10,469 matches
-
esență, între ceea ce personajele vor să pară și ceea ce sunt ele în realitate. Aparența nu contrazice esența lor, ci o acoperă și o exprimă. Ridicole sunt de astă dată virtuțile înseși. Aristocrația nu e condamnată pentru că, pierzîndu-și "virtuțile", s-a înstrăinat de sine, ci, fiindcă păstrîndu-le cu sfințenie, a rămas ea însăși. E condamnată în ceea ce constituie grandoarea ei, condamnată, deci, fără a i se mai oferi posibilitatea unui recurs, definitiv și irevocabil. În ultimele două decenii s-a scris, în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tot mai evident faptul că mulți factori se află în afara controlului Americii. Statele Unite nu pot lua singure urma fiecărui lider Al Qaeda suspect, ascuns în colțuri îndepărtate ale lumii. Și nici nu pot lansa războaie oricând doresc, fără a se înstrăina de alte țări și fără a pierde cooperarea necesară pentru câștigarea păcii. Războiul de patru săptămâni din Irak în primăvara anului 2003 a fost o manifestare uluitoare a puterii militare americane care a dus la îndepărtarea unui tiran, dar acest
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
inconștientă de moarte în care satanismul se manifestă sub diferite forme, în expresia oamenilor și a lucrurilor căci până și în icoană s-a strecurat diavolul. În acest text observăm că în sat, ritualurile funerare se degradează, iar oamenii se înstrăinează, migrând dincolo de marginile cotidiene sau trăiesc într-o fatalitate a visului. În ceea ce privește fantasticul enigmatic tema specifică este transfigurarea infernală a ambianței în locul vitalității naturale, iar autorii preferă substituția enigmatică, realitateamască, personajul blestemat, solidar. În opera Masca de Alexandru Macedonski identificăm
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecătoare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți împăratului pământesc, ca să fie înstrăinați de adevăratul Împărat. Dar ei disprețuiau întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. De aceea ei doreau doar un
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
hotărârea în privința noastră pentru a putea fi în cele din urmă mai liberi. Această concesionare a libertății nu se poate face decât într-o privință anume a vieții mele; ea reprezintă o concesionare parțială a libertății, pentru că nimeni nu-și înstrăinează integral libertatea decât dacă în chip liber vrea să devină sclav, deci dacă în chip liber el vrea să înceteze să fie liber.* Dar de ce trebuie libertatea să fie parțial concesionată? Acest lucru se întîmplă tocmai în vederea funcționării ei: atunci când
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sinucis, înțelegi?" Fiul meu și-a făcut viața singur. Mai ales și-a făcut-o. Putea să eșueze înăuntrul unei relații între părinți distruse, să devină autist, să urască viața, să se urâțească, să nu devină nimic. Putea să se înstrăineze de toți și să-și piardă capacitatea de a iubi. Pentru că de fapt a crescut singur, ca un vlăstar în pădure, navigând în atmosfera capricioasă dintre mama și tatăl lui, duplicitar de mic, încercînd să caute soluții de zi cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de la care am trebui să - nvățăm limba, căci el a fost acela carele a păstrat-o, în lupta timpurilor, curată și românească. Și astfeli păcătuind ei (veți vedea cine), ni răpesc limba vorbită de milioane de români, cărora ei ne înstrăinează cu totul și prin aceasta chiar ni răpesc posibilitatea unei esistențe naționale". Cumcă ei nu au schimosit, ci au deșteptat la viață limba română și cu ea simțul național și cumcă au făcut-o spre glorificarea lor personală și (fie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
guvernului, se lățise îngrijiri asupra "dreptului de proprietate" a moșiilor bisericești. Deci consiliul suprem se vede silit de-a declara prin rescriptul din 19 mart. 1783: Luîndu-se moșiile episcopiei și poate și cele mănăstirești sau ale altor institute, nu se înstrăinează nicidecum de la menirea lui darul făcut episcopiei mănăstirei sau institutului, ci, din contra, veniturile nesigure de mai nainte, ce nu se pot evita la proprietăți imobile, se asigurează. Tot în privința întrebuințării fondului spune rescriptul Consiliului Suprem din 4 iulie 1783
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
