2,013 matches
-
privilegia paleta întunecată, instanța auctorială reușește să o atenueze prin utilizarea unor tonuri mai luminoase în descrierea celor câtorva personaje asociate, într-un fel sau altul, revelațiilor primordiale, firește mântuitoare: dansatoarea "cu pasul și încheietura dulce", al cărui șold "se-nfiora/ de cântec pe-ntinderi limpezi" la porțile cetății (Răsuflarea femeii), pescarul ce "ridică spre păsările apei păgânul năvod/ învins de speranță se întoarce și se roagă,/ mai sărac decât străbunii săi,/ mai sărac decât umbra din zare,/ bătrân și cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de către Montresor și acceptă pedeapsa resemnat. La un moment dat, auzim următoarele cuvinte: "Pentru dragostea lui Dumnezeu, Montresor!" Bănuim că ele sînt rostite de Fortunado (deși naratorul nu ne lămurește!), speriat subit de spectrul apropiatei morți. Replica lui Montresor te înfiorează necondiționat: Da, pentru dragos-tea lui Dumnezeu!" Vom medita mai tîrziu asupra lor! Să mai remarcăm acum faptul că naratorul stabilește o interesantă acoladă temporală între derularea evenimentelor și povestirea lor! Afirmă că, vreme de cincizeci de ani, nimeni nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pronaosuri sfinte.// Am hotărât/ Să fug din glasul meu,/ Ca dintr-o închisoare pe care/ Singură mi-am închinat-o,/ Pentru nenumăratele mele crime,/ O închisoare celebră,/ Devenită muzeu,/ Cu versuri zăvoare/ Și gratii de rime-/ Publicul o vizitează/ Și, înfiorat de torturi,/ Nu se miră/ Că nu zace, în ea, nime//" (Pasul)45. Obsesia existențială, îndoită de o feminitate desăvârșită, naște, cum este de presupus, zborul, a cărui morfologie se află, undeva, între existențialismul blagian și patosul eliberator, de tip
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
conștientizeze 136: "Am hotărât/ Să fug din glasul meu/ Ca dintr-o închisoare pe care singură nu am închinat-o/ pentru nenumăratele mele crime,/ O închisoare celebră/ Deveintă muzeu,/ Cu versuri zăvoare/ Și gratii de rime Publicul o vizitează/ Și înfiorat de torture/ Nu se miră/ Că nu mai zace-n ea nime". (Pasul) Constrângerile prozodice devin, de asemenea, un impediment, în calea libertății omului și al poetului, care, oricum, se rătăcește permanent în vitregiile unei societăți aspre care îi demolează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de posibile și de imposibile. Cine nu s-a simțit, fie și numai preț de o secundă, că este mai mulți? Cine n-a simțit că e dezbinat, fizic, de posibile și imposibile care se înfruntă? Cine nu s-a înfiorat la gîndul că ar fi putut la fel de bine să spună altceva, să facă alt gest, să tacă din gură? Iar acest alt cuvînt, gest sau tăcere i-ar fi schimbat viața, i-ar fi transformat lumea. Poetul vorbește exact despre
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
toamna - mustind sub ochii și pașii copilului ce aleargă de unul singur în penumbra somptuoasă a unei săli de spectacol însoțit de bătăile nebunești ale inimii de ecoul vătuit al pașilor căutând ceva fără obiect printre scaunele fără spectatori căutând înfiorat de luciul stins - jur împrejur - al plușului În timp ce orchestra invizibilă atacă deodată uvertura și epilogul într-o suprapunere aiuritoare de sunete și ecouri în timp ce pe scena mută în aerul împietrit în straturi de respirații încep să se deșire ca într-
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
Minerva Chira Vântul Bocet de apă disperată - marea aprinde ruguri în adîncuri întind mîna după o rază Păianjenul crede că e pentru urzire Se-aude respirația oglinzilor înfiorate de nori purtați cu privirile tale Peste Panorama Borodino Mă atinge cineva care a stors seve în Piața Roșie sau sînt instalațiile electrice care au folosit firele de păr în locul sîrmei? Dinții-s de lapte Pasărea zboară cu pleoapele mele-aripi
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
și rău, lumină și întuneric, printr-o reflectare a efectului care nu desemnează cauza și care, totuși, nefăcând-o, creează o amenințare uriașă, evocând o cauză teribilă" (Yeazell, 1994: 27). Altfel spus, cu cât știm mai puține, cu atât ne înfiorăm mai mult. * * * Bram Stoker este ultimul mare reprezentant al supranaturalului victorian 42. Deși publicațiile sale numără foarte multe titluri, noi îl reținem astăzi grație romanului Dracula (1897), hipotext al unei pletore de producții estetice din secolele al XX-lea și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
