16,346 matches
-
al meu / e oare cu putință / nu mă judeca nici eu nu pot s-o fac...” (în zori); „iubirea noastră / o clipă de plăcere / închisă-n pleoapa dulcelui păcat” (secundele). Se poate remarca în creația Cătălinei, existența unui flagel al înstrăinării, ca o cută dureroasă a sufletului, ca o „maladie”, ce trebuie înlăturată, din primul moment al depistării sale. Fie că iubește, fie că se roagă în vers laic, poeta este hăruită cu acea capacitate a captării lectorului, căruia îi oferă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
amintit de străbunica, de bunica, de imaginea din Sâncrai cu biserica. Vin dinspre ogradă și în fața mea e ea, biserica, singura așezare pe care ochii o pot vedea în afară de casa bunicilor. M-a strivit un sentiment uriaș de teamă, abandon, înstrăinare și jale. De când am venit aici, plâng aproape zilnic. Cred că pur și simplu, profitând de singurătate, plânsul meu cenzurat atâția ani din lipsă de intimitate cu mine însămi și-a dat drumul. Bocesc senin pe toți cei pierduți, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
obișnuia înainte de război. Eram străin de vorbirile lor, printr-o nespus de dulce lene a neparticipării. Interveneam totuși din când în când în conversația dintre ei (în bună parte un monolog al doamnei Pavel), nu ca să nu las impresia unei înstrăinări voite, o absență fals superioară, ci ca să nu mi se observe starea de bine pe care o simțeam în preajma Anei, ca pe o plajă larg desfăcută la soare. Și nimeni nu observă, în afara Anei care trăia o anume neliniște aureolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ce să fac! ce să fac! Mă omor! mă dau cu capu-ntr-o fântână... În glasul ei creștea o durere înfricoșată. Se simțea acuma mică și neputincioasă. Dintrodată, după lungile sfaturi ale bătrânelor la căpătâiul ei, își vedea zdrobirea, își vedea înstrăinarea. Căci acuma, singură, fără altă urmă din dragostea celui ce-o părăsise, se găsea iar ticăloasă, numai ca o prelungire a tuturor celor ce o împresurau. Cu păcatul ei, era ca o nemernică râmă, în pulberea drumului. Frigurile nopților de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Limbajul în acest caz devine unul agonic‐ artificios care nu ține seama de dezvoltarea organică din sânul realității vii. Limbajul poetic nu face gesturi nenaturale, oul de ciocârlie din cântul poetului nu poate naște pui de viperă, el nu acceptă înstrăinarea de orânduiala prestabilită. De aceea și ceea ce comunică scrisul poeților, nu‐i cine știe ce noutate pentru lumea bunului‐simț. Poetul tocmai răspunde și readeverește ceea ce vede și simte toată lumea, adeverește că lumea simte și vede adevărul, ceea ce este organic ființei, ceea ce
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
și toate oferite și acceptate de bunăvoie, gratis. într-un fel, totul era utopic. Dar cum naiba devenise funcțional? Cerkasovii erau tot aristocrați, iar Gribb era tot Gribb. Doar în materie de organizare socială K scotea la iveală sentimentul de înstrăinare. în rest era un loc împărțit în grupulețe, ba chiar cu indivizi izolați, și cu puține sărbători și activități de grup asociate de obicei cu comunitățile strâns unite. Și fără infracțiuni. Vultur-în-Zbor avea totuși senzația că un astfel de sistem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
rău. Irina a privit-o cu un dispreț acumulat vreme de generații și i-a răspuns: Nu vorbesc cu curvele. Elfrida, deja palidă, s-a albit de tot, timp în care contesa s-a îndepărtat. Al doilea eveniment, reversul acestei înstrăinări amare a două prietene vechi, a fost o împăcare. P.S. Moonshy s-a apropiat ezitant de Irina, evitând s-o privească în ochi și jucându-se cu un nasture de la haină. — Contesă, a zis el, în cazul în care contele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-i spusesem, după cum renunțase dintr-odată la distanța formală a cuvintelor dintre noi. Parcă mă ruga acum să mă apropii de ea, să fac cine știe ce salt din timpul de demult până în clipa de față, să înghit distanțe străine, să topesc înstrăinări, mistuindu-le în nimicnicia unor răspunsuri pe care le aștepta acum. Se răsucise toată spre mine, cu capul sprijinit pe brațul care îmbrățișase strâns o pernă. Părea că începuse să-i pară rău, poate nu chiar rău, dar să regrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
