12,707 matches
-
până acum o ediție critică Arghezi, dar pentru problema noastră de text (un cuvânt greșit) nici nu am avea nevoie specială de ea. Avem însă mai multe ediții de referință: cel puțin șapte, din care patru - supravegheate de autor, două - îngrijite de Gheorghe Pienescu și una, foarte recentă, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, cu o prefață de Eugen Simion, ediție apărută în colecția de ,Opere fundamentale", aflată sub patronajul Academiei Române și tipărită de Editura Univers enciclopedic în 2000, în
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
problema noastră de text (un cuvânt greșit) nici nu am avea nevoie specială de ea. Avem însă mai multe ediții de referință: cel puțin șapte, din care patru - supravegheate de autor, două - îngrijite de Gheorghe Pienescu și una, foarte recentă, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, cu o prefață de Eugen Simion, ediție apărută în colecția de ,Opere fundamentale", aflată sub patronajul Academiei Române și tipărită de Editura Univers enciclopedic în 2000, în condiții grafice foarte bune, pe o hârtie specială
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
totul: atât în ediția din 2000, cât și în cea din 2004 lipsește punctul după versul care se încheie cu ,smarald". Nu mi se pare ceva neglijabil nici acest aspect de punctuație. Comparând edițiile de autor cu edițiile de referință îngrijite de alții mai apare o problemă, pe care nu o pot tranșa dacă nu dau o informație esențială. Ediția din 2000, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, folosește ca text de bază ediția definitivă Versuri, ESPLA, 1959, unde Arghezi
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
mi se pare ceva neglijabil nici acest aspect de punctuație. Comparând edițiile de autor cu edițiile de referință îngrijite de alții mai apare o problemă, pe care nu o pot tranșa dacă nu dau o informație esențială. Ediția din 2000, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, folosește ca text de bază ediția definitivă Versuri, ESPLA, 1959, unde Arghezi preferă forma ,smarald", ce va fi, prin urmare preluată de edițiile din 2000 și 2004. Ediția lui G. Pienescu din 1980, Ed.
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
1946 (cuvânt păstrat în ediția definitivă, bibliofilă, din 1959) cu ,secetele mari", consacrat de Scrieri 2, perpetuat în Versuri 1966, preluat de G. Pienescu în ediția lui din 1980. În mod ciudat, fără să dea nici o explicație, ediția din 2000, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, păstrează tot varianta a doua, cu ,secetele mari", deși menționează la pagina 723 din volumul II, unde e reprodusă poezia, tocmai sursele unde poemul figurează în prima variantă, cu ,secerile mari": ,Revista Fundațiilor Regale
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
nici un fel de lespede, ca celelalte din jur. îl privești și parcă îl vezi, așa cum era el în viață, pe autorul Moromeților. ŤCel mai iubit dintre pămînteniť se dovedește acum a nu fi iubit de nimeni, fiindcă nimeni nu se îngrijește de mormîntul lui". Și cu încă o turnură ironică: ,Cît despre Ťlotul scriitorilorť, unde a fost îngropat și Bratoloveanu, acesta are aspect de groapă comună, umplută pînă la refuz cu morți iluștri!". La polul opus acestui motiv funebru sîntem delectați
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
Zona să de cercetare se încadrează în câmpul filosofiei politice și juridice. Ideile acestuia au fost publicate de-a lungul timpului în volumele: "Figure della soggettività", editat înpreună cu Elio Cappuccio (1985), " Apocalisse e post-umano. Îl crepuscolo della modernità" (2007), îngrijit împreună cu Pietro Barcellona și Fabio Ciaramelli și "Genealogie della globalizzazione. L'Europa a venire" (2009). În această ultimă lucrare, autorul analizează procesele care au început să se manifeste imediat după căderea Zidului Berlinului (1989), ce au condus la o "sărăcire
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
O carte rea, la vremea ei, înțepată și pusă pe cîrteală, care nu l-a amuzat deloc, bunăoară, pe Călinescu. Acum, dacă o iei din nou la răsfoit (în ediția veche sau, mai probabil, în cea din '73, de la Minerva, îngrijită de Rodica Rotaru, prefațată de Mircea Anghelescu și cu postfață, note, comentarii de Ștefan S. Gorovei), e un dicționar onomastic cvasi-fictiv în care ți se pare că s-au strecurat, mai mult ca să te deruteze, cîteva nume care-ți spun
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
