3,412 matches
-
Rusalii care împodobește porțile gospodăriilor de Duminica Mare. Acest tei se păstrează, ca și mâțâșorii de la Florii, și este bun de leac împotriva unor boli sau apără casa de grindină dacă se pune pe foc atunci când este zloată mare.451 Întemeierea mitică a comunității tradiționale avea loc în urma unui ritual de consacrare a "centrului", fiind marcat de "stâlpul cosmic" care încadra satul în universal, dobândind, astfel, valențe sacre. Acest stâlp cosmic avea rol apotropaic și desăvârșea satul arhaic.452 CAPITOLUL II
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fenomene și semnificații. Întregul Cosmos devine transparent și supus unor "legi"."180 Ansamblul, Lună Ploaie Fertilitate Femeie Șarpe Moarte Regenerare, a pus bazele unei adevărate filosofii tradiționale: În conștiința omului arhaic, intuiția destinului cosmic al lunii a fost echivalentă cu întemeierea unei antropologii. Omul s-a recunoscut în "viața" lunii, nu doar pentru că propria sa viață avea un sfârșit, ca aidoma tuturor organismelor, dar, mai ales, pentru că oferea autenticitate, prin revenirea ei ca "lună nouă", propriei sale năzuinți de regenerare, speranțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și anume: 1. Reforma agrară; 2. Distrugerea micilor gospodării țărănești; 3. Abolirea monarhiei și exilarea Familiei regale; 4. Desființarea firmelor de import - export și îndreptarea exportului spre URSS și țările satelite ei și lichidarea băncilor; 5. Desființarea partidelor istorice; 6. Întemeierea unei poliții de tip NKVD; 7. Interzicerea intrării străinilor din țările capitaliste; 8. Mutarea populației rurale de la sate către orașe în industrie. In cadrul acestor sarcini primite de la Moscova, distrugerea micilor gospodării țărănești era unul de maximă importanță. Urmând
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poemului prin asimilarea unor elemente de basm. Manimazos are un ochi care râde și unul care plânge. El ne trimite și la bătrânul preot din "Strigoii" lui Eminescu: "Avea să fie preot și heghemon,/ cel ce-avea s-aducă Șarpele întemeierii,/ nici nu-ți vine să crezi c-a stat și el/ cu fața lui nemuritoare/ la sânul unei femei muritoare/." Universal spiritual al gigantului este Tracia, țara aflată în stare de efervescență, ca și universul cunoscut în "Megalitice" și în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
neamului, dar și pentru faptele lor de cultură. Cu exces de rafinament în expresie este prezentată istoria medievală într-o simbolistică clară, sub semnul ocultismului și al magiei: Inorogul, balaurul, Licoarna, Formica, Vasiliscul și Faraoanca, Zimbrul, Pasărea măiastră, Grifonul, visează întemeierea Țării Românești, vremile lui Vlad Țepeș, Ion Vodă, războiul de in-dependență, dezvoltate în personificări ciudate, cu onomastică neobișnuită până la manieră. Cărțile populare, cronicile, atmosfera cultică sunt concentrate într-o formulă de joc gratuit, arghezian, sau în decantări abstracte barbiene. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui Vlad Țepeș, Ion Vodă, războiul de in-dependență, dezvoltate în personificări ciudate, cu onomastică neobișnuită până la manieră. Cărțile populare, cronicile, atmosfera cultică sunt concentrate într-o formulă de joc gratuit, arghezian, sau în decantări abstracte barbiene. Astfel, poetul vorbește despre întemeierea Moldovei pornind de la întemeierea Romei, implicând motivul biblic al lui Moise, " Capra cu trei iezi" de Ion Creangă și legenda lui Ion Neculce. Bogdan plânge semnificativ, pentru că pe masă vin semne de sânge și pentru că nu-și cunoaște puterea: "Să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Vodă, războiul de in-dependență, dezvoltate în personificări ciudate, cu onomastică neobișnuită până la manieră. Cărțile populare, cronicile, atmosfera cultică sunt concentrate într-o formulă de joc gratuit, arghezian, sau în decantări abstracte barbiene. Astfel, poetul vorbește despre întemeierea Moldovei pornind de la întemeierea Romei, implicând motivul biblic al lui Moise, " Capra cu trei iezi" de Ion Creangă și legenda lui Ion Neculce. Bogdan plânge semnificativ, pentru că pe masă vin semne de sânge și pentru că nu-și cunoaște puterea: "Să ne apere întemeierea". În
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de la întemeierea Romei, implicând motivul biblic al lui Moise, " Capra cu trei iezi" de Ion Creangă și legenda lui Ion Neculce. Bogdan plânge semnificativ, pentru că pe masă vin semne de sânge și pentru că nu-și cunoaște puterea: "Să ne apere întemeierea". În poemul "Oaia năzdrăvană" îmbină mitul creștinesc al vinderii lui Isus cu Miorița, stilul amintind pe alocuri de suprarealism: "Știu, domnilor soldați./ dar aș vrea, când mă mâncați,/ să mă sui pe deal și să mă arunc,/ în stomacul vostru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
