7,767 matches
-
și prind un peștișor, bucuria lor nu cunoaște margini și e un motiv de mare mândrie personală, drept pentru care, copilul se consideră cel mai bun pescar. Cu toții am trecut prin aceste emoții (chiar și fetițele), când așteptam la firul întins, pluta să se afunde în apă și peștișorul să tragă nada. Nu numai jocurile și îndeletnicirile sportive sunt agreate de copii, dar, mai cu seamă, în timpurile actuale, internetul dă mult de furcă tuturor. Chiar și calul Fulger este curios
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
și prind un peștișor, bucuria lor nu cunoaște margini și e un motiv de mare mândrie personală, drept pentru care, copilul se consideră cel mai bun pescar. Cu toții am trecut prin aceste emoții (chiar și fetițele), când așteptam la firul întins, pluta să se afunde în apă și peștișorul să tragă nada. Nu numai jocurile și îndeletnicirile sportive sunt agreate de copii, dar, mai cu seamă, în timpurile actuale, internetul dă mult de furcă tuturor. Chiar și calul Fulger este curios
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
et Pannoniorum, oraș atestat documentar la 6 ianuarie 1291, menționat ca nume Gerlahida. Ne-am adus aminte că aici trăiesc și scriu doi prozatori T. Ungureanu și I.Dămăcuș. Părăsind gara, acceleratul străfulgera cu viteză întunericul ce mai stăruia peste întinsele câmpii străjuite la orizont de umbrele dealurilor. După mai bine de o jumătate de oră s-au arătat luminile municipiului Dej. Atestat documentar la 1061, sub denumirea Dees. În cele câteva minute staționate, pentru a schimba locomotiva, ne-am amintit
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cine-i colindă pe cei singuri Anghel Pop Stă arțarul la fereastră îmbrăcat în nea albastră și cu creanga-ți face semne, că i-e frig și lui, pesemne... Pe sub ramurile-ntinse trece-un zvon de șoapte stinse... ori sunt picii cu colinde, ori e vântul care ninge... De-a fost clinchet la ferestre clopotind ușor, cerește, ți-au spus îngerii-o colindă, dar pe-a lor ciudată limbă... Că-s trimiși
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
Să n-o fi spart pe cea bună ? Coloana sfârșitului trebuie să fie opera cea mare. Ea e acolo departe în Târgul ăla nenorocit. Pe izlazul pe care pasc caii. (mică pauză) Cai priponiți de Coloana fără sfârșit. (cu mâna întinsă, ca și cum i-ar vedea) Văd caii priponiți de Coloana fără sfârșit. Ce metaforă cumplită o mai fi și asta ? (își acoperă ochii cu mâna) Nu, nu vreau să văd, este și așa prea mult pentru o minte omenească. (privește pe
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
de adevăr și divinitate, tocmai în încercarea de a descifra misterul... - Uneori, vă întrebați - “Cât din viața aceasta să fie sortită/sfiiciunii/de a ne arăta întregi/într-o oglindă de cenușă. (“Oglinda de cenușă”) sau doar vă priviți “umbra întinsă arogant/în oglinzi mincinoase.” (“Geografii imaginare”). Într-unul din poemele sale, Magda Isanos spunea: “De oglinzi mă mai tem și acum”, iar Hortensia Papadat-Bengescu a vorbit despre “Femeia în oglindă”. Carmen Firan se teme de oglinzi? Cum se vede scriitoarea
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
Azi, acum, ne-a mai rămas o unică bucurie - promisiunea jertfei desăvârșite: NAȘTEREA PRUNCULUI SFÂNT! Nostalgic, murmur în taina tăcută a speranței mele: Și acum, Iisuse, Doamne, ruga cea curată O rostesc azi vestitorii, în umilă șoaptă. Peste lumea cea întinsă, aripile tale Fie-ne în veci lumina sfântă de pe cale, Iar pe-ai tăi copii iubiți, să-i primești, părinte, Căci îți cântă Leru-i Ler, azi și mai-nainte! Ninge, cu fulgi cenușii, ca în poemul lui Jebeleanu. Speranța rămâne
GHEORGHE A. STROIA – A FOST ODATĂ ... 22 DECEMBRIE, ZIUA SPERANŢEI FĂRĂ CHIP de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273]
-
lent Peștii emigrează în amont Ca un capriciu somnolent Muribunzii stau la colț de stradă Învârtind mecanic o flașnetă Că întreg orașul pare o șaradă Din care-a dispărut o siluetă Păsările s-au oprit din zbor Încremenind cu aripile întinse Și fragede ca după un omor De adevăruri neînvinse Toate ceasurile s-au oprit și nici Luciul străzilor plouat nu s-a mai stors Oamenii-s din ce în ce mai mici Ca văzuți printr-un ochean întors La noi nu s-a întâmplat
FEREASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351644_a_352973]
-
a celor mai rentabile plante pomi și arbuști fructiferi, struguri de masă, legume și zarzavaturi, plante medicinale, flori, plante exotice [kiwi, curmali chinezești, bananieri nordici, măslini adaptați, actinide, alune de pământ etc.]. Cerealele tradiționale să fie cultivate numai în zone întinse, cu posibilități de mecanizare și irigare. g] Refacerea sistemului național de irigații, ca proprietate de stat, după modelul egiptean. Astfel, fiecare comunitate va primi apă la prețuri modice, de stat. h] Legiferarea confiscării averilor indivizilor care au defrișat livezi, vii
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
sau nicăieri. În condiția noastră de ființe muritoare, nimic nu se poate împlini. Poeziile de dragoste, fruste și tandre, sunt „dureros de dulci”: „golit de sânge acum, dreptul care, atunci când îl pusesem peste el, genunchiul meu flectat peste genunchiul lui întinși amândoi, el spusese că a crezut că va începe brusc să leviteze. nu s-a întâmplat așa. ba, mai mult, nu s-a întâmplat nimic de atunci.” (marți, cândva ziua mea bună, 12 iulie, o zi înainte de 13...). Nu mă
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 402 din 06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Pâine-mi e de dor și grâuri Și vin cai de mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Și la fel de stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră! Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama
PÂINE-MI E DE DOR ŞI GRÂURI de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346682_a_348011]
-
incercat sa refac totul. Dar culoarea... nu a colorat eterul mi-a curs,mi-a curs pe ochi. De atunci sunt orb și umblu pe câmpii și plâng și-s orb. Ce vreți să fac acum? Am rămas cu mâna întinsă că regele Lear. Sărbătoarea mea e lacrima și dorul, trec cocori prin sufletul meu iar ploaia de somn mă purifca că pe o floare rătăcita pe nor. Abluțiune, ispășire! Destinul se acoperă cu broboanele de tus din al ochilor retuș
AM UCIS de PETRU JIPA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346689_a_348018]
-
străzile orașului, într-o zi umedă și friguroasă de toamnă, și văzând atât de mulți cerșetori, am scris poezia: Mai sunt cerșetori în lumea asta,/ mai sunt cerșetori în orașul meu!/ Cu trupuri despuiate,/ lipite de asfaltul rece,/ cu mâini întinse,/ cântând Aria cerșetorului ... / Tristă le e cântarea,/ trist e să-i privești cerșind!/ Se-ntunecă strada cu trecători,/ se-ntunecă sufletul meu... Luați acești triști oameni,/ încălziți-le trupurile, sufletele!/ Ce falsă-i fericirea/ cât timp mai sunt cerșetori/ în
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului ODE . . . Ode, imne, elegii Eu le scriu doar pentru tine Când sunt orele târzii, Dar mă simt așa de bine. Gândul liber îmi aleargă, Peste-ntinsele câmpii Peste toată lumea largă, Se cufundă-n reverii. Adun în suflet amintiri Prinse din viața-mi toată, Pozele cu trandafiri, Prin gândire îmi dau roată. Tu te-ai instalat în mine, Și n-aș vrea să te mai scot, Cu
ODE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351048_a_352377]
-
în cântec/ Filtrând minutul cu noimă și rar/ Când fumegă fusul orar/ în strai de cuvinte mor lupi/ Iar pușca e-n mâna poetului/ Tot el lustruitul ori transpiratul/ Ogar...” Sau iconoclaste: “Mi-aș dori un sânge rebel/ Precum universul întins necitit/ Mi-aș dori tâmple fără grele amintiri/ Vă mai spun ieșiți din impas nu ca mine/ Dați cu picioarele-n/ Piatra grosolană a singurătății/ Fericirea este esența divina/ Câțiva Zei, nu-i așa, ostenesc pentru asta/ Vezi aceste vitralii
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pâine-mi e de dor și grâuri Și vin cai de mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Și la fel de stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama
PÂINE DE DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351059_a_352388]
-