ferestrele întregului imobil s-au făcut țăndări, taică-meu a avut fulgerător instinctul bun de a mă lua în brațe și, cu mama de mână, ne-a condus în adăpostul antiaerian din subsol. Dădaca mea Anica, cea care m-a îngrijit cu dragoste și devotament până la plecarea mea în America, împreună cu simpaticul ei soț, Niculae Călin (amândoi făgărășeni mândri), ne-au urmat în grabă, aducând și coșul cu provizii care era mereu la îndemână, în caz de atac. Se spune că
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
două exemplare. Manuscrisele nepublicate se ard." Și-a venit o lume care chiar și-a ars, într-un fel sau altul, cărțile. Lumea care aproape începea în 1946, anul (de-aici, ŕ propos de datare, fiecare lună contează) cînd apare, îngrijită de Gh. Adamescu - autorul unei istorii literare cuminți - o ediție Caragiale: Momente, schițe, amintiri. La Cartea Românească. De la Telegrame la CFR. Aici, cu totul altfel decît la Gândirea, grija pentru timp e scoasă la vedere. Editorul trece, în josul fiecărui final
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
ale exegezei. Observă cu justețe autorul: ,Ni se spune, în finalul cărții, că va deveni deputat, ministru, om bogat etc. Însă, cum bine s-a remarcat, Gore Pirgu nu este un parvenit. Căci dacă ar fi fost, s-ar fi îngrijit mai atent de Ťascensiuneať sa. Gore Pirgu este un virtuoz al tupeului, al obrăzniciei mai degrabă deșarte decît interesate, al comunicativității fruste și al gratuității". Capitolul Recuperări, scris după 1990, este un soi de revizuire sui-generis a canonului literaturii române
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
oraș, se prezenta în felul următor: cerealiști-10 români/17 evrei, comisionari-8/20, garaje auto-2/4, magazine haine-15/21, magazine galanterie-8/16, magazine porțelanuri-8/14, cinematografe-2/4 și multe altele. (24) Evreii craioveni au fost devotați pentru meseria lor, s-au îngrijit de agoniseală de o viață, conștienți că vor rămâne lefteri dacă, vreodată, se va instala comunismul între hotarele Olteniei. Nimeni nu a fost trimis în lagărele din Transnistria și Bug, cu excepția unui grup de țigani, care săvârșiseră ereditarele delicte, furturi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la: "Secretarul General al Națiunilor Unite, Kofi Annan, a spus că, ŤSri Lanka a pierdut un politician mult-respectat care a fost dedicat la pace și unitate naționalăť" (Wikipedia). În paranteză fie zis, traducerea proastă - pe un site altfel remarcabil de îngrijit - se constată și în folosirea aberantă a punctuației, preluate tot din engleză (virgulă înainte de textul citat) și în derivatul involuntar comic de la începutul articolului din care am citat: "Lakshman Kadirgamar (12 aprilie 1932 - 13 august 2005) a fost un politician
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
atunci că antifascismul nu duce sau nu ducea neapărat spre comunism". Condusă de umanitarismul tatălui său, dacă nu din patriotism, în timpul războiului, a lucrat ca infirmieră la spitalul de răniți, instalat în fostul ei liceu, Școala Centrală. Faptul că îi îngrijea pe acei nefericiți, trecând uneori prin momente dramatice, i se va reproșa mai târziu de către partidul comunist de care începea să se apropie.
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
Primul volum, de Beletristică, studii literare, culturale și sociale, a apărut în 1974, la Editura Academiei, avându-l ca îngrijitor și prefațator pe Dan Simonescu, devenit, într-un fel, coordonatorul ediției. Al doilea volum, Scrieri istorice, apărut în 1976, este îngrijit și prefațat de Alexandru Zub. În volumul III, despărțit în două părți, apărute în 1983 și 1987, se tipărește oratoria lui Kogălniceanu din anii 1857-1864, în îngrijirea lui Vladimir Diculescu și cu o introducere de Dan Berindei. Oratoria de după 1865
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
și taifasuri, care mi-au adus mie atâta plăcere și, după cum am văzut, și celor patru românași". După război, în 1920, marele filoromân Jan Urban Jarnik a înființat la Praga Societatea ceho-română. Aceeași afecțiune și același devotament în a-i îngriji pe răniții români internați la Mănăstirea Strahov, unde era superior încă din 1906, l-a dovedit abatele Method Zavoral. El a început să învețe românește la vârsta de 53 de ani, limbă pe care și-o însușește numai în câteva
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
dintre cele două țări (acum, trei țări). Opera ei este continuată azi cu fervoare, cu același devotament și prețuire pentru limba și literatura română de Libuse Válentová la Praga și Libuse Vajdová la Bratislava. Ediția Scrisori și vorbiri către ardeleni, îngrijită de Viorica Nișcov deschide și mai larg fereastra înspre o literatură de care ne simțim legați de peste mai bine de un secol.
