5,014 matches
-
a purta doar pe terenul biologiei discuția teoretică privitoare la rasă. Aceasta, după cum vom Încerca să arătăm, posedă o realitate esențialmente socială. Despre valabilitatea clasificărilor rasiale La nivelul judecății comune, noțiunea de rasă desemnează o subdiviziune a speciei umane. Această Întrebuințare este Însoțită totuși, din secolul al XVIII-lea și până În secolul XX, de o puternică nesiguranță În ceea ce privește clasificările rasiale, atât În legătură cu numărul raselor, cât și cu criteriile folosite. Această nesiguranță constituie indiciul arbitrarului ce a caracterizat elaborarea lor, În ciuda folosirii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
după cum remarcă Pierre-André Taguieff, „din stocul inepuizabil de evidențe comune, dincolo de clivajele dintre rasiști și antirasiști”. Rasa, continuă el, „rămâne o categorie operațională a judecății comune, permițând introducerea unei ordini elementare În diversitatea umană” (Taguieff, 1988, p. 67). De altfel, Întrebuințarea ei este anterioară apariției teoriilor rasiste clasice. Orice societate creează diferențe Între indivizi și tinde să le perceapă ca și cum ar face parte dintr-o ordine naturală intangibilă. Modul nostru de a gândi renunță greu la legătura dintre aspectul fizic și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autonimia nu reflectă o structurare de tip discursiv propriu-zis, ea nu se poate sustrage a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, fie că se admite că există două întrebuințări ale cuvîntului (una discursivă și alta autonimică), fie că se apreciază ca existînd două cuvinte (un cuvînt propriu-zis cu referință și numele unui cuvînt) așa cum sugerează una dintre interpretările logice ale autonimiei. V. cuvînt, definiție. DUBOIS 1973; REY-DEBOVE 1978; DSL
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
social care produce transformări într-o comunitate întreagă. În mod curent, comunicarea este considerată un fenomen interindividual, o relație între persoane, realizabilă prin intermediul limbii. De altfel, unele concepții științifice atribuie limbii în mod exclusiv funcția de a realiza comunicarea, celelalte întrebuințări ale ei fiind subordonate acesteia. Pe de altă parte, deși comunicarea se poate realiza prin mai multe tipuri de mijloace (sisteme sau coduri), numai cea care uzează de limba naturală întrunește maximum de complexitate, de frecvență și de eficiență, încît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raportări la diferite aspecte ale pragmaticii persuasiunii, fără a neglija mijloacele lingvistice angajate și modul lor de structurare. P. Charaudeau face, în mod legitim, trimiteri la stilul publicistic, dar se poate aprecia că strategiile de credibilitate remarcate de el au întrebuințare și dincolo de discursul raportabil la acest stil. V. etos, strategie discursivă, persuasiune. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CRITERIU DE REALITATE. Criteriul de realitate este o componentă principală în reprezentarea lingvistică a realității, unde se manifestă sistemul lingvistic pe două planuri: al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
viziune interacționistă, în care toate enunțurile sînt o construcție colectivă. În același timp, este posibilă și interpretarea opusă, în termenii unei poziții abstracte, corelative enunțiatorului. Cel mai adesea, cele două interpretări interferează. Pentru a evita confuzia semnalată, P. Charaudeau propune întrebuințarea sintagmei terminologice subiect destinatar - aflate în raport simetric cu cea de subiect enunțiator. Cei doi sînt protagoniștii punerii în scenă a discursului și se opun emițătorului (subiectul comunicant) și receptorului (subiectul interpretant), parteneri empirici ai actului comunicării. În această viziune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN DIALOG. La vechii greci, dialogul consta din expunerea ideilor prin întrebări și răspunsuri, prin care se instituia o conversație ce reperezenta o cercetare critică a noțiunilor și principiilor filozofice. Domeniul de întrebuințare a dialogului a fost ulterior mult extins, dar baza lui a rămas conversația, instituindu-se atunci cînd un locutor și un interlocutor își schimbă în mod repetat rolurile, prin utilizarea simultană a mai multor cadre de referință și apelînd la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clase de povestiri în care ele devin caracterizante. Termenul focalizare este utilizabil în a n a l i z a d i s c u r s u l u i și cu semnificația din lingvistică, domeniu în care vizează întrebuințarea unor mecanisme gramaticale (de obicei sintactice) sau fonetice pentru a scoate în evidență un component al frazei. Principiile de focalizare sînt cu valabilitate generală, fiind reprezentate de obicei de o dislocare a componentelor, însă întrucît limbile au norme diferite în ceea ce privește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
