185,071 matches
-
născut în secolul XX, plin de rău și de violență. Prima povestire, intitulată Luisa, evocă o lume aproape idilică dintr-o periferie pragheză, în care trăiau familii cehe alături de cele nemțești sau evreiești, toate având practic același nivel social și înțelegându-se între ele în limba cehă. Războiul și instaurarea Protectoratului Böhmen und Mähren distruge idila, transformând vechii colegi de joacă în dușmani de nereconciliat. Fetița Luisa, originară dintr-o familie mixtă (mama fiind nemțoaică, iar tatăl ceh), îi zice într-
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
de la exterminarea de către naziști, se răstește la vecină: "I-ați omorât pe cei doi frați ai mei, mi-ați ucis părinții, habar n-am unde l-ați transportat pe soțul meu! Pe mine n-o să mă emoționați nicidecum și nu înțeleg ce vreți de la mine!" După plecarea lor, mama stă pe gânduri și, peste o clipă, îi zice băiatului: Poate n-o fi făcut rău nimănui. Numai că războiul e îngrozitor. Ar trebui să le ducem una dintre acele conserve militare
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
și Ore de poezie - autorul revine la ghetoul de la Terezín, despre care, lucru curios, până acum, în lunga sa carieră de scriitor, n-a scris aproape nimic. De data asta el devine din nou copil de 11-14 ani, incapabil să înțeleagă de ce familia sa a trebuit să plece în orașul acela sumbru, de ce tatăl nu a rămas cu ei, de ce sunt cazați, cu mama și cu frățiorul cel mic, într-o veche cazarmă, pe două saltele, împreună cu treizeci de femei necunoscute
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
parte, încearcă să-și reamintească senzațiile de atunci, dar, pe de altă parte, privește sinistrele întâmplări cu o anumită detașare, cu o ironie abia perceptibilă și cu multă delicatețe. "Frățiorul meu nu avea decât trei ani, plângea întruna și nu înțelegea deloc ce se întâmplă cu el. N-aș putea să spun cât am fost eu în stare să înțeleg, îmi amintesc însă că atât călătoria până aici, cât și ciudata ședere într-o încăpere plină de femei străine, mi s-
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
detașare, cu o ironie abia perceptibilă și cu multă delicatețe. "Frățiorul meu nu avea decât trei ani, plângea întruna și nu înțelegea deloc ce se întâmplă cu el. N-aș putea să spun cât am fost eu în stare să înțeleg, îmi amintesc însă că atât călătoria până aici, cât și ciudata ședere într-o încăpere plină de femei străine, mi s-au părut de-a dreptul o excursie excitantă, poate ușor periculoasă. La urma urmei, și contele Monte Christo a
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
tovarășul Mașek scrie editoriale înverșunate împotriva "bandiților contrarevoluționari", iar după ce revolta este brutal reprimată de tancurile rusești, află consternat că soția lui s-a sinucis în închisoare. Între sughițuri de plâns, el se apără în fața tânărului coleg de redacție: "Nu înțelegi că atunci mi-am îndeplinit datoria, pur și simplu? Dacă ea era acum în libertate și ne-am fi întâlnit acolo, m-ar fi spânzurat și pe mine!" Acțiunea povestirii intitulate Conversații cu un colonel se desfășoară cu douăzeci și unu de
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
deznădejde, la încrucișarea brațelor, la dezerțiune, la refugiul pe planuri ireale". De asemenea, consemnează propriul punct de vedere, atît de dezolant, al poetului mai tînăr ce renunța, după cum vedem, la "libertatea de-a trage cu pușca": Acest lucru a fost înțeles în mare parte de majoritatea scriitorilor și artiștilor noștri care au făcut cotituri și realizări importante în acești ultimi doi ani și care au făcut imposibile și ridicole teoriile false, diverisoniste ale D-lor Cioculescu și Vladimir Streinu, literatura decadentă
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
