5,677 matches
-
de ele. Nu alergăm deloc spre viitor, Mereu dorim a răscoli trecutul; Dorim acel lucru amăgitor, Și nici în dar nu vrem un altul. Parcă orbirea ne-a scos ochii Și de auzit nu reușim nimic! Noi vrem să ne înfigem colții Chiar și-n cel mai bun amic. Oamenii se ghidează după mărime, Toți fac alegeri doar pentru culoare; Ne vrem cu toții a fi buni lideri Și facem rău oricât de mult doare. Dar nu este un capăt de drum
CAPĂT DE DRUM de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361959_a_363288]
-
de nimic. Gândurile sale erau la patul de spital, unde își revedea mama înconjurată de tuburi de cauciuc. Începu să plângă ușor. I se oprea respirația de durere și simțea cum ceva o apasă pe piept. Ca o gheară se înfigea să rupă din ea. Nu se mai putea abține. Plângea cu hohote, stârnind nedumerirea călătorilor din autobuz, care o priveau cu compasiune. Fiecare se gândea că sigur i s-a întâmplat ceva rău. Doar de durere plânge omul cu asemenea
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
a hotărât ca în fiecare sat să existe școală. Astfel, în anul 1854, primul învățător, Moise Conea, ținea cursuri cu copiii din sat într-o casă închiriată (nu se menționează unde). Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
sufletul. Cosmin Zisu este coloana vertebrală a romanului. Are caracteristicile unui personaj clasic. Celelalte personaje parcă vor să-i sublinieze și contureze personalitatea. Este dotat de la natură și de la soartă cu de toate : inteligent , atent, priceput, sensibil, hotărât și bine înfipt în realitate, frumos. „ - Îmi place să fiu mare, de ce să nu-mi placă? De ce să ascult eu de alții, când pot să asculte alții de mine? „Nu-i mare lucru să fii mare, își zice micul muntean, nu trebuie decât
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TRĂDAREA-ȚI OMOARĂ IUBIRI Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iau de la capăt singurătatea crampoanele se-nfig în iubire ce are a face în mine dreptatea când tu mă destrami în neștire? apoi împletești fiecare secundă în care mai pot respira doar astmatic e ora durerii tot timpul fecundă în ea te mai simt fin ostatic ce
TRĂDAREA-ȚI OMOARĂ IUBIRI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365893_a_367222]
-
ceva firesc, ca și cum s-ar fi întâmplat între ei acest lucru, de zeci de ori. Zâmbea singur iar privirea îi fu atrasă de o străfulgerare. Vrea să plouă cumva? Nu, era doar o stea căzătoare cu scânteieri galbene, care își înfipse strălucirea în stânca munților, stingându-se pentru totdeauna. O fi murit cineva, cum se spune în bătrâni, își zise Sebastian. Așa-i în viață, unul moare și iată că altul înviază peste câtva timp, dând lumii de veste că are
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
tremura vizibil, adesea în zvâcniri scurte, de parcă se zbătea în strânsoarea pielii uscate și pline de pete vineții, mărturie a unei circulații periferice deficitare. - Fată, mai e mult până acolo? a întrebat-o ea pe femeia corpolentă ce stătea, bine înfiptă pe picioare și cu o mână agățată de bara de susținere a plasei pentru bagaje, în fața ei, împingând-o cu bastonul pentru a o atenționa. Am obosit, maică... E zăpușeală rău în droaga asta, a încercat ea să se justifice
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
au rămas fără tată, acești copii deși sunt în îngrijirea mamei, sufletul lor va rămâne sfâșiat multă vreme, traumă o vor resimți toată viața. Îmi vine în minte incredibilă poveste a celebrei actrițe Romi Schneider când și-a găsit copilul înfipt într-unul din fiarele ascuțite ale gardului curții. Se jucase dorind să excaladeze gardul și, din neatenție, dramă s-a produs. Din această cauză, actrița a suferit mult și la un anume interval de timp a murit. Cu siguranță că
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai aproape de cărămizi, astfel încât sunt nevoiți să folosească târnăcoapele și lopețile. Sunt în grafic cu recuperarea. Își permit să-și ia o pauză de o țigare, pe fundul șanțului. Ștefan trage numai două fumuri după care renunță aruncându