sfințit, de ctitorire din vechime. Mi-am întrebat, adeseori, sufletul: eu de care parte sunt? Mi-era rușine să-mi răspund că, fie doar și din frică, din lașitate, trecusem de partea celor care ucideau bisericile. Acel difuz sentiment al înstrăinării în propriul timp, al nevenitului din nici un trecut, al insului nelegat decât de prezentul clipei mă ducea, adeseori, să cred că până și dărâmarea bisericilor făcea parte din viața nouă pe care o tot așteptam să ne cuprindă pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
arătat. Erau dimineți când nu-mi doream nimic altceva decât să-mi pierd mințile, să scap de tot ce mă înconjura, să mă ia o putere nevăzută și să mă piardă în tăriile fără seamăn ale uitării, ale neștiinței, ale înstrăinării. Să-mi rămână doar atotputernicia neștiinței și izbeliștea unui țărm pe care să mă tot pierd într-o mereu deschisă depărtare. Troienit de alb, în alba depărtare a niciundelui... Dimineți în care m-aș fi vrut un imens fluture pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
oferă cu alte lumini, cu alte irizări. Ciudățenie a începutului de coborâre. Să fii același, etern, uitat din începuturi în această viață oarecare și, totuși, în fiecare clipă să simți că te naști, că revii întruna, ca dintr-o îndelungă înstrăinare, în tine și pentru tine. Te descoperi, înstrăinat. Aproape că te descrii cu fiecare nou gest, cu fiecare zburătăcire de gând, cu dorință după dorință măsurându-ți noile contururi ale trupului îngreunat de povara coborârii. Te simți încă al tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fascinația aceasta, ci mereu încercam, acomodându-mă cu un loc nou, să-i descopăr cele deja știute. M-am simțit, pretutindeni și oricând, mereu acasă. Mi-au conferit aceste sentimente puterea de a nu fi singur, chiar dacă mă încercau tristețea înstrăinării și povara depărtărilor. Mi-am găsit instinctiv locul meu, m-am apropiat cu un neștiut impuls mereu de oameni pe care parcă îi mai văzusem, pe care îi știam și ei mă cunoșteau. Mai ales față de femei. Apropierea de ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acolo, de a-i afla și de a-i scruta. Falsă și aiurită credință. Lectura ta te îndepărtează de textul lui, după cum scrisul lui nu-ți deschide ție porți spre textul tău. Dimpotrivă, cu fiecare carte citită, îți sporești singurătatea, înstrăinarea, depărtarea de textul Lumii. Dacă ai puțin noroc, îți descoperi însă, într-un târziu, textul tău. Cartea te înstrăinează redându-te. De aceea scriu și public, chiar cu mai multă fervoare decât odinioară. Din credința că fiecare carte de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în plus a reluării de Caragiale a vechilor tipuri comice, soțul (bărbatul) păcălit, încornoratul. Caracterizând statutul încornoratului în opera caragialeană, I. Constantinescu îl califică drept modern: „tipul încornoratului este la Caragiale un tip modern: el indică începutul unui proces de înstrăinare a omului și sensul unui comic în care grotescul împrumută unele nuanțe absurde”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 159. footnote>. Trahanache, Jupân Dumitrache, Pampon și Crăcănel sunt „încornorați fără ieșire” ca și spațiul căruia îi aparțin. Tipul este ilustrat cum
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
care edificiul rațional este dizolvat se produce invazia iraționalismului și a nihilismului. Absurdul este în strânsă legătură cu fenomenul alienării, ce se manifestă ca o maladie, afectând planul social, cultural și psihologic. Pe planul sensibilității, alienarea este un sentiment de înstrăinare în față acestui univers haotic și incomprehensibil, exprimându-se prin angoasă, anxietate, nesiguranță, disperare, dar și prin apatie și cinism: “Este absurd că ne-am născut, este absurd că vom muri, pe de altă parte, această absurditate se prezintă ca
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
autorităților locale, indiferent de modul în care sînt percepute. 2. Sînt considerate impozite pe venit și pe avere toate impozitele stabilite pe venitul total, pe averea totală ori asupra elementelor de venit sau avere, inclusiv impozitele pe cîștigurile provenite din înstrăinarea bunurilor mobile ori imobile, precum și impozitele asupra creșterii valorii averii. 3. Impozitele existente cărora li se aplică prevederile convenției sînt următoarele: a) În cazul României: ... (i) impozitul pe veniturile obținute de persoanele fizice și juridice; (îi) impozitul pe beneficiile societăților