după unele opinii, chiar mai tîrziu, după publicarea Cursului lui Ferdinand de Saussure. În realitate, știința limbii sau lingvistica este mult mai veche, avînd începutrile în lumea antică, preocupată în special de forma limbii scrise sau a limbii cu diferite întrebuințări. De aceea, lingvistica lumii vechi avea ca obiect limba literară, secolul al XIX-lea realizînd trecerea la studiul limbii populare și la realizarea unor metode specifice de investigație (precum metoda comparativ-istorică), pentru ca, prin opera lui Ferdinand de Saussure, să se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a propozițiilor, care studiază construcțiile realizate cu ajutorul conectorilor din propoziții complexe, pornind de la alte propoziții. Înlănțuirile avute în vedere de logică se definesc pornind de la valoarea de adevăr a propozițiilor, făcînd abstracție de sensul lor și de condițiile lor de întrebuințare. Aceeași schemă implicativă (dacă P, atunci Q) corespunde primului moment al unei argumentații și se aplică în aceeași manieră discursului publicitar, discursului religios, discursului propagandei politice și discursului din rețetele culinare (dacă veți cumpăra acest produs, veți face economii; dacă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SIBLOT - VERINE 2001. IO METACOMUNICARE. În teoria comunicării, cuvintele metacomunicare, metadiscurs și metalimbaj se utilizează frecvent cu accepții similare sau comune, deși fiecare dintre ele ar trebui, pe terenul științei să funcționeze cu semnificații distincte. O departajare a conținutului și întrebuințării lor este însă dificil de realizat, întrucît sferele noționale corespunzătoare vizează realități afine, consubstanțiale sau interferente, toate cele trei trimițînd la ceea ce este "dincolo" de comunicare, discurs sau limbaj. Pornind de la premisa consacrată a funcționării, pe lîngă limba primară, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
elementele limbii și a stabili funcțiile lor (adverb, sufix, frază, atribut etc.). Cuvintele metalingvistice pot fi ele însele obiectul unei descrieri, în vremme ce cuvintele autonime întrebuințate în discurs nu pot fi descrise din punct de vedere lexical cu această întrebuințare. Astfel, în enunțul În această propoziție glonț are valoare de adverb, întrebuințarea autonimă a lui glonț nu permite descrierea lui semantică, în vreme ce un cuvînt precum propoziție, deși are valoare metalingvistică, admite această posibilitate. Limbajul lexicografic reprezintă și el o metalimbă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cuvintele metalingvistice pot fi ele însele obiectul unei descrieri, în vremme ce cuvintele autonime întrebuințate în discurs nu pot fi descrise din punct de vedere lexical cu această întrebuințare. Astfel, în enunțul În această propoziție glonț are valoare de adverb, întrebuințarea autonimă a lui glonț nu permite descrierea lui semantică, în vreme ce un cuvînt precum propoziție, deși are valoare metalingvistică, admite această posibilitate. Limbajul lexicografic reprezintă și el o metalimbă, dar, de data aceasta, orice cuvînt al limbii poate primi statut metalingvistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
specifice pentru a reda fiecare dintre speciile modalităților. Modalizatorii care specifică în ce condiții se produce un proces indică dacă el este necesar, obligatoriu, posibil sau probabil și se realizează cu auxiliare de modalitate precum a trebui, a putea, unele întrebuințări ale lui a vrea etc. Există, de asemenea, numeroase echivalente adverbiale, circumstanțiale și perifrastice ale acestor modalizatori, astfel încît reglarea de probabilitate a enunțului: El trebuie să vină se poate reda și prin El va veni, desigur (sau după toate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
model teoretic prin care se presupune accederea la o intuire a realității. De aceea, atunci cînd vizează cercetarea producerii sensului, lingvistica încearcă să modelizeze mijloacele limbii și funcționarea lor. V. model. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN MODUL. Cu o largă întrebuințare în limbajele de specialitate, cuvîntul modul are o bază semnificativă precum "parte, entitate sau ansamblu care reprezintă o unitate distinctivă (și esențială) sub aspect valoric sau funcțional". În analiza fenomenelor și structurilor lingvistice, modul se folosește ca element central al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autoritatea devine operantă, se produce instituirea autorității, iar norma devine o realitate socială. Domeniul, așa cum se prezintă în cazul normei lingvistice, este alcătuit dintr-un șir de propoziții cu o anumită semnificație, care vizează o transformare a comportamentului uman în ceea ce privește întrebuințarea limbii naționale. Așadar, norma este în ultimă instanță o informație, iar informațiile nu pot circula decît între ființe conștiente. Ca atare, atît cel care realizează norma, cît și cel care o urmează trebuie să-i înțeleagă necesitatea. Este vorba deci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
