92,886 matches
-
veți vedea o mamă cu copilul ei. Voi veți suporta consecințele unei asemenea intervenții, nu prietenul vostru. El nu vă poate lua teama, regretul sau însingurarea. Chiar dacă va fi aproape, nu vă va putea ajuta. De aceea gândiți-vă bine înainte ca să alegeți avortul și nu permiteți nimănui să vă constrângă, pentru că viața voastră va fi distrusă. Există numeroase organizații de consiliere care vă pot ajuta. Nu faceți aceeași greșeală ca mine. Judith <footnote Pius Stossel, op. cit., pp. 20-21. footnote> În urma
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
rândurile mele. După 6 luni în doliu adânc, are loc prima serată muzicală la Palatul Cotroceni: George Enescu și cu mine cântăm a doua sonată de Beethoven și sonata în Sol major de Brahms, amândouă fără cea mai mică repetiție înainte, însă cu toate acestea într-un ansamblu ideal, chiar spre surprinderea noastră, a celor doi soliști. Ne-am înțeles de minune unul pe altul. Aceleași intenții, aceleași nunațări. Familia regală era în extaz. Doliul doamnelor de onoare în frunte cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
port ură niciunuia, nemaifiind în viață nici acesta din urmă. Cum era de prevăzut, lucrurile se liniștiseră. Numai bietul Skohutil, ca supus străin, trebui să părăsească țara cu familia lui. Hoerat obține dcetățenia română, iar eu îmi văzui de lucru înainte. Mai târziu veniră regreteleacelor care au îndrăznit a face această faptă urâtă. Chiar și acel Livescu își ceru iertare pentru ce a făcut, însă aceasta după mulți ani mai târziu. Catedra de vioarăa lui Skohutil fu ocupată de C. Nottara
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
exotică. După ce îmi cunoscui noile rudenii, între altele protopopul Clujului, Tulius Roșescu cu familia lui, iar un unchi al lui Horia plecarăm însoțiți de multă lume și încărcați de floră spre București. Am omis de a povesti că între timp, înainte cu 6 luni de cununia mea, se săvârși căsătoria fratelui meu Romulus cu Livia Rațiu din Câmpina, tânără doctoră în medicină și nepoată a compozitorului binecunoscut și bucovinean, Ciprian Porumbescu. La aceasstă sărbătoare plecarăm cu toții la Câmpina, unde se încinse
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un asemena concertvoi cânta și eu! Cu două săptămâni înaintea plecării în străinătate, la începututl lunii februarie 1925, am cântat în concertul compozitorilor românidouă suite românești de Filip Lazăr, foarte dotat compozitor, care îmi adusese aceste suite cu scurt timp înainte, și spre a cărui negrăit de mare bucurie, le-am putut învăța în decurs de 3 săptămâni, cântându-i-le pe din afară și complet puse la punct. Amândouă au avut mare succes la concert, la care din întâmplare asista
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
prietenei mele, pe un pian mai puțin bun însă, pot lucra în tihnă repertoriul concertelor mele în perspectivă. Prinzându-se de veste că mă aflu în Oranienburg, amatori de muzică mă solicită să dau un concert în sala Musikverein-ului. Făcând înainte o mică repetiție pe pianul „Ibach”, sunt înconjurată de câțiva muzicieni (ziși)de seamă de acolo, care îmi priveau cu înfrigurare mâinile în timp ce cântam, minunându-se de mecanismul meu impecabil. La concert, mare entuziasm, flori și promisiunea de a reveni
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
San Francisco, 1995, p. 37-39. footnote>, cu care creatura încearcă să se reunească: „ ... măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și nu e vreun hotar în cunoașterea celor cercetate, la care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte; ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere mai înaltă, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie să se poarte astfel ca toată desăvârșirea cunoașterii, la care poate ajunge firea omenească, să i se facă început
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
