95,846 matches
-
a determinat introducerea unor reforme în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, trecându-se în sarcina statului o parte din cheltuielile de întreținere a serviciului poștal. Constantin Mavrocordat, este primul care în a doua sa domnie(1741-1743), a luat întreținerea serviciului de poștă pe seama statului. Deși, mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, nu s-a renunțat definitiv la ideea domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiind pus sub autoritatea trupelor de ocupație, este suprasolicitat pentru transporturile de trupe și provizii, ajungând în câțiva ani întro stare jalnică. Trei ani(1788 iunie -1791 iulie) a durat exploatarea rețelei poștale, fără ca trupele străine să suporte cheltuielile de întreținere. Pe atunci, drumul FălticeniFocșani se făcea în 46 de ore și 30 de minute, cu cai de olac și cu boi pentru provizii. Spre sfârșitul secolului, în scopul reorganizării, se dă serviciul poștal în antrepriza unui particular, care îl execută
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
solicită vechilor antreprenori ai poștelor reînceperea serviciului poștal, pe baza contractelor existente înainte de revoluție. În 1826, în scopul unei cât mai bune organizări a poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 1 ianuarie 1834, mai prevedea pe lângă alte obligații, admiterea transportului de corespondență și bani, de la persoane particulare. Ajutat de boieri, Kiseleff a elaborat Regulamentul Organic al Moldovei, o adevărată constituție, cuprinzând și dispoziții referitoare la îmbunătățirea serviciului poștal prin: întreținerea drumurilor, construirea de șosele, desființarea dreptului de a călători gratuit, desființarea dării în natură de orz și fân etc. În 1832, au fost luate primele măsuri oficiale de organizare a construcției și întreținerii drumurilor: Construcția și întreținerea tuturor drumurilor să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dispoziții referitoare la îmbunătățirea serviciului poștal prin: întreținerea drumurilor, construirea de șosele, desființarea dreptului de a călători gratuit, desființarea dării în natură de orz și fân etc. În 1832, au fost luate primele măsuri oficiale de organizare a construcției și întreținerii drumurilor: Construcția și întreținerea tuturor drumurilor să fie lăsate în sarcina Ministerului Treburilor Dinăuntru", limitându-se munca obligatorie a populației pentru construcția șoselelor. Regulamentul Organic mai prevedea îndatorirea locuitorilor de a lucra "la întocmirea șleahurilor, adică a drumurilor pe care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciului poștal prin: întreținerea drumurilor, construirea de șosele, desființarea dreptului de a călători gratuit, desființarea dării în natură de orz și fân etc. În 1832, au fost luate primele măsuri oficiale de organizare a construcției și întreținerii drumurilor: Construcția și întreținerea tuturor drumurilor să fie lăsate în sarcina Ministerului Treburilor Dinăuntru", limitându-se munca obligatorie a populației pentru construcția șoselelor. Regulamentul Organic mai prevedea îndatorirea locuitorilor de a lucra "la întocmirea șleahurilor, adică a drumurilor pe care sunt așezate poștele și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
IonășeniTârgu Ocna, a fost atribuit lui Aga Iancu Cașul. Prin contract s-a stabilit, ca și mai înainte, numărul cailor necesari poștelor, dar împărțiți pe drumuri și relee, la Fălticeni 12 cai, iar la Drăgușeni 16 cai; sumele necesare pentru întreținerea lor; taxele de transport pentru persoanele particulare și pentru funcționarii statului etc. Antreprenorii primeau din partea statului sumele stabilite pentru întreținerea cailor precum și contravaloarea taxelor pentru cei care călătoreau în interes de serviciu. Contractul permitea antreprenorilor să transporte contra plată și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
necesari poștelor, dar împărțiți pe drumuri și relee, la Fălticeni 12 cai, iar la Drăgușeni 16 cai; sumele necesare pentru întreținerea lor; taxele de transport pentru persoanele particulare și pentru funcționarii statului etc. Antreprenorii primeau din partea statului sumele stabilite pentru întreținerea cailor precum și contravaloarea taxelor pentru cei care călătoreau în interes de serviciu. Contractul permitea antreprenorilor să transporte contra plată și pe răspunderea lor, corespondența particularilor, numai dacă voiau. În Moldova, administrația poștelor purta denumirea de ,,Casa menzilurilor”. Clauza referitoare la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ocupă Moldova și Țara Românească până în septembrie 1854, când sunt constrânse să se retragă. Însă, în această perioadă, caii și căruțele de poștă fiind folosite intens la transporturile necesare armatelor, se impunea mereu înlocuirea lor, ridicând astfel considerabil cheltuielile pentru întreținerea serviciului poștal. De asemenea, localurile de poștă au fost deteriorate și serviciul poștal își întrerupe dezvoltarea, dar nu pentru mult timp. Unii antreprenori deși au fost despăgubiți, au renunțat la ținerea poștelor, fiind înlocuiți cu alți solicitanți, începând din 1855
