3,274 matches
-
nu se prăbușească”. Acționând pentru continuarea războiului, Mareșalul Antonescu nu era, trebuie să fie cât se poate de limpede, pe deplin mulțumit de nivelul și formele susținerii nemțești, pentru că nu mai departe decât la 5 august 1944, în ultima sa întrevedere cu Hitler, i-a exprimat fără reticență Führer-ului nemulțumirile sale. Ulterior, chiar în cursul evenimentelor decisive din ultima decadă a lui august 1944, în discuțiile cu general-colonel Hans Friessner, comandantul Grupului de Armate “Ucraina de Sud”, dispus în nord-estul României
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
persistă cei neîncrezători - au existat realmente asemenea demersuri? Răspunsurile oferite sunt, cel mai adesea, negative. Deși, documentele publicate în ultimul timp sau cele descoperite recent în arhive infirmă asemenea opinii. Avem în vedere, înainte de toate, nota de convorbire pe marginea întrevederii din 16 august 1944 dintre colonelul Traian Teodorescu și Al. Cretzianu, atașatul militar și, respectiv, ministrul României la Ankara. Cel dintâi, la 14 august 1944, revenise de la București, fiind obligat să-i raporteze șefului Misiunii în Turcia conținutul discuțiilor sale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conținutul discuțiilor. Cu acel prilej, s-a constatat că, în fapt, Mareșalul Antonescu reactualizase „condițiile” redactate de el însuși în luna ianuarie 1944, și la care ne-am referit mai sus. Fără să fi fost dispus, mai ales după ultima întrevedere cu Adolf Hitler din 5 august 1944, să facă vreun fel de concesii, în ciuda presiunii evenimentelor, tot mai alarmante pentru ultima decadă a lunii august 1944. Că Mareșalul nu era dispus la concesii, admise pe seama situației și statutului României, deducem
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în ciuda presiunii evenimentelor, tot mai alarmante pentru ultima decadă a lunii august 1944. Că Mareșalul nu era dispus la concesii, admise pe seama situației și statutului României, deducem și din faptul că, chiar în după-amiaza de 23 august 1944, în cursul întrevederii cu Regele Mihai I, în prezența lui Mihai Antonescu și a generalului C. Sănătescu, atunci când suveranul a pretins Antoneștilor „să înceapă imediat” negocierile de armistițiu, aceștia au replicat că tratativele debutaseră, dar că trebuia să se aștepte rezultatul lor. Așa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu să-i raporteze ori să deschidă în comun calea armistițiului! Înainte de orice, Mareșalul nu era omul - nici chiar în acele momente cruciale - care să asculte de recomandările Suveranului, un „copil”, cum l-a calificat de altfel chiar în cursul întrevederii, deoarece în problema armistițiului Conducătorul avea deja planul său și nu a admis sugestii pornite din partea „cuibului de vipere” de la Palat. h) Din aceste contradicții și neînțelegeri avea să rezulte, puțin după ora 17,00, respingerea de către Mareșal a sugestiilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
II-a din Marele Stat Major. La 19 septembrie 1944, solicita să-i fie predate documentele capturate de la inamic de Armatele 1 și 4 române. Iar pe 24 septembrie 1944 cerea, printre altele, o audiență la Ministrul de Finanțe, o întrevedere cu șeful Serviciului de Informații din Ministerul de Război și cu specialiștii pentru pregătirea agenturii pentru vest, cu șeful Serviciului Cifru din Marele Stat Major, cu directorul general al Siguranței și Poliției sau predarea completă a arhivei mareșalului Antonescu (nouă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1941 și 1980 și seria de șase Jurnale din perioada 1981-2000. În volumul Etica neuitării preia texte din Unde scurte, revista "22" și "România literară", iar în Diagonale transcrie discursurile apărute în "România literară" între februarie 1996 și noiembrie 2001. Întrevederile cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler este prima carte publicată în țară. Aceasta conține convorbiri difuzate de "Europa Liberă" și de "Radiodifuziunea franceză". În 2007, predă editurii Humanitas manuscrisul romanului Mots à mot (Cuvântul din cuvinte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
vorbește cu o viteză uimitoare, dar când apare microfonul, e copleșit de emoții și cu greu reușește să reia subiectul. Deși în general refuză interviurile, acceptă propunerile autoarei din prietenie pentru ea și din respect față de publicul românesc. La finalul întrevederii din 2 noiembrie 1975, Mircea Eliade afirmă: "Doar știi cu câtă greutate am acceptat această discuție pentru că, după cum o știi prea bine, mă inhibează, mă paralizează prezența aparatului, prezența microfonului. Dar ai insistat și atunci am acceptat cu orice risc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
