1,615 matches
-
să se îmbrace amândoi în cămăși verzi, la care propunere, tata i-a răspuns în stilul lui caracteristic. „Crezi că dacă ți-ai vopsit izmenele în verde ești legionar”? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: „Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi”. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: „Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
protoistorice? cine știe?... Cred că este o uitare a unor tradiții care erau solide cu câteva decenii în urmă, când în lumea satului mai circula imboldul afectuos "nani" despre care filologii ne spun că vine direct din descântecele romane care îngânau la capul copilului un dulce "nenia". (Îl regăsim și în italiană: "...Dormi, dormi, nel mio seni, nina, nana, na".) Aceste naive îngânări poetice stau totuși la temelia sufletului copilului, care se construiește din dragostea mamei. O mulțime de cântece și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și blând, iubitor al muncii și al familiei sale. Singurele distracții inocente se limitau la frecventarea ocazională a unei cârciumi dincolo de Porta Vescovo, în localitatea Quattro Stagioni. Juca cărți cu prietenii și bea un pahar de vin. Adesea era auzit îngânând cântece populare pe ritmul loviturilor de ciocan vibrate pe tălpile papucilor cărora le schimba pingelele. Nu se avea o sănătate prea bună și deseori se îmbolnăvea de bronșită. Cu certitudine, nu-l ajuta prea mult nici încăperea umedă unde lucra
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
miresme de fân cosit, de grâu și de... vacanță. - Ei, Ionuț, scularea! mi-a spus tata ușurel, să nu-i trezească pe ceilalți ai casei. Plecăm la pescuit. Grăbește-te! Nu avem timp de pierdut. Când am plecat, ziua se îngâna cu noaptea. Spre răsărit mijea o geană de lumină sângerie. Aerul răcoros al dimineții mi-a alungat somnul ce se încăpățâna să-mi chinuie ochii. Când am ajuns la baltă, m-a întâmpinat o liniște deplină. Am aruncat undițele. Încet
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să se îmbrace amândoi în cămăși verzi, la care propunere, tata i-a răspuns în stilul lui caracteristic. Crezi că dacă ți-ai vopsit izmenele în verde ești legionar? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prânz, Dora-Minodora dormea la umbra tihnită a Daliei-Rozaliei, înconjurată de somnoroasele ei prietene, Reginele nopții, Nebuna- Mătrăguna, haț, o înhață de picior. Când află biata Luna-Betiluna, începu să plângă: - Mi-a fost răpită sora, ah, Dora-Minodora! Petuniile, Crăițele și Cârciumăresele îngânau triste: - Doraaa... Minodoraaa... Auzi și Cavalerul Bujor-îmbujorat-de-Dor și se îmbujoră mai tare, iar Mușcata-Roșcata deveni de-a dreptul stacojie de furie.” (Anamaria Smigelschi - Luna-Betiluna și Dora-Minodora în grădină) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Povestește conținutul fragmetului
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
sensibil la funcții, aplaudă amatorismul, scrie, pe urmele lui Ioan Alexandru, „articole patriotice” într-un stil vag, amestecînd voit discursul religios cu cel politic și, nu în ultimul rînd, fapt care m-a determinat să scriu aceste rînduri caustice, îi îngînă pe cei ce mă persecută, ignorînd că așa ceva nu se împacă defel cu „amiciția noastră”! *„El (Strindberg) nu ierta unui amic să aibă relații cu cineva pe care avea pică, și deci îl considera «dușman»”. Deși nu sînt Strindberg, trebuie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intangibilității. Ceea ce ne apropiase - literatura - ne și depărtase, s-ar zice, până la urmă. Oricât fusesem și rămăsesem vulnerabil la seducția Frumuseții, eram totuși, probabil, mai obsedat de Adevăr... și nu Îmi părea bine. „Oroarea de minciună mi-a distrus talentul”, Îngânam, adesea, umilit, cuvintele lui Jules Renard. Carcasa era friabilă, inițierea În traumă fusese precoce. Eram, trebuia să recunosc, captivul propriilor vechi și noi obsesii, mai curând, decât eliberat prin transcendență. Îmi acceptasem Însă, În cele din urmă, Încărcătura. În marele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
azi Însă, cum a venit totdeauna, de la prieteni și iubite, și cărți, și propriile noastre bâjbâite pagini. Și nu o dată, de la cei cu care ne-am Înfrățit tocmai din cauza acelorași copilăroase obsesii literare. O spunea, În 1967, și prietenul meu: „Îngânăm fiecare, altfel poate, aceeași tânguire. E semnul congenital al apartenenței noastre, cântecul singurătății, al fugii de singurătate, de noi Înșine, forma angajării și totodată modul În care fugim de responsabilitățile vieții, este religia și abjurarea noastră - rațiunea noastră de a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
