3,364 matches
-
la viața mea... Dr. Board se mai servi cu niște cafea. Dacă nu mă înșel, termenul argotic pentru așa ceva înseamnă să preferi carnea rece. Sub macara, inspectorul Flint își ștergea noroiul de pe față și își ținea ochii fixați pe obiectul îngrozitor care atârna deasupra lui. Acum izbuti să-și dea seama că nu era altceva decât o păpușă gonflabilă. Mai izbuti și să-și dea seama de ce Wilt voise să îngroape chestia aia oribilă. — Dați-o jos! Dați-o jos, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
asupra femeii, cuțitul căzu pe punte, femeia încercă să se agațe de marginea ambarcațiunii și apoi alunecă drept în apă. Părintele paroh St John Froude nu mai așteptă nici o clipă în plus. Vâsli viguros și se îndepărtă. Indiferent ce orgie îngrozitoare de perversiuni sexuale întrerupsese, nu mai voia nici să audă de așa ceva și nici femeile pictate, cu cuțite după ele, care îi spuneau fiu de curvă futangioaică și fiu de lingător de pizdă - pe lângă alte lucruri asemănătoare - nu-i stârneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
prin „confidențială”? — Păi... adevărul e că nu prea știu. Pur și simplu nu pot să-mi asum răspunderea să vă furnizez de capul meu asemenea informații interne... Femeia se întrerupse. Inspectorul Flint se holba la ea cu o expresie absolut îngrozitoare pe chip. — Ei bine, domnișoară, zise în cele din urmă Flint, dacă tot am ajuns la subiectul informațiilor interne, poate că v-ar interesa să aflați că interiorul plăcintelor cu carne de porc pe care le produceți are mari șanse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
uită la el, cuprinsă de groază. Tânăra tot mai vorbea, dar ea deja nu o mai asculta. Henry își omorâse soția. Dar ea era soția lui. Era imposibil. Ea n-avea cum să fi fost omorâtă. Preț de o clipă îngrozitoare, Eva Wilt simți cum o părăsește rațiunea. Apoi își puse din nou receptorul la ureche. — Mai sunteți acolo? întrebă tânăra. — Dar eu sunt soția lui! țipă Eva. La celălalt capăt al firului urmă o tăcere lungă, după care Eva o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
degete. Ea umblă în căutarea adevărului cu un plici de muște și toarnă dezinfectant Harpic peste canalele de scurgere ale iadului... — Asta-i a zecea oară când menționezi acel Harpic, observă inspectorul, în mintea căruia răsări brusc o nouă posibilitate îngrozitoare. Doar n-ai... Wilt clătină din cap: — Uite c-o luați iar de la capăt. Așa făcea și săraca Eva. O minte plată care încearcă să pipăie intangibilul și să strângă fantezia de gâtul ei inexistent. Așa e Eva pentru dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cu chipul răvășit. Era îmbrăcată în ceva ce aducea cu un lințoliu. Părintele St John Froude o privi și simți cum e cuprins de o groază tot mai puternică. Apoi se lăsă în genunchi. — Să ne rugăm, murmură el răgușit. îngrozitoarea apariție se prăbuși greoi în față, strângându-și lințoliul în jurul pieptului. Cei doi îngenuncheară și se rugară împreună. — O verificare? Ce dracu’ vrei să spui cu „o verificare”? zise inspectorul Flint, care obiecta cu îndârjire la ideea de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
era morții biruința sa, unde era boldul ei. De unde dracu’ să știu eu? mormăi parohul și se întinse după sticla de whisky, dar descoperi că era goală. Atunci se așeză și-și acoperi urechile cu mâinile, ca să înăbușe sunetul acela îngrozitor. în general, „Rămâi la mine!” era ultimul imn pe care l-ar fi ales. Ar fi ieșit mult mai bine cu „Acolo, în zare, e o colină înverzită”. Era mult mai puțin susceptibil la interpretări eronate. în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