după ce s-a împărtășit de bunătăți cât a putut e atrasă iarăși printr-un nou început, ca și când nu s-ar fi împărtășit încă de bunătăți, spre împărtășirea de frumusețea aflătoare mai sus, așa încât, pe măsura înaintării spre ceea ce îi apare înainte, îi crește și dorința, și din pricina mărimii covârșitoare a bunătăților, ce se află totdeauna deasupra, pare să înceapă pentru prima oară urcușul. Căci nici cel ce s-a ridicat nu va fi scutit de trebuința de a se ridica mereu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ne este imediat spulberată, deoarece apare aici o realitate nouă, esențială pentru înțelegerea teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa și a teologiei mistice în genere: anume că plăcerea lucrurilor divine nu face decât să sporească însetarea sufletului. Căci „marginea celor atinse înainte se face începutul călăuzirii spre cele deasupra”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>, iar cele dobândite până acum se dovedesc a fi numai „începutul urcușului”<footnote Ibidem, omilia a V-a, p. 173. footnote>. Pentru că „niciodată dorința
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite. Căci ce fericire mai mare s-ar putea cugeta, decât a vedea pe Dumnezeu? Dar și aceasta fiind un sfârșit al celor străbătute înainte, se face început al nădejdii celor aflate mai sus”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 194. footnote>, căci „nu încetează să intre (sufletul - n.n.) prin înaintare la cele mai înalte și să iasă necontenit din cele ajunse”<footnote Ibidem
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care Îl caută pe Dumnezeu este sporit prin înălțimea aceasta sublimă. Nu se cunoaște cum ar trebui să se cunoască, după cum spune Pavel (1 Cor. 8, 2), nici nu consideră sufletul că a înțeles, ci aleargă spre ce se află înainte, tinzând spre ce este așternut înainte (Filip. 3, 13). Cântarea oferă aceste cuvinte Mirelui: „Deschizând mânerele zăvorului, am deschis iubitului meu”. Și adaugă ea, „Iubitul meu nu mai era. Sufletul meu a înaintat la cuvântul său”<footnote In Canticum canticorum
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sporit prin înălțimea aceasta sublimă. Nu se cunoaște cum ar trebui să se cunoască, după cum spune Pavel (1 Cor. 8, 2), nici nu consideră sufletul că a înțeles, ci aleargă spre ce se află înainte, tinzând spre ce este așternut înainte (Filip. 3, 13). Cântarea oferă aceste cuvinte Mirelui: „Deschizând mânerele zăvorului, am deschis iubitului meu”. Și adaugă ea, „Iubitul meu nu mai era. Sufletul meu a înaintat la cuvântul său”<footnote In Canticum canticorum, GNO, 5.5-6. footnote>. Mirele ne
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote In Canticum canticorum, GNO, 5.5-6. footnote>. Mirele ne învață aici că singura cale de a înțelege puterea care transcende întreaga înțelegere este să nu rămânem neclintiți în vreo idee fixă despre el, ci să ne mișcăm mereu spre înainte și niciodată să nu stăm fără să tindem înainte<footnote Ibidem, 352.19. footnote>. Sufletul îl caută pe Dumnezeu și înțelege că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru Transcendent și nu este niciodată astâmpărată de sațietate
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ne învață aici că singura cale de a înțelege puterea care transcende întreaga înțelegere este să nu rămânem neclintiți în vreo idee fixă despre el, ci să ne mișcăm mereu spre înainte și niciodată să nu stăm fără să tindem înainte<footnote Ibidem, 352.19. footnote>. Sufletul îl caută pe Dumnezeu și înțelege că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru Transcendent și nu este niciodată astâmpărată de sațietate. Un astfel de suflet nu încetează niciodată să tindă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips ...”, p. 49. footnote>. În omilia a V-a, Sfântul Grigorie susține că „cu cât sufletul participă mai mult în Dumnezeu, cu atât recunoaște mai bine că Dumnezeu îi transcende la fel de mult ca înainte”<footnote Omilia a V-a, 119 (158, 17-19 ); cf. Ibidem, p. 49. footnote>. Referitor la această temă a eternei frustrări, se mai poate naște o întrebare: care este semnificația negării de către Sfântul Grigorie a uniunii finale cu Dumnezeu? Este această
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
tristețea sufletului, care duce uneori până la pierderea nădejdii, Sfântul Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc cu putere multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte, într-un șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta nu înseamnă că viața duhovnicească este un
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mai mult învățătura Sfântului Grigorie de această acuzație a „eternei frustrări” decât Jean Daniélou. El argumentează că intuiția pătrunzătoare a Sfântului Grigorie spune că sufletul uman este, prin natura sa, o ființă dinamică, activă, care se află mereu în mișcare, înainte sau înapoi. De aici rezultă că, în viața veșnică, în care sufletul se poate deplasa doar înainte, sufletul se mișcă „din slavă în slavă”, și astfel, se mișcă de la un moment de satisfacție la altul. Deși sufletul nu îl poate