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
august 1862, când direcțiunile poștelor din Iași și București, sau unit într-o singură Direcție Generală, cu sediul în București, serviciul de poștă intrând în administrația statului. În general, Moldova dispunea pe atunci de un serviciu poștal bine organizat, dar întreținerea și perfecționarea lui cerea mari sacrificii. În bugetul pe anul 1860, numai subvențiile acordate antreprenorilor se ridicau la peste 67% din totalul cheltuielilor aferente direcțiunii și birourilor poștale. La cele 17 birouri poștale existente în Moldova, își desfășura activitatea un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
parc auto propriu. Ca urmare au fost înlăturate majoritatea vagoanelor poștale de pe liniile principale și secundare. Interes pentru organizarea poștei rurale Legea pentru înființarea consiliilor județene din 1864, prevedea printre cheltuielile obligatorii ale județelor și cele necesare pentru organizarea și întreținerea unui serviciu poștal de scrisori, între capitala județului și comunele mai importante. Preocupări pentru organizarea unui serviciu poștal rural, care să fie pus la dispoziția organelor de stat dar și a particularilor, au existat și în anii precedenți, atât în privința
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Neamț, Dorohoi etc. serviciul poștal rural nu s-a putut organiza imediat, așa după cum s-a arătat mai sus, din cauza marilor economii impuse de guvern tuturor ministerelor și autorităților publice, care au redus sau suprimat total sumele destinate înființării și întreținerii acestui serviciu. În cele din urmă, aceste expediții poștale au luat ființă și în județul Suceava. Cu toate că, “a reprezentat un început bun, susceptibil de îmbunătățire și extindere”, în scurt timp s-a renunțat la serviciul poștal rural, practic a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale comunale” și în celelalte 58 de localități. Multe din acestea au continuat să funcționeze și după anul 1900. Cu toate că, venitul încasat din taxele pentru scrisorile adresate în localități din același județ, se contabilizau în folosul județului, totuși cheltuielile pentru întreținerea serviciului poștal rural rămâneau destul de însemnate. La protestele județelor, în legătură cu aceste cheltuieli mari, Direcția Generală a întocmit un nou regulament, pentru executarea serviciului poștal, care s-a pus în aplicare la 1 ianuarie 1876. S-au desființat expeditorii rurali, cu excepția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
al subprefecturii și erau predate la plase expeditorilor, apoi primarii, prin vătășeii lor de serviciu asigurau transportul în fiecare comună. Pe lângă fondurile necesare salariilor expeditorilor, județul trebuia să mai prevadă în buget fonduri pentru procurarea mobilierului și a obiectelor poștale, întreținerea birourilor etc., ceea ce s-a realizat treptat și cu mare greutate. Așa se explică faptul că, nici după aproape cinci ani de la înființarea biroului poștal rural din plasa Moldova, acesta nu a fost dotat decât cu jumătate din obiectele și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oficiu telegrafo-poștal. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni a fost terminată și luată în primire de județ în ziua de 28 aprilie 1884. În buget erau deja prevăzute sumele necesare pentru un cantonist și un factor, care urmau să o întrețină. Obiectele necesare întreținerii liniei telegrafice (ciocan, clește de tăiat, ferestrău, sapă, topor, șurubelniță, daltă, cheie de noduri, sfredel mic și mare, cutie de unelte etc) se procurau de către Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, dar din fondurile județului. Linia fiind terminată, Direcția Generală
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Direcția Generală, se compunea din: diriginte, un cantonist și un factor, pentru care au fost prevăzute cheltuielile cu salarii în bugetul județului. La cererea Oficiului Fălticeni, s-a aprobat de către Comitetul permanent al județului, încă un post de cantonist pentru întreținerea liniei telegrafice, care să fie plătit din cheltuielile extraordinare, începând cu data de 1 iunie 1884. Transportul expedițiilor, între Broșteni și Fălticeni și invers, se efectua de către patru vătășei care foloseau cai din cei mai buni. Oficiul a început să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au funcționat cu cheltuiala județului, în baza unui regulament din 31 ianuarie 1875: “Pentru înființarea de linii și deschiderea de birouri telegrafice de către autoritățile județene și comunale”. Regulamentul stabilea condițiile impuse autorităților respective. Toate cheltuielile privind procurarea materialelor și aparatelor, întreținerea liniilor, localul și spezele de birou etc, precum și salariile personalului, cădeau în sarcina consiliilor județene sau comunale. De la început, la Oficiul Broșteni, s-au efectuat ambele servicii telegrafo-poștale, iar cu timpul, odată cu dezvoltarea traficului, cheltuielile au trecut în sarcina statului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
