma, care au primit pământuri luate de la români sau de la Biserica Ortodoxă Română. "Împroprietăririle" s-au făcut, ca și în Banat și în alte teritorii românești ocupate, fără nici un temei juridic, în baza "dreptului forței". Pentru alte prigoane în Transilvania secolului XVIII se pot vedea capitolele anterioare. Nici Biserica Ortodoxă Română din Muntenia nu
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
mod automat rangul dvorianstvo, fără a mai fi necesară și acordarea de proprietăți funciare. (Vezi și Tabelul rangurilor în Imperiul Rus). Clasa socială a "dvorianinilor" își are originea în servituțile militare ale secolelor al XII-lea și al XIII-lea. Împroprietărirea cu moșii își are originea în practicile secolului al XIV-lea, iar, până în secolul al XVII-lea, această clasă reprezenta majoritatea proprietarilor de pământ. Petru cel Mare a fost cel care a dat statutul final al clasei "dvorianinilor", după abolirea
Regalitatea și nobilimea rusă () [Corola-website/Science/302874_a_304203]
-
nunta lui Costache cu Raluca Moruzi, a cărui familie stăpânise odinioară pământurile pe care se construise mai târziu orașul. Ploieștenii s-au revoltat, iar ispravnicii s-au temut să ia vreo măsură dură. După ce Caradja a reconfirmat primul decret de împroprietărire al vărului său, negustorii au închis toate prăvăliile pe 14 aprilie și au paralizat toate activitățile din oraș. Domnul a intervenit în forță, ordonând întemnițarea fără judecată a tuturor capilor rebeliunii, dar s-a răzgândit când a aflat că unul
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
cei din satul Glodeni, au primit toate posibilitățile de a-și construi o viața mai bună. În secolul XIX era centrul volostei cu același nume. În 1902 avea 288 case, cu o populație de 2703 persoane. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 626 desetine; proprietarii: d-nii Kiriac și Nicolae Leonard, 3026 desetine; familia Stârcea, 1217 desetine. Sunt vii și livezi. În a doua jumătate a sec. XX se profilează aspectul industrial al orașului, când apar mai multe fabrici și uzine, cum ar
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din comuna Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ satul fiind până în anul 1880 pe moșia boierului din Baia. Deci secția bisericii este dată în anul 1812 înainte de marea împroprietărire. În anul 1976-1978 preotul Cordus împreună cu inimosul epitrop Ilisei V. Gavril cu foarte mari sacrificii, izgoniți și persecutați fiind, amenințați chiar si cu pușcăria de către șeful securității județului Neamț, Polac au reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și al Sfintei Cruci să
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
primelor Universități (Iași și București); de asemenea, a fost secularizată averea mănăstirilor (care ocupau un sfert din pământuri și erau controlate de clerul grec), s-a impus sistemul metric ("ocaua lui Cuza") și, mai ales, s-a realizat actul de împroprietărire cu pământ a țăranilor (1864). Doi ani mai târziu, primul domnitor al României a fost constrâns să abdice. Statul s-a menținut sub forma unui principat, apoi (1881) a unui regat parlamentar, condus de Carol I de Hohenzollern (1866 - 1914
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]