1,754 matches
-
de cele mai multe ori puternic asociative. Aceasta pentru că, în asemenea cazuri, grupul nu va trebui să facă eforturi substanțiale pentru a câștiga și păstra membri; apartenența va fi o consecință naturală. Mai puțin asociative sunt grupurile ale căror scopuri se opun întrucâtva punctelor de vedere general acceptate. Ele trebuie să facă eforturi pentru a menține apartenența și atunci vor pune preț pe construirea tiparelor de relații sociale care se extind dincolo de scopurile exprimate. Acest lucru se întâmplă de obicei cu mișcările sociale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
simple modalități de influențare a oamenilor. Totuși nu este cert că ele sunt mijloacele care îi ajută pe lideri să își exercite cea mai mare influență asupra societății. În plus, asemenea altor organizații, structurile de comunicare publică pot deveni treptat întrucâtva autonome, despărțindu-se de organizațiile de care inițial depindeau în totalitate. Sisteme politice și procese de comunicare În al treilea rând, procesele de comunicare au loc în contextul acestor structuri, dar analiza proceselor este mai dificil de întreprins. Nici în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
erau urmașele facțiunilor, și se considera că facțiunile divizează inutil societățile, ca și cum, altfel, norma ar fi fost consensul total. Departe de a fi privite ca normale, partidele au fost aproape mereu considerate, înainte de secolul al XIX-lea, ca fiind dezvoltări întrucâtva nocive care au apărut de obicei și au prosperat atunci când țările se aflau în situații dificile. Ele păreau să fie simboluri ale declinului societăților, ca și cum apariția facțiunilor era un semn că țara se apropia de un război civil. Facțiunile și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
va avea un caracter mai mult sau mai puțin centralizat în funcție de ideile fondatorilor și liderilor privind gradul de deschidere pe care trebuie să-l manifeste partidul față de membrii obișnuiți. Extensiunea Gradul de implantare a partidelor politice în diverse țări este întrucâtva tehnic, dar este o problemă cheie, dacă e ca partidele să furnizeze legături între guvernare și popor. Un partid extins este prezent de-a lungul întregii țări; un partid restrâns este acela care nu urmărește sau nu reușește să fie
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
timp au tendința de a-și modifica structura; * între partidele liberal-democratice, cele mai conservatoare și cele mai progresiste au devenit mai asemănătoare, în aceea că primele și-au întins tentaculele și au devenit mai centralizate, iar celelalte s-au îndepărtat întrucâtva de "centralismul democratic"; * partidele foarte restrânse din țările tradiționale au fost înlocuite uneori de partide populiste mai extinse, dar în unele cazuri au devenit ele însele mai extinse, asemenea multor partide conservatoare din Occident la începutul secolului XX; * în același
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
încă la putere în anii '90, în timp ce în cele 25 rămase, dispariția liderului (prin moarte sau succesiune) a fost urmată de menținerea partidului cel puțin ca o forță importantă în comunitate. Presupunând că liderii care și-au păstrat funcțiile erau întrucâtva mai puternici decât cei care au fost destituiți, putem concluziona că liderii au avut o contribuție semnificativă la crearea partidelor politice efective, în numeroase țări din lumea a treia. Totuși, deși acest proces a continuat pe întreg parcursul celei de-
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau a fost ocupată de un număr important de țări, de la Maroc la Egipt, de la Nicaragua la Taiwan și de la Madagascar la Singapore. În al doilea rând, și distincția între sistemele cu un singur partid și sistemele fără partide este întrucâtva imprecisă. Gradul în care un sistem poate fi definit drept "cu un singur partid" depinde de rolul efectiv pe care acel partid în are în viața politică și socială. În unele cazuri (în Africa Subsahariană, de exemplu), partidul unic nu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
stipularea unor condiții limitative în care puteau fi exercitate libertățile tradiționale și prin însărcinarea partidelor comuniste unice cu misiunea de a ghida națiunea spre aceste scopuri, teoretic doar pe o perioadă de tranziție. Totuși, ulterior, societățile comuniste s-au retras întrucâtva de pe aceste poziții "ortodoxe"; a existat o mișcare spre libertățile tradiționale ("burgheze") cărora li s-a oferit mai multă recunoaștere; în același timp s-a dat prioritate și chestiunilor ce țineau de organizarea statului. Prăbușirea comunismului în Europa de Est a însemnat
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
stare să se distrugă unele pe altele. În practică însă, aceasta este o rețetă pentru blocaj și prin urmare trebuie găsite mecanisme pentru a depăși această dificultate. Aceste mecanisme, care se încadrează în linii generale în trei direcții, sunt toate întrucâtva nesatisfăcătoare ele lasă unele probleme nerezolvate, ducând de asemenea la diferențe substanțiale în puterea centrului și cea a entităților componente. * Schimbarea constituțională în sine trebuie îngreunată. Majoritățile necesare amendamentelor trebuie să fie consistente; în particular, pentru ca amendamentele constituționale să fie