României acolo. Or aici nu e vorba de decizia lui Băsescu, ci de continuarea unei politici în care România s-a angajat înainte ca noul președinte al României să fie ales. Paradoxul atitudinii premierului e cu atît mai greu de înțeles cu cît, pînă de curînd liberalii săi n-au avut asemenea idei pacifiste și sondajele de opinie independente nu arată că românii au devenit adversarii prezenței trupelor noastre în Irak. Tăriceanu a ajuns să-și închipuie că ar putea întoarce
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
nu facem decît o recomandare: după scrisoarea lui Steinhardt din nr. 1, acum alt document de aceeași factură, prezentat de Anca Manolescu, trimis de Andrei Scrima părintelui Benedict Ghiuș din grupul "Rugului Aprins". Citiți scrisoarea și veți putea începe să înțelegeți unul dintre cele mai misterioase personaje ale spiritualității noastre. Obiectivitatea așteptată Una dintre problemele cele mai acute, în spațiul nostru cultural, ni se pare lipsa de obiectivitate, de fair-play și, în ultimă instanță, de adecvare la realitatea pe care, chipurile
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
aceleiași cărți, aceste însemnări au dat naștere Caietelor timpului. Sînt cel puțin două motive pentru care Caietele timpului îți atrag atenția. Primul motiv este acela că, intrînd în atelierul intim al gîndirii sale, îți dai seama cît de interiorizat a înțeles acest om să-și trăiască viața. Puțini oameni au purtat o mască atît de eficientă ca autorul din mintea căruia s-au născut aceste caiete. Pur și simplu Dragomir s-a înfățișat cunoscuților cu un al chip decît cel pe
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
minte să-l scoată din acest tipar spre a-i împrumuta ceva din trăsăturile unui om al scrisului. Mai mult, Dragomir aproape că își întreținea cu bună-știință această imagine. Mărturisea mereu că nu-i place să scrie și că nu înțelege plăcerea pe care alții o pot găsi în chinul de a obține o formă estetică care să fie pe înțelesul publicului. Pentru filozof, scrisul însemna epatare a vulgului și etalare a orgoliului. Mai mult, scrisul era o meteahnă de care
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
și aspru-prezidențial răspunsul domnului Traian Băsescu. Iar vocea domniei sale semăna - Doamne! - înfiorător de bine, cu a unui important căpitan-lup-de-mare comandând prin portavoce: -Vira ancora! Să fi fost o iluzie fonică din cauza inundațiilor? Să fi fost un preambul la retragerea... ? Am înțeles - pauză! Atunci, orice era posibil... Dar singura certitudine fiind aceea că ne aflam în ziua de 27 iunie a.c. și se transmitea un reportaj de pe Podul din localitatea Târlișua care, spune Haralampy, va rămâne în istorie sub denumirea de "Podul
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
pe cineva acasă, nu numai pentru că prin aceasta poți să-l pui rău cu poliția rusească, dar și pentru că n-ai ce vorbi cu el. Graiul lui va fi împestrițat sălbatec cu vorbe rusești, franțuzești, nemțești. El nu te va înțelege și tu nu-l vei înțelege. Idealele tale nu sunt ale lui; precum nu e nici-o carte romănească la Biblioteca publică, nici în librării, așa nu o vei afla nici la purtătorii celor mai bune nume romănești. Ei se simt
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
prin aceasta poți să-l pui rău cu poliția rusească, dar și pentru că n-ai ce vorbi cu el. Graiul lui va fi împestrițat sălbatec cu vorbe rusești, franțuzești, nemțești. El nu te va înțelege și tu nu-l vei înțelege. Idealele tale nu sunt ale lui; precum nu e nici-o carte romănească la Biblioteca publică, nici în librării, așa nu o vei afla nici la purtătorii celor mai bune nume romănești. Ei se simt bine; în școală au învățat că
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
slavă, că Moldova a fost o umilă provincie turcească, foarte barbară, că România de astăzi e o nimica toată și că în ea nici nu se vorbește moldovenește, ci o limbă amestecată cu franțuzisme, pe care Basarabeanul n-o poate înțelege. Măreția rolului și chemării Rusiei le strivește sufletele" (p. 126-127).