argumentele. Dacă s-ar grupa și analiza cronicile în funcție de tematica lor, s-ar obține materiale critice unitare. O tentativă de reconstituire a acestor dialoguri are loc în 1992, la doi ani după apariția primului volum din Unde scurte, prin publicarea Întrevederilor cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler. Cel de-al doilea volum din Unde scurte apărut în 1993 marchează o schimbare la nivelul compoziției: se evită repetițiile cu prețul eliminării contextului în care se produc, iar întrunirile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
volum din Unde scurte apărut în 1993 marchează o schimbare la nivelul compoziției: se evită repetițiile cu prețul eliminării contextului în care se produc, iar întrunirile apar ca simple anunțuri. Rămân mărturie a stilului de lucru înregistrările și volumul de Întrevederi. Discuțiile netrunchiate, dactilografiate întocmai, nu evidențiază calitățile interpretului, ci tehnicile prin care încurajează, ghidează și convinge interlocutorul să meargă pe un anumit traseu. Numai un excelent exeget își poate coordona interlocutorii astfel încât să se ajungă la un consens. III.3
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de Monica Lovinescu, Editura Humanitas, București, 1992. Gheorghiu, Virgil, Ora 25, Ediție îngrijită de Mihai Vornicu, prefață de Paul Miclău, Editura Omegapres, București și Édition du Rocher, Paris, 1991. B. Volume Unde scurte I. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990. Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler , Editura Cartea Românească, 1992. Seismograme. Unde scurte II, Editura Humanitas, București, 1993. Posteritatea contemporană. Unde scurte III, Editura Humanitas, București 1994. Estetice. Unde scurte IV, Editura Humanitas, București,1994. Pragul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
53. 119 Mircea Eliade, Memorii: 1907-1960, Editura Humanitas, București, 2005, p. 438. 120 Ibidem, p. 439. 121 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 108. 122 Monica Lovinescu, Seismograme. Unde scurte II, ed. cit., p. 13. 123 Monica Lovinescu, Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler, Editura Cartea Românească, București, 1992, p. 95. 124 Monica Lovinescu, Jurnal: 1985-1988, ed. cit., p. 134. 125 Ibidem, p. 129. 126 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit, p. 161
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Valentin Lipatti, Reflecțiile d-lui Ierunca, în "Tribuna" I, nr. 14, 12 mai, apud Ana Selejan, Literatura în totalitarism: 1957-1958, Editura Cartea Românească, București, 1999, p. 26. 129 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 272. 130 Monica Lovinescu, Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler, ed. cit., pp. 137-138. 131 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 613. 132 Ibidem, p. 736. 133 Ibidem, p. 149. 134 Eva Behring, op. cit., p. 55. 135 Ion
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Nicolae Manolescu, Teme, ed. cit., 1971, p. 14. 218 Gabriel Liiceanu, Declarație de iubire, Editura Humanitas, București, 2008, p. 102. 219 Ibidem, p. 104. 220 Monica Lovinescu, Jurnal 1981-1984, ed. cit., p. 314. 221 Ibidem, p. 148. 222 Nicolae Florescu, ""Întrevederile" Monicăi Lovinescu", în Întoarcerea proscrișilor: reevaluări critice ale literaturii exilului, ed. cit., p. 181. 223 Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, ed. cit., p. 411. 224 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 177. 225 Northrop Fry, op. cit., p. 142. 226 Savin Bratu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
2010, http://www.memoria.ro/books/ voci in vacarm.pdf, pp. 5-6. 230 Northrop Fry, op. cit., pp. 35-36. 231 Eva Behring, op. cit., p. 207. 232 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 177. 233 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 140. 234 Nicolae Florescu, ""Întrevederile" Monicăi Lovinescu", în Întoarcerea proscrișilor: reevaluări critice ale literaturii exilului, ed. cit., 1998, p. 180. 235 Monica Lovinescu, Est-Etice. Unde scurte IV, ed. cit., p. 211. 236 Ibidem, p. 210. 237 Rémy Rieffel, Sociologia mass-media, Editura Polirom, Iași, 2008, p.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
frontul s-a lărgit considerabil. Aceste evenimente nu l-au împiedicat, însă, pe Stalin să aducă la cunoștința noilor aliați intențiile sale clare cu privire la România. La o săptămînă după declarația de război a Germaniei împotriva Americii, Stalin a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe din Marea Britanie, Sir Anthony Eden. Liderul sovietic cerea Marii Britanii să recunoască frontierele sovietice așa cum fuseseră stabilite pe 21 iunie 1941, înainte de invazia germană: Basarabia și Bucovina de Nord aparțineau, adică, sovieticilor. În plus, Stalin voia să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washington, Londra și Moscova niște asociați, fie și temporar. Prin urmare, ofertele României de capitulare trebuiau aprobate, în final, de toate cele trei