această a doua șansă:/ poate ca Lazăr voi Învia” (Rochia Martei cea de toate zilele). Dorință grea de amar, răsucită traumatic În ea Însăși și În tardiva terapie amoroasă, urgentată de gongul timpului ireversibil: „dragostea mea târzie - sodă caustică pură”, Îngână, În transă, poeta. Amurgul pustiit de așteptări pare să găzduiască totuși paradoxala armonizare de-o clipă. Inițiere În adevăr (și În poezia-adevăr) reluată, iarăși și iarăși, niciodată aceeași. Finalul suspendat se leagă de Începutul „expediției” din poemul Ca o șenilă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pare important dacă o carte este bună sau rea. Îl preocupă spulberarea memoriei, oamenii fără trecut și viitor. Gândește, din nou, dar fără Îngrijorarea de altădată, spre acei Obdachlosen, Între care se poate imagina pe sine Însuși. Masa lor informă Îngână În stradă corul mut al Istoriei. Umbre fără corp și corpuri fără umbre, Între care sângerează tatuații destinului. (Observator cultural, 17 februarie 2004; suplimentul literar al ziarului Die Welt, 17 aprilie 2004) Claudio von Triestetc "Claudio von Trieste" În semestrul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era lumina de altădată. Noaptea stăpânea opacă și grea. În pustiul din curte vibra parcă un cântec. Prin pacea serii pătrundea duhul de dincolo de mormânt și cu el venea Ion Banea, ca să ureze noapte bună părinților, care, lipsiți de somn, îngână un fir de poveste mută în casa de pe coasta dealului. încetase de mult plânsul înlăcrimat și material. În locul lui se sălășluise altul în noi, era plânsul inimii care se topește în picuri mici și mărunți, e plânsul etern prin care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Semnul zăpezii (1984), Furtuna unui anotimp (1989) ș.a. cuprind meditații prilejuite de amintiri și de presimțirea orizontului vesperal al vieții. Percepția proaspătă a lucrurilor nu e însă sufocată de asemenea evaziuni. Tot astfel, în peisajele poetului, nostalgica privire înapoi se îngână cu beatitudinea clipei prezente, rezultatul fiind crearea unui univers feeric. Lumina lunii, albul de nea, parfumul florilor de măr sunt imagini recurente uneori în poemele erotice, având inflexiuni de romanță. Zăpada, iarnă a sufletului, e totodată „oracol sfințit cu alb
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
credința în calitatea de panaceu universal a cornului, pe de alta, este reluată, cu o frecvență extrem de mare, legenda prinderii animalului cu ajutorul fecioarei. Sunt acestea cele două mari coordonate ale simbolului hristic. Le voi detalia, nu înainte de a mă întreba, îngânându-l pe Roger Caillois, cum se "înțeleg" aceste scenarii vizibil distincte? Eseistul francez consideră că aceste două teme "nu se găsesc reunite decât prin hazard, dacă nu prin efectul unei coincidențe, pentru a nu spune că dintr-un joc de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comunică între ei și își ascund secretul. Acești soți pe care totul îi opune (inclusiv culorile deoarece tatăl poartă negru, iar mama alb) iau cunoștință de oracolele benefice (spre deosebire de oracolul oedipian) dar contradictorii. Pentru patriarh, un cerșetor ca un țigan, îngână vorbe fără șir: Da...da...fiul tău!... mult sânge!... multă glorie!... pururi fericit! Neam de împărat." În privința mamei, care visa să-și vadă fiul arhiepiscop, ea aude de la un bătrân în rasă de șiac, ce seamănă cu un pustnic, aceste
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mistificarea lingvistică nu se oprește aici. Deoarece are loc și un proces de anexare abuzivă a terminologiei liberale de către autoritățile conservatoare, cu scopul de a-i anula semnificația și a „îngheța” astfel înnoirea socială și economică: „cei de la putere repetă, îngînînd, marile adevăruri spuse de opoziție pentru a le demonetiza, golindu-le de conținut, făcîndu-le ridicole. Opoziția cere un lucru (de exemplu, adevărul despre revoluție, despre teroriști etc.), șeful țării, șeful guvernului cer și ei cu la fel de mare aplomb același lucru
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