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
articol se aplică numai la această ultimă suma. În acest caz, partea excedentara a plăților rămîne impozabila conform legislației fiecărui stat contractant, ținînd cont și de celelalte dispoziții ale prezenței convenții. Articolul 13 Cîștiguri din capital 1. Cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate bunurile. 2. Cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
ale prezenței convenții. Articolul 13 Cîștiguri din capital 1. Cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate bunurile. 2. Cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ținînd de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ținînd de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv cîștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acestei baze fixe, sînt impozabile în celălalt stat. Cu toate acestea, cîștigurile provenind din înstrăinarea vapoarelor sau avioanelor exploatate în trafic internațional și a bunurilor mobile ținînd de exploatarea
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv cîștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acestei baze fixe, sînt impozabile în celălalt stat. Cu toate acestea, cîștigurile provenind din înstrăinarea vapoarelor sau avioanelor exploatate în trafic internațional și a bunurilor mobile ținînd de exploatarea unor astfel de vapoare și avioane sînt impozabile numai în statul contractant în care, urmare prevederilor art. 8, sînt impozabile beneficiile din atari activități. 3. Cîștigurile
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
avioanelor exploatate în trafic internațional și a bunurilor mobile ținînd de exploatarea unor astfel de vapoare și avioane sînt impozabile numai în statul contractant în care, urmare prevederilor art. 8, sînt impozabile beneficiile din atari activități. 3. Cîștigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate la paragrafele 1 și 2, sînt impozabile numai în statul contractant al carui rezident este cel care înstrăinează. 4. Dispozițiile paragrafului 3 nu impietează asupra dreptului fiecăruia dintre statele contractante de a percepe, conform
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
1 și 2, sînt impozabile numai în statul contractant al carui rezident este cel care înstrăinează. 4. Dispozițiile paragrafului 3 nu impietează asupra dreptului fiecăruia dintre statele contractante de a percepe, conform legislației sale, un impozit asupra cîștigurilor provenind din înstrăinarea unui bun și realizate de o persoană fizică care este rezidență a celuilalt stat contractant și care la un moment dat, în cursul a 5 ani imediat precedenți înstrăinării bunului, a fost rezidență a primului stat contractant. Articolul 14 Profesiuni
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
a percepe, conform legislației sale, un impozit asupra cîștigurilor provenind din înstrăinarea unui bun și realizate de o persoană fizică care este rezidență a celuilalt stat contractant și care la un moment dat, în cursul a 5 ani imediat precedenți înstrăinării bunului, a fost rezidență a primului stat contractant. Articolul 14 Profesiuni independente 1. Veniturile realizate de către un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau a altor activități independente cu caracter analog sînt
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
locale, indiferent de modul cum sînt stabilite. 2. Sînt considerate că impozite pe venit și pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit ori de capital, inclusiv impozitele pe cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile, precum și impozitele asupra creșterii valorii capitalului. 3. Impozitele care cad sub incidența prezenței convenții sînt următoarele: a) În ceea ce privește România: ... i) impozitul pe veniturile realizate în România de persoanele fizice și juridice; ... îi) impozitul pe beneficiile societăților
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
articol se aplică numai la această ultimă suma. În acest caz, partea excedentara a plăților rămîne impozabila conform legislației fiecărui stat contractant, ținînd cont și de celelalte dispoziții ale prezenței convenții. Articolul 14 Cîștiguri din capital 1. Cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri. 2. Cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]