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
intuiția pătrunzătoare a Sfântului Grigorie spune că sufletul uman este, prin natura sa, o ființă dinamică, activă, care se află mereu în mișcare, înainte sau înapoi. De aici rezultă că, în viața veșnică, în care sufletul se poate deplasa doar înainte, sufletul se mișcă „din slavă în slavă”, și astfel, se mișcă de la un moment de satisfacție la altul. Deși sufletul nu îl poate înțelege pe Dumnezeu dintr-odată, așa cum Se cunoaște Dumnezeu Însuși, sufletul este condus de dragoste să caute
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
G. XLVI, col. 105BC; cf. Marius Telea, op. cit., p. 71. footnote>. Acest text permite de a sesiza legătura intimă între natură, dorință și participare. Participarea la Dumnezeu dilată natura și prin aceasta își intensifică dorul sau mișcarea spre ceea ce e înainte, fiindcă „ceea ce a rămas necuprins e de nesfârșite ori mai mult decât ceea ce s-a cuprins”<footnote Idem, In Canticum canticorum, V, P. G. XI, col. 1000A; cf. Doctorand Nicolae Fer, op. cit., p. 93. footnote>. Astfel, experierea divinului exclude disperarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
unește cu el prin iubire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 93C; cf. Marius Telea, op. cit., p. 71. footnote>. Natura umană crește în har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte. Dumnezeu către care sufletul se urcă nu este un infinit interminabil, nici numai o prezență în energii, ci mai mult, un Dumnezeu viu, un izvor de iubire. Sufletul se unește cu Dumnezeu, cunoscându-L prin iubire. Astfel, cunoașterea devine iubire
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
bun ... atunci el crește și se unește cu El prin iubire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 93C. footnote>. Natura umană crește în har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte. Dumnezeu, către Care sufletul se urcă, nu este numai un infinit interminabil, nici numai o prezență în energii, ci mai mult, un Dumnezeu viu, un izvor țâșnitor de iubire<footnote Louis Bouyer, Jean Leclercq, François Vandebouche, Louis Cognet, Histoire de la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
unde încă nu a fost. Și ceea ce i se arată lui mereu mai minunat și mai mare, socotește mai prejos de ceea ce urmează, pentru faptul că ceea ce se află în chip necontenit este neîndoielnic mai frumos decât ceea ce a atins înainte. E ceea ce se întâmplă și lui Pavel, care murea în fiecare zi (I Cor. 15, 15), fiindcă mereu trecea la o viață nouă, făcându-se necontenit mort față de ceea ce a trecut și dând uitării cele străbătute înainte”<footnote Sf. Grigorie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ceea ce a atins înainte. E ceea ce se întâmplă și lui Pavel, care murea în fiecare zi (I Cor. 15, 15), fiindcă mereu trecea la o viață nouă, făcându-se necontenit mort față de ceea ce a trecut și dând uitării cele străbătute înainte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, în P. G. XLIV, col. 1036A; PSB, vol. 29, p. 284. footnote>. Putem sublinia, bazându-ne pe cuvintele Sfântului Grigorie al Nyssei, care, cu alți termeni și într-un mod mai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mod mai concis, explică acest neîncetat progres duhovnicesc, precizând că „măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și că nu e vreun hotar al cunoașterii în înțelegerea celor cercetate, după care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte, ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere superioară, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie să se poarte astfel ca toată desăvârșirea cunoașterii, accesibilă firii omenești, să i se facă început al poftirii celor înalte
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de mobil ca tip de gîndire estetică, avangardist cu manifetări explicite în cîmpul unui cubism întîrziat, este și unul dintre primii care, teoretic și practic, renunță la propria-i opțiune și se întoarce către un realism denotativ și arhaic, chiar înainte ca România să cadă explicit sub tăvălugul comunismului sovietic. Încă din 1945, cînd mai erau încă doi ani pînă la abolirea monarhiei și trei pînă la naționalizare, el pictează țărănci monumetale și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]