top" cât se poate de semnificativ și deloc comercial! Ce părere aveți despre piața publicațiilor literare și despre publicul care frecventează această piață? Inflația de reviste culturale/literare constituie un avantaj sau un dezavantaj? Știu că multă lume fină se înfioară disprețuitor când află că avem vreo sută de reviste culturale, în vreme ce-n Occident ele se numără pe degete. Și eu mă îngrozesc adesea când citesc felurite orori provinciale, publicate în condiții de lux bine spălător de bani. Dar una peste
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sîngele care se împrăștie trebuie să fie "pur, neamestecat cu ceva rău"; astfel, adaugă el, "oricare ar fi vîrsta copiilor sacrificați, ei să cadă sub cuțitul rabinului înainte ca furtuna patimilor să le fi zdruncinat inimile și să le fi înfiorat trupul". Înainte de a fi golită de sînge, victima va fi flagelată (abatele arată urmele biciului de pe carnea "fragedă și roz") și dacă e vorba de un băiat, el va fi castrat în mod odios. "O altă atrocitate, ne spune tot
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
alături de semenii tăi; 9 A învăța SĂ FII. OMUL CARE AȘ FI PUTUT FI De dincolo de câmpiile de ieri, Vine să mă vadă uneori Un băiețel care se joacă. Băiețelul care eram eu Se uită la mine visător Și se înfiorează. Dar se reîntoarce zi de zi Sperând să găsească... OMUL CARE AȘ FI PUTUT FI ! 5 CAP. I ÎNVĂȚAREA ȘCOLARĂ Înțelepciunea nu este doar produsul școlarizării, ci al încercării de o viață pentru a o căpăta. Albert Einstein I.1
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
înspre pămînt plecată Părînd a-i înțelege privirea întristată Odată cu apariția monstrului intensitatea epică este maximă: S-a ridicat un munte de ape învolburate; Apoi s-a spart în două talazul furtunos, Zvîrlind sub ochii noștri un monstru fioros. Se-nfiora pămîntul de mugetu-i năpraznic, Nu mai văzuse cerul un monstru-atât de groaznic! Umpluse de miasme văzduhu-nveninat, Iar valul ce-l purtase s-a tras înspăimîntat Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida (VIII, 240), reprezintă o expansiune a hiperbolizării imaginii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vinovăție - jocul iubirii. Câtă sensibilitate, câtă finețe, câtă zvârcolire interioară: „sorbind cuvintele de pe ecranul computerului cu o vuluptate mai mare decât aș fi făcut-o de pe buzele tale. Degetale tale care atingeau tastatura îmi păreau că mă ating pe mine, înfiorându-mă, tulburându-mă mai mult decât ar fi fi putut-o face o atingere reală....” în aceste tablete fanteziste din volumul Povestiri de trezit adulții surprindem o diversitate de teme și motive care ne umanizează. în fond, suntem Vălcii plângătoare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
clătinate-n vânt... Enigmatic peisaj de fiori (pre)romantici (amintindu-ne de Byron, Novalis, eeine), la care concură „cerul roșu ca o rană”, dar și mai grav, tăcerea „de ger” a zeilor. Doar apariția nuntașilor „lălăind” - corteJiu gălăgios - animă peisajul, înfiorând pădurea. Copacii par „cuprinși de spaime”, „arde lumea vegetală”. Zbucium și descumpănire! Cât de mult conștientizează acel văl umbros al destinului care veghează asupră-le, strivind voința unei decizii tranșante. Deși se iubesc mai presus de fire, cei doi se
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
p. 68 Remarcăm, de asemenea, că romanticii (Bernardin de Saint-Pierre, Rousseau, Senancour...) dau dovadă de o "sensibilitate auditivă" deosebită 15. (48) La gura acestei căldări, de unde ți se desfășoară o priveliște largă, ecourile muntelui repetă neîncetat freamătul pădurilor din preajmă, înfiorate de vînt și vuietul valurilor ce se sparg de stînci, în depărtare...** B. de Saint-Pierre, Paul și Virginia, p. 288 (49) Valea este scăldată în aburi, începe să se întunece. Spre miazăzi, peste lac, este întinsă noaptea: uriașele stînci care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu arbuști înlănțuiți într-un tufăriș pe alocuri de netrecut, iar în fundul ei, era acea apă rece și limpede care curgea, cum am spus mai sus, în vale, la poalele dealurilor Ciricului și Șorogarilor. Era înspre seară iar sălbăticia locurilor înfiorau cele două mici ființe, cărora le băteau inimioarele tare. Mergeau așa, de mânuță, apoi cea mare a luat-o la vale, spre râpă, iar cea mică, tanti Aneta în miniatură, o urma îndeaproape. Soarele trecuse de deal și deodată se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