de dezrădăcinare, a căzut victimă nevinovată, o luam de la capăt cu controlul, greblând, pieptânând și țesălând smocuri și fire și pe măsură ce se lăsau zorii zilei, atunci m-o fi văzut și auzit șoala Maria moșmodind. Nivelare, netezime, netedă-netedă de dreaptă, întinsă ca-n palmă și fără gulgoaie, fără sfârcuri de grunj împungând aerul de deasupra, da, ăsta era cuvântul pus în practică și care fusese pricină de vorbă și rămășag. Pe cel din urmă nu l-am hotărât, urmează să-l
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
viabile (“ Ar fi să cânt sper fiarele-nsetate / Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului copt”), fie declarativ abstracte ori căzute în desuetudine. Dar, dincolo de asemenea slăbiciuni, poeta rămâne ea însași
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
la expresia directă a sentimentelor, întrebuințând forme verbale la indicativ-prezent: „Te-ador cu carnea tristă în care-am gâtuit păsări de mare, albe, cu pântecul spoit, și-aș vrea să-ți spun aceea ce-i rit în adorare, cu brațele întinse ca două sfeșnicare.” Sau: „Femeie, pământ negru, te vreau și te iubesc, te vreau, cum vreau, femeie, pământul bun și negru, pământul proaspăt în care dormiră toți ai mei, pământ tânăr în care mi-i tânără chemarea, pământul unde-n
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
s-a trezit declarat zeu în Egipt, o țară cu civilizație superioară, puternic religioasă (S'uthlam ... El a răspândit apoi cultura greacă, pe care o asimilase de tânăr cu Aristotel (ea fiind considerată astăzi fundamentul civilizației moderne!), peste tot în întinsul său imperiu tricontinental, din Egipt până în Afganistan, din Babilon până în nordul Indiei, realizând, cum spun specialiștii de azi, prima globalizare economică și culturală. Doru SICOE Oradea ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Doru SICOE - A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SĂ NU MĂ-NTREBI, DISTINSĂ DOAMNĂ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 841 din 20 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului să nu mă-ntrebi, distinsă doamnă, (că întins stau între corzi și îs prea trist că mă condamnă clica asta de irozi). iar mă întrebi, doamnă distinsă, ce mă ține să mă scol? mi-i lumânarea tot aprinsă, nu-mi dă ghiont să mă răscol. cărările mi-s
SĂ NU MĂ-NTREBI, DISTINSĂ DOAMNĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345669_a_346998]
-
aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește să-l descopere pe românul din perioada interbelică
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
turma să-și adape, La umbră de bătrân copac Se cufundă sub pleoape... Cu luna-n apa de cleștar, Pe pat de flori și iarbă, Dormea adânc cu suflul rar Și un surâs pe barbă. Dar ca un abur alb, întins, În vis și-aievea parcă, Din munte-o ceață s-a prelins Pe-al nopții ochi cu cearcăn, Învăluind chipul senin Al fragedei fecioare, Pe buze a atins-o lin Cu dulce sărutare. Și parcă-aievea s-a simțit Fiorilor captivă
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
anii vârstei artistei și doar ea-i scrie vârsta azi, și i-o va scrie totdeauna. Tinerețea-i pentru ea văzduh mistuit în inimă, lucire veselă și răpitoare de inimi în ochi, surâs cald și frumos pe gură, lumină albă întinsă ca o aură pe față; tinerețea-i vibrează tandrețe în glas, tinerețea-i așterne sub porii vibrațiilor acestora o catifea ca să nu țiuie ci să unduie în răsunet melodios...! Artista Anca Țurcașiu este omul frumos și artistul fermecător, dar și
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
interesat de provocări de-nțeles să lași pământul de sus să respire să slugărești lustruind stele din mers Că zborul pică deseori numai seara când heruvimi mulg zorii cu uger de rouă și-ți picură-ntre pleoape arome-o peltea întinsă să-mpartă cerul privirii în două Cum a fost și la începuturile Lumii când Tu ai despărțit pământul de ape - întâi licăr de viață în semințele humii și zborul în cimitirul luminii poeții să-ngroape Referință Bibliografică: Erezii... / George Nicolae
EREZII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356314_a_357643]