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
mamelele, precum și o gazdă înțelegătoare cu mai târzii sosiți în primitoarele ei saloane cu pereți vătuiți. A fi semnat, încă de pe băncile școlii, un angajament - de preferință nu dincolo de anii studenției - era semnul unei bune orientări pentru junele ce nu înțelegea să mucegăiască în mărunte posturi provinciale, ori în pierdute funduri de țară. Dar nu numai întrepizi tineri deciși să nu se încurce în detalii, într-o viață însemnând, oricum, competiție, încheiau acest pact, ci și persoane luate de val sau
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
să bulverseze tradiționalele căi de sinteză a producțiilor literare. Profesorul timișorean anunțase de mai multă vreme acest proiect, condensase chiar ideea într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și scopurile unui asemenea demers. De aici până la a vedea în proiectul profesorului Ungureanu doar rezultatul proverbialei vanități locale (,Tot Banatu-i fruncea", nu-i așa?) sau, mai rău, tenebroase strategii secesioniste, nu a mai fost decât un pas, pe
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
din vedere că în jurul lui Voiculescu s-au adunat oameni cu o anumită greutate economică: investitori, patroni, directori, intelectuali fără operă, dar cu bună știință a relațiilor sociale, profitori ai mișcărilor de bursă și speculanți ai situațiilor favorabile. E de înțeles de ce, pentru astfel de oameni, prezența în Parlament e vitală. Fără informații, fără puterea de a manipula împrejurările, fără posibilitatea de a interveni direct asupra pârghiilor puterii tot talentul și ambiția lor n-au nici o valoare. Așa încât, între rușinea de
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
simt o scârbă profundă? Deși o lume întreagă îl privește cu dezgust, deși partida politică e defintiv pierdută, Dan Voiculescu nu se oprește din zvârcolelile dizgrațioase ale unei fiare rănite ce-ar dori să sfâșie totul în jur. El nu înțelege că o Românie care l-ar accepta în funcția de vicepremier ar fi una ce nu și-ar merita locul în lumea civilizată. Oricât ar da-o pe patriotisme și pe grija față de națiune, Dan Voiculescu rămâne ceea ce este: un
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
de la Junimea, tradus de Peianov, Un spectacol ratat. Îmi luase mințile. L-am citit, apoi, pe Harms, mai tîrziu, în traduceri nemțești și franțuzești. "Greu", i-am spus, banal. "Greu", mi-a răspuns, respectîndu-mi tonul. Apele curgeau pe noi. Am înțeles, înainte să mă topesc de tot de căldură și să mă evapor, că spiritul ludic și în doi peri al lui Emil Ionescu se potrivește cu spiritul deopotrivă jucăuș, nărăvaș, năstrușnic, inventiv, spumos, cumva codat al lui Harms. Un mare
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
Cînd s-a jucat, de pildă, într-o seară literară a grupării piesa lui Harms, Elisaveta Bam, în "Ziarul roșu" a apărut un articol care o desfințează complet. "Un haos franc, împins pînă la cinism, din care nimeni nu a înțeles o boabă, după cum au recunoscut cu toții". Harms, într-unul din caietele de însemnări, scrie o scurtă rugă, emoționantă: "Doamne, fă în așa fel încît acolo - despre seratele literare e vorba - să fie oameni care iubesc literatura. Iar Natașa să fie
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
gudură pe lîngă Elisaveta Bam, se plînge, este amenințător, lingușitor, neputincios. Este a doua oară cînd lucrează cu Alexandru Tocilescu, prima fiind la Amanții însîngerați și mi se pare că este o întîlnire decisivă pentru Vlad Ivanov. Iar el a înțeles asta. Crina Mureșan surprinde formidabil în Elisaveta Bam, un rol dificil, cu cheie, complex, cu o partitură muzicală grea, un rol care ține în mînă firele spectacolului. Spațiul fantastic "desenat" de scenograful Dragoș Buhagiar, cu elemente și accente de décor
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
națională, care s-a tot schimbat. Cu această logică vom ajunge să sărbătorim și ziua în care a fost instalată crucea în Parlament sau ziua în care Casa Poporului a fost arborat, pentru prima oară, drapelul postrevoluționar al României. Aș înțelege povestea asta cu Ziua drapelului, dacă tricolorul autohton ar fi străbătut timpul imaculat, de la 1848 încoace. Or, nu e deloc așa. Ca și Ziua României, care a fost schimbată de mai multe ori în decursul scurtei noastre istorii ca stat
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
de la el am învățat că țîfna intelectuală nu are ce căuta în amvon, că e bine și sănătos să păstrez ceea ce am moștenit în materie de credință de la tata Anchidim și mama Floare. Aceasta, într-adevăr, nu trebuia amestecată. Am înțeles bine ce mi-a spus părintele Nicolae. De aceea acum îmi fac cît pot mai bine datoria de preot în satul Chintelnic, iubesc criticii, scriitorii și literatura lor, eu însumi comit literatură, sînt preocupat de aici din Provincie, de la Margine
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
atît de răspîndit, ca o izbăvire în act scriptic. "Smerenia covîrșește păcatele noastre și ne ridică, iar mîndria ne apasă sufletele spre pămînt și ne coboară", glăsuia Sfîntul Ioan Gură de Aur. în paralel cu supunerea datorată divinului, autorul jurnalului înțelege a se pleca cu gratitudine în fața celor de la care are a deprinde învățături și îndemnuri comportamentale, a celor ce rezonează în inima sa cuprinsă de-o pietate expansivă, și care joacă rolul unor exemple. Credința îi modelează o vocație de
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]