persoanei este la originea particularităților referențiale ale pronumelor personale, care nu trimit, de fapt, nici la un concept și nici la un individ. În acest context, eu este un fapt de structură care impune atribuirea referinței unei unități lingvistice prin întrebuințarea ei în discurs. Totuși, în orice dialog, locutorul, care se prezintă ca eu în cadrul luării de cuvînt, își pierde rolul central în sistem cînd cedează locul interlocutorului său. Non-persoana, care are poziție delocutivă, permite să se vorbească și despre obiecte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu se poate identifica cu ceea ce concepe J.-B. Grize prin imaginea locutorului din modelul de schematizare pe care-l propune. V. dialogism, enunțare, etos, schematizare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN POVESTIRE v. NARATIVITATE POZIȚIONARE. Termenul poziționare semnifică faptul că, pe parcursul întrebuințării unui cuvînt al vocabularului, într-un registru al limbii, cu anumite turnuri, într-un anumit gen de discurs, un locutor indică modul în care se situează într-un spațiu conflictual; folosind sintagma "luptă de clasă", de exemplu, cineva se poziționează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și 3) pragmatica, ce se interesează de relațiile dintre semne și cei care le folosesc sau dintre folosirea semnelor și efectele produse. Cu alte cuvinte, există trei discipline semiotice, dintre care pragmatica are ca obiectiv studiul fenomenelor ce țin de întrebuințarea limbii, iar nu de studiul sistemului limbii. Această disciplină a fost dezvoltată mai tîrziu în special prin cercetările realizate de J. L. Austin și J. R. Searle asupra actelor de vorbire și cele realizate de H. P. Grice asupra implicitului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atunci cînd se apelează la memoria lexicală. O analiză mai detaliată relevă însă existența unor variații individuale ale referinței directe, care face ca ea să fie greu aplicabilă la cuvintele abstracte și la cuvintele instrumente gramaticale, deși au și acestea întrebuințări prototipice. G. Kleiber a elaborat o semantică a prototipului, prin care urmărea configurarea unei imagini mentale, determinate statistic, care să indice condițiile necesare și suficiente ale uzului și să explice întrebuințarea unităților lexicale de către locutor. O altă interpretare însă face
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și la cuvintele instrumente gramaticale, deși au și acestea întrebuințări prototipice. G. Kleiber a elaborat o semantică a prototipului, prin care urmărea configurarea unei imagini mentale, determinate statistic, care să indice condițiile necesare și suficiente ale uzului și să explice întrebuințarea unităților lexicale de către locutor. O altă interpretare însă face din prototip nu numai cel mai reprezentativ exemplar al realului, ci și un model abstract, caracteristic categoriei, și, în acest caz, obiectele individuale categorizate au unele trăsături ale modelului prototipic, fără
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un proces de co-enunțare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, termenul receptor continuă să fie întrebuințat din comoditate pentru a desemna persoana care primește mesajul verbal; această întrebuințare este, însă, ambiguă, deoarece nu se precizează de regulă dacă termenul se folosește cu privire la subiectul intern sau la cel extern actului de enunțare. Sub influența studiilor de analiză conversațională, s-au trasat cîteva distincții între diferitele tipuri de receptori: receptori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
5%), el este considerat ca fiind supraîntrebuințat, avînd un indice de specificitate pozitiv, 2) cînd frecvența locală este mai redusă decît frecvența așteptată (și aceasta cu o probabilitate inferioară lui 5%), cuvîntul este considerat subîntrebuințat și cu un indice de întrebuințare negativ, 3) cînd probabilitatea frecvenței este egală sau superioară maximului necesar, întrebuințarea cuvîntului în text este considerată banală și el face parte din vocabularul de bază al corpusului, 4) atunci cînd frecvența este zero, precum politețea într-un text dat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pozitiv, 2) cînd frecvența locală este mai redusă decît frecvența așteptată (și aceasta cu o probabilitate inferioară lui 5%), cuvîntul este considerat subîntrebuințat și cu un indice de întrebuințare negativ, 3) cînd probabilitatea frecvenței este egală sau superioară maximului necesar, întrebuințarea cuvîntului în text este considerată banală și el face parte din vocabularul de bază al corpusului, 4) atunci cînd frecvența este zero, precum politețea într-un text dat, este considerată banală, aprecierea este suspendată și nu se poate atribui nici un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
text este considerată banală și el face parte din vocabularul de bază al corpusului, 4) atunci cînd frecvența este zero, precum politețea într-un text dat, este considerată banală, aprecierea este suspendată și nu se poate atribui nici un indice de întrebuințare. Pentru a măsura gradul de specificitate rezultat din analiză, este suficient să se adauge la indicele obținut, dacă el este pozitiv sau negativ, valoarea absolută a exponentului negativ care reprezintă matematic nivelul de probabilitate. De aici rezultă coeficientul de specificitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]