greșeală, din punctul nostru de vedere, să se facă o sinonimie între acestea și așa-zisele competențe transdisciplinare, dacă termenul ar acoperi accepția transdisciplinarității pe care noi ne-am asumat-o în lucrarea de față. "Competențele transdisciplinare" ar viza deopotrivă întemeierea omului interior și exterior. În consecință, aceasta rămâne încă o zonă neacoperită. Neputând elabora caracteristicile "omului deplin" în termeni de competențe, deci, neputând fi măsurabile și standardizabile, nu s-au putut elabora nici obiectivele, formele și instrumentele de evaluare adecvate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
își recunosc condiția de fii rătăcitori, după anii dedicați reinventării roții sau minimalismului. Pentru cine cunoaște istoria teatrului, marile școli de interpretare, în vremurile modeme, cartea de față este o cortina de cuvinte trasă la sfârșitul unui spectacol care reconfirmă întemeierea și temeinicia creației, prin construcție, adevărul că arta este mai presus de orice artificiu, vidare de sens sau exercițiu demolator. Dacă cititorii se află, la începutul drumului și fac abia primii pași în lumea teatrului, lectura, devine preludiul unor opțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
conceptualizării" lor. Punctul de plecare este ideea unei "științe filozofice fundamentale", care nu se bazează nici pe metafizică, nici pe știința naturii, ci pe științele spiritului și pe conștiința lor istorică, științe "chemate să legitimeze pe terenul lumii moderne posibilitatea întemeierii critice a cunoașterii."91 Și mai tranșant decât Riedel se exprimă în acest sens Herbert Schnädelbach, care accentuează demersul hermeneutic constant al lui Dilthey. Autorul citat consideră că acea "comprehensiune psihologică a lui Schleiermacher, de la care pornește Dilthey o comprehensiune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
kantian care vizează valabilitatea universală și stabilește identitatea metafizicii și o "viziune metafizică", satisfăcută cu condiția de a fi o simplă perspectivă, fără a-și "aroga statutul acelor teorii ce-și propun să formuleze condiții și criterii universal valabile ale întemeierii"107. Dacă ne întrebăm ce este concepția lui Dilthey o teorie a cunoașterii sau o viziune metafizică? -, credem că răspunsul poate fi următorul: ca Weltanschauungslehre, ea reprezintă o teorie a cunoașterii, fiindcă întemeiază, iar ca Weltanschauung e, desigur, o viziune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conștiința ei de sine"50. 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei În momentul apariției istorismului se consacraseră două perspective asupra evoluției istorice a gândirii filozofice. Prima se conturase pe baza proiectelor lui Descartes și Kant. Ea avea o vocație reformatoare, viza întemeierea filozofiei ca știință și împingea într-un fel de preistorie a filozofiei tot ce existase înaintea unuia sau altuia dintre acești autori (vezi și I, nota 175, unde se aduc precizări despre "structura revoluțiilor științifice" în viziunea lui Kuhn). Conform
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey, potrivit căreia "autoîntemeindu-se"51, filozofia o ia de fiecare dată de la capăt (vezi I, nota 185), nu este așa cum poate părea la o privire superficială o simplă ilustrare a celei dintâi perspective, fiindcă aceasta avea în vedere o singură întemeiere, revoluționară, menită să așeze definitiv filozofia pe făgașul științificității, în timp ce "autoîntemeierea" filozofiei în viziunea lui Dilthey presupune reluarea acestui proces o dată cu fiecare autor de Weltanschauung, ceea ce ne determină să o numim o filozofie a hiatusului repetabil. Ea apropie filozofia de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că este "știința valorilor universal-valabile", și atunci ne ajută "să înțelegem modul nostru de viață"134. Să spunem de la bun început că Dilthey răspunde afirmativ la aceste întrebări, atribuindu-i filozofiei cel puțin în intenții atât o funcție formativă, de întemeiere, totalizare și sistematizare, cât și una normativă. De asemenea, el derivă aceste meniri ale filozofiei din trăsăturile esențiale, invariabile (Wesenszüge), pe care constată că le are orice tip de Weltanschauung. Se poate vedea că motivația necesității acestui demers, așa cum apare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
-o Popper. O teorie a sistemelor constituie pentru Dilthey și un fel de Ausweg în fața relativismului indus de valorizările pe criterii istoriste și, cu atât mai mult, în fața nihilismului și scepticismului, care, în grade diferite, nu recunosc nici măcar posibilitatea unei întemeieri a valorilor. Întrucât "școala speculativă germană nu a putut cădea de acord în privința deducerii conceptului de <<filozofie>> din niște adevăruri mai generale" (s.n.), Dilthey se vede nevoit să recurgă la "o metodă empirică", procedând inductiv și comparativ la circumscrieri succesive