biserica cât și fiecare parohie are tot dreptul de a înființa școale proprie bisericești și a le derege după legile generale. Cu toate acestea școalele noastre sătești, susținute parte de parohieni, parte din fondul nostru religionar, seamănă a ni se înstrăina cu totul. în multe ținuturi din țară sunt puși privigheatori de școale și de altă lege și de altă limbă. Aceștia despun acum și de școalele nostre bisericești, fără de a mai întreba de cei ce reprezintă comunele parohiale și biserica
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acolo, ca și la noi. Poziția cu totul privilegiată a străinilor în Turcia îi va înalța în curând pe aceștia deasupra indigenilor și, pe când locuitorii țării își vor bate capul cu reforme politice, tot atuncea toată activitatea reală se va înstrăina, încît "otomanii" constituției vor fi proletari ce se vor certa între sine pentru barba împăratului, stăpâniți în realitate de colonii austriecești. Acesta-i înțelesul întregei constituții în afară, acelui talmeș-balmeș care nu deosebește naționalitate de naționalitate, ci le condamnă pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea care le asigura dreptul de stăpânire și de folosință moștenit de la înaintașii lor, în special dreptul de folosință devălmașă asupra structurilor aducătoare de venituri de care nu se puteau înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se desprinde din citatele reproduse mai înainte, devălmășie ce se va găsi ulterior tot mai intens amenințată de către factori dizolvanți, acaparatorii de ocini răzeșești, vecini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar nu-i de mirare că știrile privind stăpânirile din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia pentru urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familie Corpaci. La numele lor de botez și-au adăogat ca nume de familie prenumele tatălui, Sârghie, printre ei și un Sandul Sârghie, preot la biserica lui Conachi din Siliște. Se înțelege, cred, că cei doi Sâghie, obligați să-și înstrăineze părțile lor din Tămășeni, erau descendenți, prin acel Sârghie, din Dima Corpaci, frate cu vornicul de poartă Ionașco Corpaci. Iar preotul Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu și slujea și el la biserica din Siliștea, ctitoria lui Conachi, dar acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni. După cum se constată, în acești primi trei bătrâni erau 20 de părți, respectiv de familii. Bătrânul Fetion revenise cândva, în cea mai mare parte, unui mic dregător local, pe nume Mezinu Ștefan și fraților săi; „feciorii lui Mezinu” își înstrăinează părțile „dumisali vornicului Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putea lua bani ca să ni plătim di la locurile ce am luat cu împrumutări” (subl. n.). De asemenea, răzeșii umbrăreșteni, în procesul lor cu polcovnicul Sandu Avram și cu orândarul Alecsăevici din 1856, ce luase „orânzile pe posesie”, se considerau înstrăinați de dreptul lor de a-și comercializa, căci, zic ei, „ni-au și luat marfa ce am avut di spiculă pi părțile noastre cu răpire”, adică cu forța. Anterior, la 8 martie 1855, Sandu Avram cu încă doi localnici, Tănasă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranilor din partea inundabilă a satului Umbrărești. Familia și vecinii noștri cu case în lunca Bârladului au fost beneficiari ai locurilor oferite, dar ei nu le-au folosit în scopul pentru care le-au fost date; după ultimul război, le-au înstrăinat celor dornici să se stabilească aici, cei mai mulți fiind săteni din Cătunași, deveniți iveșteni. Pe tronsonul de drum ce ține de la Barcea până la Ivești au fost prevăzute și segmentate, în 1844, următoarele cantoane: -cantoanele nr. 11 și 12, pe moșia Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
calitatea de vecin: om fără moșie și legat de sat, mai exact spus de stăpânul satului în care se afla. Nu aceeași era situația locuitorilor din Torcești, spre exemplu, după ce în 1683, cea mai mare parte dintre ei și-au înstrăinat nu pământul, ci dreptul de părtășie = răzeșia, participarea la împărțirea veniturilor din obște după analogon, adică proporțional cu contribuția familiei la dobândirea veniturilor, acest drept fiind cedat noului stăpân al satului, Vasile Costachi, și urmașilor săi. Dar ei și-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod discreționar de către ceilalți trușănești umbrăreșteni. Alt caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și a timpului dat ne este oferit de procesul derulat între „Năstasă Hagiu și o Catrina, soția răposatului Dumitrache Borș din satul Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