puteri. Aliații puseseră pentru prima dată în discuție problema capitulării unei țări inamice la Casablanca. La această întrevedere din ianuarie 1943, Roosevelt și Churchill au hotărît că nu se poate negocia cu un stat inamic decît pe baza unei capitulări necondiționate. La opt luni după aceea, la Consiliul Miniștrilor de Externe, din octombrie, Molotov a acceptat hotărîrea de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emită, în timpul războiului, hotărîri politice sau teritoriale pentru perioada postbelică, de multe ori deciziile militare pe care le-a luat au avut o puternică semnificație politică și teritorială. Între 27 noiembrie și 2 decembrie, Roosevelt, Churchill și Stalin au avut întrevederi în vederea punerii la punct a strategiilor militare prin care se putea pune capăt războiului. Stalin l-a convins pe Roosevelt să-și mute trupele americane din Italia mai la nord-vest și să se pregătească să atace sudul Franței concomitent cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nistru, apoi Iașii, pe data de 22 și după încă două zile a pus stăpînire pe cea mai mare parte a Basarabiei. Pe 23 august, sovieticii au învins 15 divizii germane 166. Pe 21 august, regele Mihai a avut o întrevedere cu Maniu și Constantin "Dinu" Brătianu, liderul celuilalt partid "de opoziție tolerat", cel Național-Liberal. Aceștia își puseseră repede la punct planurile finale de înlăturare a mareșalului Antonescu 167. Pe 23 august, regele îl chemă pe acesta la Casa Nouă, o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
234. Pe 12 aprilie 1945, Franklin Delano Roosevelt a suferit o hemoragie cerebrală masivă și a murit. Noul președinte, Harry S. Truman, nu avea experiență în domeniul afacerilor externe și primea nenumărate rapoarte. Pe 2 mai, acesta a avut o întrevedere cu generalul Schuyler, reprezentantul american din Comisia Aliată de Control, din București. Pe Truman îl înfuria modul în care erau tratați americanii. Prima sa reacție a fost aceea de a-și retrage toți reprezentanții din România. Însă Joseph Grew, secretarul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu mai are nici un rost să se mai convoace alte ședințe. Efim Gurvici, șeful echipei sovietice de negociatori, avea nevoie de timp pentru a studia noile documente. Fără prea multă tragere de inimă, Melbourne și Ferguson au acceptat încă o întrevedere. După un interval de opt luni, pe 12 iunie 1947, Comisia s-a întrunit din nou. Sovieticii se mențineau pe poziție. Utilajele petroliere aparțineau germanilor și, prin urmare, Uniunea Sovietică le putea lua în stăpînire ca "pradă" de război. Ferguson
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Deși cuvintele lui Truman izvorau, întrucîtva, și dintr-un sentiment de mînie, era sincer dezamăgit de prestația lui Byrnes de la Moscova 312. HarrimanError! Bookmark not defined., Kerr și Vîșinski sosiră la București de Anul Nou, în 1946. Ei avură o întrevedere cu regele Mihai și, în urma discuțiilor purtate, acesta acceptă să-i includă în guvernul Groza pe Emil Hațieganu, un național-țărănist și pe Mihail Romniceanu, național-liberal, în calitate de miniștri fără portofoliu 313. Pe 8 ianuarie, Groza a anunțat desfășurarea unor alegeri generale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tradițională și opoziția sa față de guvernul Groza era binecunoscută. În noiembrie 1947, acesta a făcut o vizită în Anglia, pentru a asista la nunta prințesei Elisabeta și a ducelui de Edinburgh. Ambasadorul american Lewis Douglas a avut la Londra o întrevedere cu regele Mihai și l-a sfătuit în mod insistent să nu se mai întoarcă la București 396. O săptămînă mai tîrziu, pe 21 noiembrie, cei doi s-au întîlnit din nou. Regele era conștient că-și pierduse puterea în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai puține șanse erau să se producă o schimbare revoluționară. Departamentul s-a gîndit mai întîi la regele Mihai. După abdicarea sa, din decembrie 1947, regele a făcut o vizită în SUA și pe 22 martie 1948, a avut o întrevedere cu președintele. Unul dintre motivele pentru care Departamentul aprobase această întrevedere era acela de a deruta Moscova în privința planurilor americane de viitor pentru România 489. Pe cînd se afla încă la Washington, regele s-a întîlnit cu Horace Nickels, care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a gîndit mai întîi la regele Mihai. După abdicarea sa, din decembrie 1947, regele a făcut o vizită în SUA și pe 22 martie 1948, a avut o întrevedere cu președintele. Unul dintre motivele pentru care Departamentul aprobase această întrevedere era acela de a deruta Moscova în privința planurilor americane de viitor pentru România 489. Pe cînd se afla încă la Washington, regele s-a întîlnit cu Horace Nickels, care făcea parte din Comisia pentru Sudul Europei, din cadrul Departamentului de Stat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]