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acest lucru: "O știință aparține științelor spiritului numai dacă obiectul ei ne este accesibil prin comportamentul fundat în corelația vieții, expresiei și comprehensiunii"32, ceea ce îl face pe Schnädelbach să considere că "teza centrală a lui Dilthey" e tocmai această "întemeiere a științelor spiritului prin corelația dintre trăire, expresie și comprehensiune"33. Și de aici reiese rolul major pe care Dilthey li-l atribuie celor două concepte tratate în capitolul de față. Cu aceste concepte pornim de la trăire (Erlebnis). Tot ele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aspect ce reprezintă până la urmă în plan intrafilozofic, de astă dată tot un fel de încălcare a regulilor jocului (de vreme ce îl citește pe Dilthey prin grila normelor fenomenologice). Aceste norme rămân în opinia noastră specifice, oricât și-ar dori o întemeiere universală, mai presus de orice presupoziții. În această privință, credem că Husserl însuși ne-ar da dreptate: "Critica filozofică, oricât ar ridica pretenția la valabilitate, este de asemenea filozofie și implică în sensul ei posibilitatea ideală a unei filozofii sistematice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fi consecința acceptării ei. Având o "deplină valabilitate obiectivă", o asemenea fundamentare ar însemna invalidarea de la bun început a unei critici filozofice ulterioare, ca factor de progres în cunoaștere, și ar echivala cu înțepenirea definitivă în "forma închisă" a unei întemeieri universal valabile. Ca să-l parafrazăm pe Noica, ne-am afla în fața unei "limitații ce limitează". Acest fapt ar duce finalmente la un singur sistem, "fenomenologic", acreditat cu valabilitate absolută, cu atât mai mult cu cât autorul vorbește despre caracterul neștiințific
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofia nu mai este privită ca simplă "o viziune metafizică" (Weltanschauung), care "se autoîntemeiază", ci este înțeleasă ca "teorie a cunoașterii" (Weltanschauungslehre), care întemeiază (vezi I, 3C). Cu alte cuvinte, atunci când filozofia dobândește responsabilități epistemologice atribuindu-i-se funcții de întemeiere, de totalizare, de sistematizare și unificare în domeniul cunoașterii -, ea devine o adevărată "constituție a științei", cum o numește Dilthey (vezi III, 4). Funcțiile enumerate mai sus, cărora i se adaugă funcția normativă, derivă din trăsăturile esențiale, invariabile (Wesenszüge) ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
originea unei Weltanschauungsphilosophie. Acestei ipotetice unități i se opune o unitate prestabilită. Ea are la bază un model dogmatic, presupus ca fiind universal valabil, admis o dată pentru totdeauna și aprioric închis în sine. Acest model al unicei și (aparent) definitivei întemeieri e modelul unității (Einheit) și funcționează în cazul unor revoluții filozofice precum cea cartesiană sau kantiană. Un astfel de model ce se consideră capabil să se legimiteze numai prin el însuși generează filozofia hiatusului (aparent) definitiv. În fine, ultima formă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
au continuat să joace un anumit rol în economia generală a epocii, deși diminuat față de perioada precedentă, căpătând în schimb un rol strategic din ce în ce mai important odată cu începuturile penetrării puterilor occidentale (britanici, francezi, spanioli) în regiune. Tot din evul mediu datează întemeierea de către arabi a primelor porturi pe coasta meridională a peninsulei arabe, odată cu apetența emirilor locali pentru expansiunea către Africa de est și odată cu dezvoltarea rutelor comerciale între Europa șiAsia de sud.Așa s-au dezvoltat nucleele portuare Masqat,Aden, folosite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
sunt de diferite și vechimea lor și gradul lor de utilizare. Primele conducte petroliere au fost construite imediat după începerea exploatării pe scară industrială a hidrocarburilor în peninsula arabă și în Irak, dar datorită complicațiilor conflictuale araboisraeliene ce au urmat întemeierii statului Israel, aceste petroducte au cunoscut un regim de funcționare parțial și cu sincope. Astfel, în anii ’40 a fost construit oleoductul menit să transporte hidrocarburile din nordul Irakului (Kirkuk) până în portul mediteraneean Haifa, traversând teritoriul Transiordaniei. În anul 1948
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
important să se analizeze condițiile sociale, politice, existențiale care l-au făcut pe om să cedeze psihic. Cele două practici discursive, și anume, nebunia în factori ereditari și nebunia în condiții de viață, se întrepătrund reciproc, ceea ce a făcut posibilă întemeierea psihiatriei ca disciplină modernă. Pe de altă parte, discursul psihiatriei trebuie înțeles nu atât ca o "știință" a tratării nebunilor, ci mai mult ca un document a ceea ce este considerat drept nebun. Nebunia devine "un fel de derivat al istoriei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al societății perfecte și al statului politic modern, care îi pretinde subordonarea, obediența. În consecință, el devine elementul de modelat, de disciplinat, de izolat sau, în cazul regimurilor extreme, de eliminat. Umanismul modern, societatea modernă își au drept funcții de întemeiere: supravegherea, controlul, disciplina, ordinea și progresul. Spațiul social modern a fost gândit pe baza acestor "virtuți umaniste" de dată recentă, unde fiecare om, prin opțiunea sa morală și socio-profesională, ideologică și politică, își are locul său bine stabilit, iar distribuția
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]