martie 1892, reprezentau salariile unui număr de 10 factori rurali călări sau cu cărucioare și 3 factori rural pedeștri, diurna pentru 37 notari comunali, care îndeplineau atribuțiunile de agenți poștali ăagenți comunali), precum și sumele ocazionate de instalare. Pentru organizarea și întreținerea serviciului poștal rural, statul urma să vină în ajutorul județului cu o sumă fixă, diferența necesară acoperirii cheltuielilor rămânând în sarcina județului, care trebuia să o țină la dispoziția Direcției Generale, pentru luarea măsurilor ce se impuneau. Subprefecților de plasă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-a diminuat față de cel trecut. Ca urmare, s-a redus și salariul lunar al acestora. Nemulțumiți, unii vătășei întârziau transportul corespondenței, iar alții au demisionat. Consiliile județene erau obligate să înscrie în buget, în fiecare an, sumele necesare pentru întreținerea serviciului poștal rural și nu a întârziat primirea de la Direcția Generală, a situației cheltuielilor pe exercițiul 1892/1893, spre a fi supusă aprobării, chiar în prima ședință a Consiliului județean din sesiunea de toamnă. Cheltuielile stabilite pentru exercițiul 1892/1893
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
expediții să se facă în toate zilele, deci șase curse pe săptămână și mai era nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale căror salarii prefectul trebuia să stăruie pe lângă Consiliul Județean, spre a obține aprobare. Cheltuielile necesare întreținerii serviciului poștal rural au fost suportate de județ, statul acordând numai un ajutor. În final, în bugetul pe exercițiul 1892/1893, pentru poșta rurală nu s-a alocat întreaga sumă care era necesară, ceea ce denotă că nu s-a asigurat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni-Mălini-Broșteni-Dorna. Sumele rămase prin înlăturarea factorilor rurali, urmau a fi puse la dispoziția Direcției Generale. Cheltuielile însemnate, ce împovărau bugetul județului, a obligat Comitetul permanent să intervină, pe la începutul anului 1891, la Direcția Generală, pentru a lua în sarcina statului întreținerea liniei telegrafice și a Oficiului Telegrafo-Poștal Broșteni. Cererea nu a fost satisfăcută, întrucât Oficiul Broșteni nu a îndeplinit condiția de bază, realizarea în trei ani la rând a unui anumit venit și nici Direcția Generală nu dispunea de fondurile necesare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Oficiul Broșteni nerealizând venitul prevăzut, decât în proporție de 70%, sa solicitat județului completarea și depunerea deficitului la casieria generală a statului, în contul Direcției Generale. Și în anii următori Direcția Generală comunica sumele ce cădeau în sarcina județului, pentru întreținerea serviciului poștal rural, în vederea înscrierii în buget și depunerea la casieria generală a statului. Pentru a apropia cât mai mult serviciile poștale de populația rurală, s-au înființat oficiile: Drăgușeni la 24 noiembrie și Dorna la 15 decembrie 1894. Au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Brădățel, Preutești, Dolhești, Rădășeni, Ciumulești, Bogdănești, Pașcani, Drăgănești, Lespezi, Boroaia etc., reprezentând contravaloarea materialelor necesare. Au existat preocupări serioase din partea organelor comunale și județene, în legătură cu procurarea unor materiale, transportul și plantarea stâlpilor, extinderea rețelelor, personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor, întreținerea liniilor etc. La 30 septembrie 1899, comuna Giurgești avea deja plantați stâlpii necesari pentru înființarea unei linii telefonice pe o distanță de 800 metri și solicita ajutorul prefecturii pentru procurarea aparatelor, izolatorilor și sârmelor, obligându-se de a restitui în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina, posturi finale; schimbătoare bavareze la Pleșești și Uidești, iar schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura Ciumulești. Pentru supravegherea și întreținerea rețelelor telefonice din cadrul județului, la 17 mai 1900, a fost angajat un “constructor”, iar la 3 august același an, un “ajutor constructor”. Extinderea rețelelor telefonice și necesitatea întreținerii lor în bune condițiuni, precum și asigurarea deservirii convorbirilor telefonice, a impus cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura Ciumulești. Pentru supravegherea și întreținerea rețelelor telefonice din cadrul județului, la 17 mai 1900, a fost angajat un “constructor”, iar la 3 august același an, un “ajutor constructor”. Extinderea rețelelor telefonice și necesitatea întreținerii lor în bune condițiuni, precum și asigurarea deservirii convorbirilor telefonice, a impus cu timpul, creșterea personalului de specialitate. Astfel, la 1 aprilie 1903, a mai fost angajat un cantonier, iar la 5 februarie 1904, un telefonist la Oficiul Fălticeni. În anii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]