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Descentralizarea în statele unitare Au existat așadar mai multe moduri în care statele federale s-au deplasat spre o centralizare mai mare un proces care a avut loc într-o anumită măsură și în statele unitare. Centralizarea pare a fi întrucâtva caracteristică societăților contemporane. În același timp, cel puțin în unele state unitare, a început să apară o mișcare spre descentralizare. Pentru început, mai ales în Vest, s-a ajuns la concluzia că gradul de centralizare a unor state unitare este
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
adesea în guvernările de cabinet din țările lumii a treia (de exemplu, în Caraibe și în India); în Europa Occidentală, ele au apărut ocazional în Germania de Vest, Franța și chiar Marea Britanie. În cazul Marii Britanii s-a sugerat, în mod întrucâtva exagerat, că în această direcție se îndrepta guvernarea de cabinet britanică (Bagehot, 1963; 48-57). În acest model, relația dintre miniștri și prim-ministru este ierarhică și se aseamănă celei predominante în sistemele prezidențiale și chiar în cele monarhice tradiționale (Blondel
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și empirice, studiul conducerii rămâne relativ slab dezvoltat. Încă nu există o structură general acceptată pe baza căreia să poată fi clasificați și evaluați liderii. În ciuda evidentei importanțe a subiectului, majoritatea enunțurilor care se pot face pe această temă rămân întrucâtva oscilante. * Pentru a întreprinde această analiză trebuie mai întâi să examinăm modurile de clasificare a tipurilor de conducere; * În al doilea rând vom avea în vedere structura instituțională în cadrul căreia constituțiile au încercat să "îmblânzească" liderii; * În al treilea rând
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
extrem de nerealistă adoptarea unei poziții deterministe extreme care să sugereze că structurile domină în întregime acțiunea indivizilor. Mai realist este să încercăm să determinăm în ce măsură există un câmp pentru acțiunea independentă a agenților. Dahl nu a negat că societatea era întrucâtva structurată de diverse forțe socio-economice: studiul său despre puterea din New Haven este și o examinare a apariției noilor grupuri sociale care reduc rolul elitelor tradiționale (Dahl, 1963b). Conceptul de poliarhie elaborat de Dahl se bazează pe recunoașterea faptului că
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
G. Flaubert, p. 40 Această abundență de denumiri, care nu face decît să provoace, de partea cititorului, un vid denotativ, este evidențiată, la nivel textual, fie prin faptul că naratorul însuși este cel care îl va justifica "Aceste nume sînt întrucîtva barbare, dar ele sînt clare și precise" (J. Verne) -, fie că personajele își asumă perplexitatea cititorului. "(Lucerna) era destul de bună, în ciuda ravagiilor făcute de cuscută; viitorii agronomi făcură ochii mari la auzul cuvîntului cuscută." (G. Flaubert). Din aceeași dorință de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a oferi cunoașterea căilor și energia necesare atingerii acestui ideal. Mă întreb dacă greșesc foarte mult atunci cînd apreciez că rolul celui de-al treilea aspect al culturii formative cultivarea capacității de a stabili raporturi logice și cantitative se apropie întrucîtva de acela pe care psihologul J. Piaget l-a acordat operațiilor logico-matematice, ca instrumente ale unei gîndiri operaționale. G. G. Antonescu a intuit necesitatea unor instrumente ale gîndirii cultivate prin studiul logicii și matematicii care să permită efectuarea unei activități
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
au conservat o oarecare ardoare meta-națională în ideea europeană, iar bătrîna social-democrație și-a păstrat încă imunologia dinainte de război cu privire la bolșevism, iar apoi la stalinism. Creștin-democrația se ivește în germene în Germania și Italia, pe rămășițele nazismului și fascismului, regăsind întrucîtva spiritul transnațional al Creștinătății europene. Acest dublu suflu ideologic și politic este prea slab pentru a crea o mișcare europeană populară, însă suficient de puternic pentru a le furniza ciment cîtorva econocrați și tehnocrați care vor deveni artizanii unei comunități
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
În epoce eroice, când lupta pentru existență e grea, observa același, curajul, puterea de sacrificiu, caracterul nestrămutat, care nu cunoaște frică de moarte, ajung la cârmă și mențin cu tărie existența statului; când, din contra, viața fizică a statului e întrucâtva asigurată și când munca și tendința de economie ajung a fi firul roșu al vieții naționale, ajunge sus știința disciplinată și cunoscătoare, căci științele nu sunt decât ochii muncii." Trebuie să recunoaștem aici nu doar ipostaze de personalități în diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