avea? A fost jignit, apoi furios, apoi nefericit și, pe măsură ce lunile lungi de tăcere se adunau, însumând mai bine de un an, nefericirea s-a schimbat într-o disperare profundă și tot mai intensă, convingerea că i se întâmplase ceva îngrozitor. În toamna lui 1997, a renunțat în fine la teza de doctorat. În seara dinainte de a părăsi Ann Arbor, și-a strâns toate notițele, toate diagramele și listele, toate ciornele brute ale argumentației sale în treisprezece părți și, una câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a lui Harry în timp ce lacrimile i se scurgeau pe chip. În clipa în care Harry se oprea la colț, Nancy Mazzucchelli dădea același colț și se apropia de fostul ei șef, uluită să îl vadă într-o stare atât de îngrozitoare. Obrajii îi erau stacojii, gâfâia încercând să tragă aer în piept, sacoul îi era rupt în cot și părul etern atent aranjat îi fâlfâia pe toate părțile capului. — Harry, a zis Nancy, ce s-a-ntâmplat? — M-au omorât, Nancy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să recunosc însă că mă bucura și faptul că Joyce mă refuzase. Făcusem gestul cel nobil, dar, ca să fiu foarte sincer, nu fusesem foarte sigur, iar ea mă cunoștea destul de bine ca să înțeleagă că da, aș fi fost un soț îngrozitor și nici unul dintre noi nu mai avea motive să se căsătorească. Și așa, ca să parafrazez expresia nemuritorului doctor Pangloss, totul s-a rezolvat cum nu se putea mai bine și, pentru prima oară în viață, am ajuns să și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
care ies de la metrou, ideea Începe să-mi placă din ce În ce mai mult. Am să aplic pentru un post de marketing executive la Coca-Cola sau undeva de genul ăsta. Și am să obțin jobul. Iar Paul Își va da seama ce greșeală Îngrozitoare a făcut că nu m-a promovat. Și mă va ruga să rămân, dar eu Îi voi spune „Prea târziu. Ți-am dat o șansă, dar ai ratat-o.“ După care el va Începe să mă implore „Emma, ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o să fie chiar așa de rău... — Dar mi‑ai promis că o să‑ți iei liber! Ai zis că o să avem o mini vacanță romantică. — O să avem o vacanță romantică. — Da, cu toți partenerii tăi de afaceri. Cu toți tipii ăia îngrozitori cu care trebuie să te întâlnești, să fii mereu în legătură, să stați mereu lipiți unii de alții, ca... siamezii! — N‑o să fim în legătură tot timpul, zice Luke schimonosind un zâmbet. Becky... Dă să mă prindă de mână, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
multe persoane se întorc să se uite la noi. — Becky! Așteaptă! Mă opresc, mă întorc încet pe călcâie și îl văd ridicat în mașină, formând un număr de telefon la mobil. — Ce faci? strig, suspicioasă. Îl sun pe tipul ăla îngrozitor cu care trebuie să mă întâlnesc, zice Luke. Să‑l contramandez. Să anulez întâlnirea. Îmi încrucișez brațele și mă uit la el cu ochii mijiți. — Alo? Bună ziua. Camera 301, vă rog. Michael Ellis. Mersi. O să mă duc să‑l văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cu unt niște sandvișuri. Nu cred că e bine, o aud zicând în clipa în care intru. Nu e bine. Trebuie să ne conducă țara și uită‑te la ei. Sunt un dezastru! Sacouri fără pic de gust, cravate absolut îngrozitoare... — Tu chiar crezi că felul în care ești îmbrăcat afectează în vreun fel modul în care guvernezi? — Bună, mamă, zic, lăsându‑mi geanta jos, pe podea. Bună, tată. — E vorba de principiu! spune mama. Dacă nu sunt în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
grăbesc să traversez casa Websterilor, care e plină ochi de persoane de la firma de aprovizionare și de chelnerițe, și mă îndrept direct spre cort. Deja zâmbesc fericită la gândul de a‑l vedea, și de a‑i povesti momentul ăla îngrozitor din biserică și de a‑i vedea chipul încrețit de râs... Dar cortul e gol. Complet gol. Rămân acolo, șocată, preț de câteva clipe, apoi ies repede și mă îndrept spre casa părinților mei. Pentru că poate Luke s‑a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ei, în timp ce le admiră. Ia zi... ce se mai aude? Nimic nu se compară cu o bârfă bună. Mel lasă jos sacoșa și scoate o cutie de caramele și începem un schimb plăcut de informații. Ea îmi spune despre întâlnirea îngrozitoare pe care i‑a fixat‑o maică‑sa cu un tip oribil, iar eu despre nunta lui Tom. Apoi ea coboară vocea și începe să mă pună la curent cu ultimele bârfe de la birou. Îmi spune despre cele două secretare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mă arunc repede pe canapea. — Vrei o rici? îl întreb politicoasă. Cam devreme, zice Tarquin și râde nervos. („Rici“ înseamnă băuturici, pe limba lui Tarquin, apropo. Și pantalonii sunt „panta“ și... așa mai departe.) Nu cufundăm într‑o altă tăcere îngrozitoare. Pur și simplu nu pot să nu revăd în minte filmul întâlnirii noastre - de exemplu, momentul ăla când a vrut să mă sărute și eu m‑am tras repede într‑o parte. O, Doamne. Uită. Uită. — Am... am auzit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