copilului zburau în lături. Boierul Preda căzu ca un mal, horcăind, iar Tudora neagră verzuie la față, prinse a vărsa. Mulțimea amuțită se dădea înapoi, căci nu se mai pomenise nicicând așa ceva; se lăsă o tăcere grea. Zloata și spaima înfioraseră toți privitorii. Din depărtare se auzeau vaietele orașului pustiit. Un bărbat ieși din casă și aruncă spre ceata bandiților două pungi cu galbeni. Gloata, privind spre stâlpul cerdacului și spre zidul mânjit de sânge, ieșea cu spatele din ogradă. Porțile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
s-ar fi întâmplat nimic. O îmbrățișa cald din ochi cu tristețe și când li s-au întâlnit privirile nu s-a sfiit, și-a lărgit doar zâmbetul. Acum îi sărută din ochi buzele, acum îi mângâie gâtul, umerii, îi înfioară sânii și privirile se opresc neputincioase la dunga mesei, care-i acoperă partea de jos a trupului. Așa s-a făcut ea mare, crescând sub privirile lui, fiecare amănunt care o transforma din fetiță în femeie l-a descoperit după ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că la ctitorii, dar de fapt voia să spună că au stat alături la toate și, dacă va cădea capul domnului, vor cădea și capetele lor, al lui neica Dinu, al lui și chiar al cuscrului Diicu Rudeanu. Mihai se înfioră ca scuturat de friguri și băgă de seamă că rădvanul se oprise în fața conacului domnesc. Ajunseseră. Era 28 mai 1703, seara; plecaseră din București după liturghie în ziua de 3 mai; un drum pe care spătarul îl străbătea în cel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-Aici au pierit nebunii care au râvnit la știință și putere. Șapte ecouri diferite îi lovesc cu violență timpanele. Neofitul se târăște. Tunelul se dilată. Bolta își înalță tavanul. Ajunge pe malul unui crater tăiat în con răsturnat. Neofitul se înfioară, scuturat de frison. Lumina pâlpâindă a lămpii transformă pereții milenari de piatră, în pereți de oțel. Pas cu pas, caută raționamentul apt de a ajunge la țelul dorit. O scară se înfundă în neguri de infern. Groaza îl cuprinde. Coboară
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
savant, era dinamic pe scenă, puțin fanfaron, oricum gălăgios, în timp ce eu îl credeam meditativ, cel puțin până nu i se reda tinerețea, totuși îmi plăcea, avea grandoare, iar Mefisto, cu Bălțățeanu în rol, insinuant, viu, inteligent, însuși spiritul diavolesc, mă înfiora. Tragedia Margaretei apărea însă ștearsă, din pricina strigătelor lui Vraca. Dar ceea ce nu apreciai bine în text, petrecerea din pivnița lui Auerbach, te încînta pe scenă, cum Mefisto făcea să țâșnească vinul din masă și alte artificii ignorate mai târziu în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
descoperă-l singur, nu-ți spun mai mult, nici în rău, nici în bine. Astea sunt lucruri fără importanță, că îi plăcea Bourget și ceilalți, poate că îl distrau cum ne distrează muzica ușoară, ceea ce nu ne împiedică să ne înfiorăm de tunetele lui Beethoven. Mai bizar (adică nu e bizar, e conform cu atacul lui împotriva idealismului) e faptul că în clipa când el vede că Socrate de pildă opune instinctelor rațiunea, imediat îi apare în față decadentul tip, instrumentul descompunerii
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
eu fusesem la seceriș! Îl vedeam, îi auzeam glasul, îmi aminteam de febra plecării, apoi lungi zile sub arșiță, răsăritul soarelui care ne găsea gata de muncă în mijlocul lanului de spice, talger roșu care limpezea câmpia de urmele nopții și înfiora clipa, și care îl făcea pe tata să-și scoată pălăria și să se închine... Apoi treierișul, carele cu grâu care ne intrau în curte, numeroase, nu se mai terminau, apoi prima pâine din grâul nou care ne îmbăta cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ADEVĂR, ERA TIMPUL SĂ SE SCOALE. SE TRASE SPRE MARGINEA PATULUI, IAR RIVA TRECU PE LÂNGĂ EL ȘI LĂSĂ JOS VALIZELE. \ MI-AM LUAT LUCRURILE, SPUSE EA DEȘI NU ERA NEVOIE. MARIN ȘI-O IMAGINĂ RECUPERÂNDU-ȘI AVEREA DE LA AEROGARĂ, SE ÎNFIORA ȘI MURMURĂ: SIMTE-TE CA ACASĂ. Fata îl privea cu un zâmbet stânjenit. \ M-AM GÂNDIT CĂ NU ARE NICI UN ROST SĂ RĂMÂN DACĂ VEI " PROFITA" DE PREZENȚA MEA LA FEL CA NOAPTEA TRECUTĂ. Iritarea ei îl binedispuse din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
S-A ÎNTÂMPLAT ÎNAINTE SĂ ÎNCEAPĂ CONFERINȚA, CA SĂ ȘTIU CE SĂ FAC CU EL." Cuprins brusc de mânie, pălmui din nou fața lipsită de viață. Atunci ceva din senzația pe care i-o provoca atingerea pielii îl făcu să se înfioare. În lunga lui experiență avusese de-a face cu oameni aflați în toate gradele de inconștiență. Dar aceasta era senzația morții. Îngrozit, îi luă mâna: nu mai avea puls. Îi împinse corpul înapoi pe scaun și aplecându-se încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]