postelnic și pârcălab de Hotin în timpul domniei lui Petru Hareș și după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25 martie 1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de stăpânire pe satul respectiv. În 1633, Furduiu fost pârcălab este „dator lui Adam iuzbașea de călărași cu un cal bun” pentru plată, cedându-i ocina sa „toată câtă să va alege din sat din Torcești”, martori fiind mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scenă, umple o sticlă plată și i-o vâră în buzunar. EL se ridică și aruncă sticla cu tărie aproape goală în containerul de gunoi.) EA: Te ferești ca un om bolnav să faci ceea ce ai putea să faci. Te înstrăinezi de tine, dacă o să reorganizezi așa-numita lume, cu toate că lumea trebuia dintotdeauna răsreorganizată. Nesiguranța ta este nesiguranța tuturor Dictatorilor și Ucigașilor conștienți de misiunea lor. În Neîndemânarea ta se ascunde Oribilul. (EA-VEHICUL vine cu pompă pe scenă, îi trântește lui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
presiune mortală de folosință generală COMPOZITORUL (furios pe cei strânși în jurul mesei): Pe de altă parte ce vreți voi Din punctul culminant scâncește încăpățânarea ca o lehamite Ca atunci când e gata se scâncește, nu Râsul, Gândul, Boarfele Cu un strigăt înstrăinat de carne toate se întorc la loc Măgarul se sincronizează și înfulecă, moare Cu încetul se termină, în sfârșit. IDIOTUL (sare în sus): Nu are voie să fie gata. Multă muzica de tonomat toată ziua. Toată muzică într-o zi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
exista și problema lipsei de claritate și a suprapunerii exercitării puterilor între diferitele niveluri de guvernare. Acest fapt a generat redundanță, pierderi și lipsă de transparență. În loc să-i aducă pe cetățeni mai aproape de sistemul de administrație, mai mult i-a înstrăinat. De fapt, uneori se discuta că, de fapt, cetățenii erau cei care lipseau din reformele de descentralizare, reforme care aduseseră beneficii mai mult politicienilor locali precum notables și administratorii locali. Când Jacques Chirac a devenit prim-ministru în 1986, a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în bune condiții. * Abrogarea tuturor actelor normative prin care se stabileau asemenea îngrădiri, restricții, formalități privitoare la circulația bunurilor imobile terenuri, atât cele urbane cât și cele rurale, precum și construcții, a dus reintroducerea lor în circuitul civil general, putând fi înstrăinate în condițiile stabilite de Codul civil și alte acte normative emise după decembrie 1989. * În actuala reglementare, obiect al dreptului de proprietate comună în devălmășie, îl pot constitui și terenurile ( conform dispozițiilor Legii nr.18/1991, privitoare la fondul funciar
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu nulitatea.112 Stabilirea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de probă 113. c) Măsuri de conservare Patrimoniul supus împărțelii este acel existent la data partajului, inclusiv contravaloarea bunurilor comune care au fost înstrăinate în mod nelegal până la partaj. Dacă până la împărțirea bunurilor comune există primejdia ca unul din soți să înstrăineze o parte din bunuri, în detrimentul celuilalt sau să le deterioreze, sau să nu poată folosi bunurile comune, instanța judecătorească poate numi un
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
probă 113. c) Măsuri de conservare Patrimoniul supus împărțelii este acel existent la data partajului, inclusiv contravaloarea bunurilor comune care au fost înstrăinate în mod nelegal până la partaj. Dacă până la împărțirea bunurilor comune există primejdia ca unul din soți să înstrăineze o parte din bunuri, în detrimentul celuilalt sau să le deterioreze, sau să nu poată folosi bunurile comune, instanța judecătorească poate numi un sechestru judiciar, care poate fi chiar unul din soți. Soțul care se consideră păgubit trebuie să facă dovada
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]