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
am intrat în fundul grajdului unde-l aruncasem în fântâna blestemată pe nenorocitul de Costică, iar când am privit, că era în plină zi, nu se mai observa nici-o urmă de groapă. Deasupra a pus o grămadă de nisip în care înfigea morcovi, sfeclă, ridichii negre, varză pentru sămânță și gulii, ca să reziste frigului din timpul iernii. Într-un colț, în spatele unei mese rotunde - cu trei picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu’ socră-meu când mânca pe vatră
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
am intrat în fundul grajdului unde-l aruncasem în fântâna blestemată pe nenorocitul de Costică, iar când am privit, că era în plină zi, nu se mai observa nici-o urmă de groapă. Deasupra a pus o grămadă de nisip în care înfigea morcovi, sfeclă, ridichii negre, varză pentru sămânță și gulii, ca să reziste frigului din timpul iernii. Într-un colț, în spatele unei mese rotunde - cu trei picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu’ socră-meu când mânca pe vatră
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
Până mi-am strâns sculele și am recuperat parâma de la ancoră, a trecut o eternitate. Nu mai era mult să intru în panică. Încercam să îndrept barca cu prova spre mal, dar din momentul când ancora nu a mai fost înfiptă în nisipul mării, barca mea era trasă ca de un magnet spre larg. Trăgeam cu ambele mâini de o singură ramă, să pot îndrepta ambarcațiunea cu prova spre mal, dar fără succes. Se declanșase furtuna. Venise din senin, fără nicio
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele în crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură de umezeală. Nimeni nu a venit să-i dea măcar un strop cu apă. Cândva, aici, totul era vesel și verde crud. Stropitorile împrăștiau din zori și până-n seară picături
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
va înțelege el că acești părinți „nu s-au retras în pustie pentru a se sălbătici, ci pentru a îmblânzi în pustie sălbăticia lumii acesteia“? „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conștiinței, care pricinuiește împrospătarea focului inimii, prin mărturisirea făcută în minte“ (Filocalia, volumul al IX-lea). Cum va înțelege omul că ceea ce trăiește este sălbăticie
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
decât aceasta nu este.“ În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuș, intitulat „ Despre plânsul de bucurie făcător“, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conștiinței, care pricinuiește împrospătarea focului inimii, prin mărturisirea făcută în minte“ (Filocalia, volumul al IX-lea). Botezul lacrimilor înseamnă „valorificarea subtilă și complexă a afectivității
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
lupoaică Dă puilor să sugă Înainte să moară. LA COASĂ Vârful coasei dă cep, mustul verdelui se încarcă aerul, parcă se cimentează aburii de clorofila în nări plăcerea așezată straturi pe limba vacii Vârful coasei luminează locul sudoarea cosașului se înfige în cioturile rămase, gâlgâind de tinerețe, seminte de speranță cruci bătute mărunt în carnea pământului Vârful coasei ia câte puțin după pasul omului ca pulsul inimii respirând trohaic Vârful limbii cosește destine... ÎN FOȘNETUL FRUNZEI DE STEJAR Un cerb semeț
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
au hotar Hotarul și el la rîndu-i are traseul fixat În același buzunar. Sub cerul din mine, Trandafirul toamnei în privirea odihnită. Pasăre fâlfâind din aripi va zbura Din cuvântul meu, cum rugăciunea Piron în nisipul clipei, nu izbândea să înfigă, Abia e lăstar și doar strigă. ---------------------------------------------------- Teo CABEL (Theodor Ștefan CABEL) Buzău iulie 2013 Referință Bibliografică: Teo CABEL - ÎNTÂLNIRE NEAȘTEPTATĂ (POEZII) / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 937, Anul III, 25 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