fotografice, prezente la tot pasul în românul scriitorului elvețian. Dar dacă formă îi desparte, cei doi scriitori se întîlnesc în conținut. Ramuz și Sadoveanu au în comun vocația epopeica. Lumea lor este undeva la granița dintre secole, pe cînd se îngîna civilizația arhaica cu cea modernă și nici una nu biruise. În cantonul Vaud sau în Moldova oamenii împart aceleași prejudecăți, acelasi poetic defetism. E incredibil cît de mult seamănă țăranii elvețieni Charrat, Ardevaz, taica Fontana, discutînd în cafeneaua lu Crittin, cu
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
evidență sete autocontemplativă, un narcisism capricios și inocent care privește, în doze sensibil egale, atît feminitatea ca principiu cît și chipul determinat și diurn (sau nocturn!) al artistei. Aceeași tehnică a jocului strălucitor și a autoreflectării, în care grația se îngîna permanent cu accentele de cruzime, se regăsește și în poemele din Libresse oblige. Optzecista bine temperata, știind adică să mențină un echilibru fragil, dar mereu seducător, între natură confesiva a unei feminități în plină expansiune și scepticismul lucid al creatorului
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
Astfel, prin elaborarea unei coerențe intenționale superioare, rațiunea întinde încă o capcană absurdului obiectiv. Încearcă a-l surprinde, a-l capta, a-i da o replică favorabilă în sfera limbajului liric. Dacă lumea pare produsul unui duh malefic, poeta o îngîna, înscenînd un duh creator similar. Revelația d-sale (apocalipsa) fiind una demonica, i se supune construind, la rîndu-i, un peisaj, teratologic, bazat pe oribilităti în serie, precum o subversiune de gradul doi. Totul e întors pe dos, ansamblul că și
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
mult regret pe-al ruginii apret". (ibidem). Ori într-o manieră simplificată, acest iarmaroc al asocierilor jucăușe, acest basm pentru adulți, acest teatru de marionete lexicale, mimînd dispoziția copilului ce-ar fi putut fi mai lesne cucerit de rimele care îngîna simetriile nostime ale rațiunii cu iratiunea: "Un profet într-un bufet, un condotier într-un/ șifonier, un arlechin într-un scrin, un/ poet într-un sipet, un tragedian/ într-un pian, un filozof într-un pantof/ cînd se trage cortina
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
acord, că omenirea acestui amurg de secol tocmai asista în direct la zămislirea și la construcția unui geniu. Numele lui, Alexandra Nechita. Țară de origine, România. Țară de rezidență, statele Unite. Și pe acest fundal, în care frisonul patriotic se îngîna cu măreția speciei, a început caruselul: pubera Alexandra a fost plimbata, ca un exponat dintr-un manej angelic, pe la marile curți europene, ambasadorii României de acum cîțiva ani au primit-o cu temenele adînci pe aeroporturile vechiului continent și chiar
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
milimetrii penajului, de febrilitatea muncii inutile; oricum nu le-aș fi ajustat exact, egale, bucuroase, radioase chiar), am observat că în toiul sala- horelei spre-o absurdă perfecțiune, le-am desființat total. Dar ce bine mă simt fără aripi, am îngînat, ce nestingherit în greșeli, în călcat prin străchini, în încîlcit mințile altora cu obrăznicia golașă de-a zbura, de a levita adică!, mă rog, de a aeroplaniza... Și făcui primul pas: buf! M-am sculat de pe trotuarul urbei noastre generoase
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
mizerie și în beznă”. Presă a tradus povestea Szomnei Grancsa în termenii luptei acesteia cu „obtuzitatea părinților”; într-o relatare de la înmormântare, despre tatăl său se scrie că „scrâșnește, privind în gol pe sub borul larg” (s.m.), iar despre mama că „îngâna, între două bocete stridente” (s.m.). După oficiul declarației care se voia neutră, autoritatea - inspectorul de la Direcția pentru Protecția Copilului care desfășoară anchetă - enunța fără rest semnificația politică a existenței Szomnei Grancsa: „ea a demonstrat că oricine dorește, poate și este
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
decât să lungească „zeama”. Nimic nu se leagă, dramele sunt simulate, iar personajele devin caricaturi în nimicnicia lor dramaturgică. În van combină autorii esențe pe care le socotesc de succes: locații somptuoase ca Mariott sau Bucharest Plaza; Nico solicitată să îngâne două piese muzicale anglofone; restaurante de lux și chelneri scrobiți. În acest film al încremenirilor schematice, actori ca Dinică și Mălăele care au dovedit că, prin verva lor personală, pot face sită de mătase din cea mai nulă partitură, trec
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]