spate și respir adânc. — Puloverul ăsta, zic. Nu merge deloc cu vesta asta. — A, zice Tarquin, părând complet șocat. Pe bune? Da! zic, enorm de ușurată brusc pentru că am reușit să‑mi iau piatra de pe suflet. Adevărul e că e... îngrozitor. — Să mi‑l dau jos? Da. Ia stai, dă‑ți și vesta. El își dă ascultător vesta și puloverul jos - și e incredibil, arată mult mai bine doar în cămașă simplă albastră. Aproape... normal! Apoi am o inspirație subită. — Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Am sprâncene nou‑nouțe, picioare catifelate și strălucesc prin toți porii, rezultat al celui mai minunat masaj de aromoterapie. Elinor mă așteaptă la recepție și, în timp ce mă apropii, mă examinează atent din cap până‑n picioare. Preț de o secundă îngrozitoare îmi trece prin cap că o să mă roage să‑mi dau jos haina ca să verifice cât de catifelate îmi sunt brațele - dar se mulțumește să spună doar „sprâncenele tale arată mult mai bine“. Apoi face stânga‑mprejur și iese, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și să mergem într‑un loc drăguț, să dansăm și să bem cocktailuri. Îl sărut delicat pe ceafă. Zău, ce rost are să vii la New York și să nu te bucuri de asta? Urmează o pauză și, preț de o clipă îngrozitoare, cred că are de gând să spună că nu are timp. Dar el se întoarce spre mine brusc - și, slavă Domnului, văd pe fața lui o încercare timidă de surâs. — Ai dreptate, zice. Hai! Hai să ne distrăm! Seara se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
lasă tăcerea și pun telefonul jos. Până la urmă, nu am nici un test video. Până la urmă, nu mă vor. Și mi‑am cumpărat haine noi și tot restul. O, Doamne. O, Doamne. Respirația mi se precipită și, preț de o clipă îngrozitoare, simt că îmi vine să plâng. Dar atunci mă gândesc la mama și mă forțez să ridic capul. N‑am să‑mi permit să mă prăbușesc. Am să fiu puternică și optimistă. HLBC nu sunt singurii pești din baltă. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
fără să fie înștiințat în prealabil. Păi... puteți să încercați, totuși? Erica Parnell își dă ochii peste cap. Așteptați aici, zice și dispare în spatele unei uși pe care scrie „Intrarea interzisă persoanelor străine strict interzisă“. — Dumnezeule, ăștia de aici sunt îngrozitori! zice Suze, rezemându‑se de un geam despărțitor. Eu, când mă duc la managerul meu de cont, mă servește cu un pahar de sherry și mă întreabă despre toți cei din familie. Știi ceva, Bex, cred că ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ce ar trebuie să stea de azi pe mâine la făcut. Nu sunteți deloc original - îl copiați pe Hitler! Dacă asta va trezi națiunea, voi îndura rușinea! Mao își pițigăie vocea ca un personaj de operă. Mao! Ești cel mai îngrozitor individualist pe care l-am întâlnit vreodată. Ești fascinat de tine însuți! Dar cu restul cum rămâne? Cum rămâne cu dreptul lor de a fi la fel de individualiști ca tine? Marii gânditori, jurnaliști, romancieri, artiști, poeți și actori? Tovarășă Fairlynn, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
doar n-au rude În străăinătate! — Să știi că pe tine te caută! — Pe mine! — Pe cine pot să-i spun mâine că am așteptat la aeroport? — Pe cine? — Pe cine? — Pe cine? Capitolul 15 Raport de etapă Ce miros Îngrozitor! Omul ăsta nu s-o spăla niciodată? Nu-i de mirare că nu mai are familie! Dar Ispas nu l-a dat afară pentru că Împute birourile, ci pentru că prietenul lui de la Cadre i-a trimis turnătoria lui Gherghina! Atât i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Acceptase de bună voie să se scoale înainte de răsăritul soarelui, ca să alerge desculț prin iarba udată de roua nopții, înghițise licori foarte amare sau foarte dulci, suportase băile de șezut cu paie de ovăz sau cu flori de fân, îndurase îngrozitoarea manta spaniolă, împachetările, turnările de apă pe membrele inferioare și superioare, băile alternante în două putini, una cu apă caldă și alta cu apă rece, transpirațiile în abur, pentru purificarea sângelui, până și cumplitele masaje pe șira spinării făcute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]