frumoase, dar total lipsite de interes față de căsătorie. Deoarece au jurat credință Domnului și-au respins pretendenții, au fost pe nedrept persecutate, torturate și în cele din urmă martirizate (de obicei decapitate). Deși culoarea părului sau a ochilor poate varia întrucâtva, fecioa-rele-martir au în comun nenumărate alte trăsături, cum ar fi "frumusețea curtenească", părul lung, blond sau auriu și o coroană pe cap116. În reprezentarea iconică a acestor fecioare există elemente comune cu imaginea Fecioarei Maria. După cum arată Kim Philips, deși
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
alb/negru) a afișelor, titlurilor, zvonurilor, deși funcționarea reală in vitro preferă griurile, vagul. Creșterea epistemologică (descoperirea legilor necesare) se cere dublată de un versant praxiologic: "conceperea de acțiuni inteligente, construirea de cunoștințe active care să ne permită să înțelegem întrucîtva ireductibila complexitate a lumii; nu necesități, ci infinite posibilități" (Jean Louis Le Moigne apud B. Miêge, 1998: 108), menite să amelioreze comunicarea interumană. Comunicarea a fost dintotdeauna un fapt social și politic major, constitutiv al ordinii sociale. Ca obiect al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se opune vorbirii ("parole") cu caracter individual. Majoritatea lingviștilor contemporani consideră un truism faptul că sistemul limbii, exterior individului subîntinde comportamentul lingvistic actualizat în vorbire, în activitatea discursivă. În gramatica generativ-transformațională a lui Noam Chomsky cuplul limbă / vorbire se suprapune întrucîtva celui competență / performanță (capacitatea generală de a folosi limbajul/vs/actualizarea acestei potențialități într-un discurs complet). Separînd limba de vorbire, se separă totodată ceea ce e social de ceea ce e individual, ceea ce esențial de ceea ce e accesoriu și mai mult
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în fața unei evadări masive a copiilor din școală, care rămâne un spațiu obligatoriu în viețile lor, dar în care investesc tot mai puțin interes și entuziasm; din acest punct de vedere, modul lor de a supraviețui în mediul școlar seamănă întrucâtva cu reacțiile animalelor închise în cușcă. Supertribul compactează, unifică, reducând numărul de tipare comportamentale la minimum. În sărăcia comportamentală și afectivă orice stimul este bun pentru a declanșa o reacție, iar reacția este privită ca o urmă de interes din partea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
strategii ce vor fi continuate și amplificate în lucrările ulterioare. Se detașează, prin masivitate și noutatea punctului de vedere, studiul despre I. L. Caragiale, interpretarea urmând teoria bahtiniană a carnavalescului. Categoria aceasta, aplicată operei comice a scriitorului român, e însă preluată întrucâtva restrictiv, deoarece neglijează caracteristica de bază a râsului carnavalesc care, în accepția lui Bahtin, se definește prin ambivalență (îl cuprinde și pe cel care râde și este interpretat ca regenerator), absentă la Caragiale. Așa cum îl preia A., carnavalescul se reduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
fracturile claviculei și uneori pentru oasele antebrațului la setolină care a menținut bine fragmentele. În celelalte fracturi s-a folosit începuirea sau scoaba lui Dujarier - Jacoel, care s-a dovedit a fi un mijloc bun de contenție și care întrunește întrucâtva dezideratele unei bune proteze. După osteosinteză s-a aplicat un aparat gipsat, păstrat până la împlinirea timpului respectiv de consolidare. Cu excepția unei supurații dintr-un număr de 168 osteosinteze, nu s-a înregistrat nici un fel de complicație. Rezultatele în general sunt
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
voievod”, pe care autoarea o consideră ca regresiune până la principiul cosmogonic, cu implicare escatologică. Poemul - după P.-M. - este varianta românească eminesciană a Ființei: o autorevelare, poetul „fiind atras de o alteritate necunoscută și, deși fără acces, manifestată în el”, întrucâtva asemănător lui Heidegger, la care Ființa este orice lucru cu obligatorie implicație a neantului („Au nu sunt toate-nvelitori / Ființei ce nu moare?”); iar neantul eminescian este o „prezență - absență”, precum în versul „Nu e nimic și totuși e...”. Tentativa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
anilor ’50, P. a dat - la fel ca mulți dintre colegii săi de generație - o lirică declamatoare, „confecționată”, puternic marcată de comandamentele oficiale de militantism politico-patriotic și de accesibilitate propagandistică a expresiei. Ulterior, când presiunea dirijismului politic a mai slăbit întrucâtva, poetul s-a străduit să-și pună în valoare filonul de sensibilitate genuin, relativ comun de altfel. Structural mai degrabă romantic, cultivând constant, dar cu un conformism prudent, procedeele expresive ale poeziei moderne, practică o lirică relativ „naivă”, artizanală, fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]