aspră din emisfera sobră și-n nativul talent și în tăcerea dumneavoastră. Nu îmi explic de ce atâția fluturi își scutură polenu-n mintea mea avidă după verde și săruturi, Flămândă după prozodia ta. Mi-ajunge umbra ta până la glezne. Eu o înfig adânc într-o suplețe a unui gând ce-mi dezvelește-n bezne, Filozofii cu izuri de noblețe. Mă trec fiori ca râuri de absint și-ngheț pe-un val de nălucire -albastră. Străină-ți sunt și nu știu de ce simt
INTIMITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365196_a_366525]
-
un „cititor” de „stele”! Paradox Uite, n-aș vrea să se știe și nici vorba să se-ntindă, cum privesc cu veselie, pe dușmanul din oglindă ! Dreptate la televizor Ăștia sunt „justițiarii” care vor mereu dreptate ! Folosesc metode varii când înfig pumnale-n spate ! Spor Au lucrat „să spargă norma” ca să termine Reforma. Însă dup-atâta zel unde-o fi, că nu-i de fel ! La bloc Spune-mi ce-ai pățit mătușă, fața-i vânătă și trasă... Eu ?! Am fost
EPIGRAME 5 de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365192_a_366521]
-
cer și-și scarpină cu o nervoasă înverșunare blana încâlcită de praf și scaieți până când vântul apucă și duce spre zări smocurile de păr ca semn al schimbării de look pe sub antica zgardă și pentru că puricii tot îi rămân adânc înfipți sub coaste adulmecă nehotărâtă osul demult sleit gata să îl mai lingă încă-o dată. Referință Bibliografică: NEW LOOK / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu
NEW LOOK de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365199_a_366528]
-
sunt în război. Cel care atacă primul își face planul de atac. Stabilește fâșia de pământ pe care și-o dorește. Trebuie să fie cât mai plină de pietre; cuțitul adversarului trebuie să aibă cât mai puține șanse să se înfigă acolo. Ca s-o obțină, fâșia trebuie să fie relativ mică; altfel, adversarul va prefera să-ți cedeze teritorii mult mai mari dar cu mai puține locuri strategice. Trebuie găsit locul vulnerabil; dacă lama cuțitului nu se înfige, nu obții
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
să se înfigă acolo. Ca s-o obțină, fâșia trebuie să fie relativ mică; altfel, adversarul va prefera să-ți cedeze teritorii mult mai mari dar cu mai puține locuri strategice. Trebuie găsit locul vulnerabil; dacă lama cuțitului nu se înfige, nu obții nimic, fiind rândul adversarului să atace. Împărțirea teritoriului se face după cum este orientată lama cuțitului înfipt. Teritoriul alăturat este “cotârcit” până ce adversarului îi este practic imposibil să mai încapă în ceea ce i-a mai rămas din țărișoara sa
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
inamicului pentru a-i lua jumătate din ce are; abia după asta țintești locurile strategice. Mai nou, arma de atac, cuțitul, a cărei lamă decidea noua linie a frontului a fost înlocuită. Un piron confecționat dintr-o scoabă îndreptată se înfige fără milă în teritoriul advers. Orice muchie a fost rotunjită cu pila. Inamicul hotărăște de capul lui noua linie a frontului. Se încalcă convențiile internaționale! Dumnezeule mare, ferește pământul acesta de războaie! * Până și cei mai răi sunt impresionați, zguduiți
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
femeia lui. Leana a preluat comanda. Urmată de Bică a pornit să-l caute pe Mitru. L-au găsit și oarecum l-au surprins; doar că acum, Bică ataca împins fiind doar de țipetele Leanei. Mai aprigă, Leana și-a înfipt adânc unghiile în spinarea Mitrului. Au început să apară martori. Alertați, vecinii au sărit să liniștească lucrurile. * Cum, mai ales între vecini, totul trebuie să se rezolve în mod civilizat, bineînțeles că nu puteau ajunge decât la tribunal, instituție care
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ASTĂZI ESTE 1 MARTIE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului pentru prima oară-n viață un dor de mine m-a răpus o săgeată e înfiptă exact sub umărul meu stâng parchetu-i inundat cu sânge genunchii nu mă mai ascultă sunt prea ușor și mă ridic lăsând arvună-un trup de lut deodată nu mai știu ce sunt ori pană, vânt sau chiar un duh aud
ASTĂZI ESTE 1 MARTIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365249_a_366578]