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
Ghica Moise - toți din Lopătari-Buzău, călăuze, în casele cărora erau ascunși prizonierii fugari, în așteptarea momentului de trecere. Alături de bărbați s-au aflat, la fel de curajoase, femeile: Clemența, soția lui Chilian - și bravele țărănci Sârbescu, Drăgan și Teodora Enăchescu, care-i îngrijeau pe cei bolnavi, oferindu-le îmbrăcăminte și hrană de drum. învingând tot felul de emoții, temeri, primejdii, ceata lui Vasile Chilian a izbutit să treacă dincolo de linia frontului peste două mii de ofițeri și soldați români, purtători ai tot atâtor informații
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
au revenit după ce el a dobândit casa părintească luată de comuniști și dăruită unui reprezentant al noii clase din acea vreme, aparținând „burgheziei proletariatului”. Pe patul de moarte, Laura îi oferă scriitoarei, jurnalul ei intim, sperând că aceasta se va îngriji să fie publicat. întreaga carte se concentrează în jurul vieții Laurei și a lui Alec. Evenimentele trăite de cei doi soți sunt înregistrate cu acuratețe în propriul jurnal, de Laura. Notițele din jurnalul ei vorbesc despre drama intelectualului dintotdeauna. La fel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
înainte de a se stinge, bunica mi-a dăruit o gutuie. Multă vreme am păstrat-o ca pe o icoană. îmi mai amintesc că și tata iubea nespus de mult gutuiul, pentru că înainte de a se prăpădi m-a rugat să-l îngrijesc cu sfințenie. Atunci am aflat că pomul fusese sădit de bunicul, pe care nu l-am cunoscut pentru că se stinsese cu câțiva ani înainte ca eu să vin pe lume... Ruga a însemnat pentru mine poruncă. Gutuiul din fața casei bunicii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
japoneze intacte Sequoias cu scoarța imună la insecte Urmau sa fie doftoricite de fiul meu Ucenic în ale medicinii, cel care-și pierduse Pijamaua undeva prin acele locuri bizare Orele deveneau gravide-n minute și pâcla înghițea orizontul El le îngrijea tinerețea fără bătrânețe Dintr-un hotel indiferent din Eureka. Cele o sută cincizeci și patru de poezii din culegerea Poezia unei generații nu trebuie să fie corelatate cu sensul sever al unei antologii. De altfel, mărturisește această subiectivă acțiune chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ramuri 1905-1947" de Florea Firan. Tot aici au fost lansate cărți ale autorilor craioveni apărute la Editura ,Ramuri": Despărțirea de cultură de Ioan Lascu; Viziuni critice de Paul Aretzu; Metaforele teatrului sorescian de Toma Grigorie; Dorin Teodorescu - Popasuri critice (volum îngrijit de Bucur Demetrian); Dincolo de zid de Ion Maria; Aceeași lume de Ion Floricel; Noi, doi-trei la zece mii (proză scurtă) de Cornel Mihai Ungureanu. În continuare a avut loc Decernarea premiilor anuale ale revistei RAMURI. Juriul pentru arte plastice, în componență
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
era doar un om neputincios și avea nevoie de susținerea mea morală ca să treacă și peste această zi grea. Doctorii (toți greci) îl șterseseră deja din catastifele celor vii, deși n-o spuneau nimănui, nici chiar răbdătoarei perechi care-l îngrijea. Eu, suspicios din fire, vrând să aflu adevărul din prima mână, înainte de a intra în salon, avusesem o scurtă discuție cu un doctor pe care-l auzisem rostind ceva în italiană (era jumătate grec, jumătate italian, ca și prietenul meu
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
gest de nouă întemeiere: Momente de I. L. Caragiale, două volume, cu o prefață de Ion Vartic; integrala poetică eminesciană, în patru volume, ediție de A. Spânu; basmele lui Petre Ispirescu, într-o selecție critică de Mircea Muthu și o ediție îngrijită de Aristița Avramescu. Aspectul grafic nu a fost prea atractiv (format prea mic, literă prea mică în culegerea textelor etc.). Efortul de reconsiderare a colecției a continuat și în anii următori, când, alături de traduceri, au fost publicați alți clasici. În
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
Anton Holban, Opere. I. Romane. Schițe și nuvele. II. Teatru. Note de călătorie. Comentarii critice, ediție, note și comentarii de Elena Beram; Mircea Vulcănescu, Opere. I. Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Către ființa spiritualității românești. II. Chipuri spirituale. Sociologie, ediție îngrijită de Marin Diaconu; Ștefan Bănulescu, Opere. I. Iarna bărbaților. Cartea Milionarului. Proză eseistică. II. Proză memorialistică. Publicistică. Corespondență, ediție îngrijită de Oana Soare, prefață de Eugen Simion. Cu aceste noi apariții, întregul proiect de editare de ,Opere fundamentale", coordonat de
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]