2,732 matches
-
o piruetă. În mod miraculos, eram singuri pe trotuar, căci ultimul dintr-un grup de fumători tocmai intrase Înăuntru. —Bette, arăți absolut superb, spuse el, părând Într-adevăr sincer. —Mulțumesc! Și tu arăți destul de bine. Vesel și ușor, Îmi spuneam Întruna. Ține-o tot așa, vesel și ușor, și lasă-l să-și dorească mai mult. Mai e valabil pentru mai târziu? Întrebă el, făcând un gest de „o secundă“ spre două fete care tocmai se apropiaseră de cordonul de catifea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ar fi avut loc într-o sală de tribunal, iar avocatul apărării ar fi putut sări în apărarea lui. Buzz zise: — Fraiere, l-am fi putut frige. Mal se întoarse și o văzu pe Claire De Haven stând acolo. Repeta întruna „Chaz, Chaz”. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL TREIZECI ȘI ȘASE În preajma pichetului atmosfera se încinsese. Buzz privea din capătul holului de la Variety International, adică de sus, de la etajul al doilea. Jack Shortell și Mal ar fi trebuit să-i dea un telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nici un profesor nu se-ndurase să-și ia catalogul și să se ducă în clasă! Nici unul! Când am ieșit din Cancelarie, tocmai suna de ieșire. Deci suspendasem timp de-o oră cursurile la liceul Lazăr! Timp de-o oră vorbisem întruna și nu mă simțeam deloc obosit! Pe sală, băieții strânși grămadă m-au ridicat pe sus și m-au dus în triumf până în clasă. Erau fericiți din două motive: primul că unul dintre ai lor se distinsese în fața tuturor profesorilor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mai strident ca niciodată. Jucătorii rămaseră pe loc, așa cum se găseau. Se auzi glasul lui Cioc, imperativ la culme: ― Moscu, la mijloc! Moscu veni în fața lui foarte mirat și-l întrebă cu naivitate: ― De ce, don' profesor? Dar Cioc o ținea întruna ca un apucat, fără să-i dea nici o explicație: ― Moscu, la mijloc! ― Dar de ce, don' profesor, că nu mi-a prins mingea nimeni?! ― Ființa lui Dumnezeu, înțelege odată.... la mijloc, că-ți dau o palmă de te dau cu capul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pleacă pe ochii tăi de zână, E-atît de dulce farmec, atât de sfânt fior Și-atîta fericire, c-aș vrea să-mi fii stăpână, Tu, doar tu, până-n clipa în care-o fi să mor! Inima mea te cere, te caută întruna, O, sfânta mea domniță, alină-mi dorul sfînt! Grăiește-mi doar o vorbă duioasă, numai una... În clipa-aceea, versu-mi ar lua un nou avânt, S-ar preschimba pe dată în cel mai dulce cînt! Comoara mea, ascultă-l, și-ncrede
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
starea inimii, mai ales, te opreau să necăjești o biată bolnavă, pe care ideea plenarei o ucidea. - Se pierde moșia! Se pierde tot! Eu mor dacă plec! 97 Fecioarele despletite, Concert din muzică de Sach, Drumul ascuns Așa se văieta întruna. Cine ar fi crezut să ție Lenora așa de mult la moșie! Doru, când o auzea, plângea și el. Își adora nevasta, și pe cit îl costa de mult paraponul pe care i-1 arăta, pe atât îl mișca atașamentul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în năvodul său. De aceea se bucură și se veselește. 16. De aceea aduce jertfe mrejei sale, aduce tămîie năvodului său; căci lor le datorește partea lui cea grasă și bucatele lui gustoase! 17. Pentru aceasta își va goli el întruna mreaja, și va înjunghia fără milă pe neamuri? $2 1. M-am dus la locul meu de strajă, și stam pe turn ca să veghez și să văd ce are să-mi spună Domnul, și ce-mi va răspunde la plîngerea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
pregătit. Se forțează să gândească clar, îl scoate pe puști din camera sa și pornește cu el spre apartamentul directorului, cerându-i să repete exact ce i-a spus acesta. Cu aceleași vorbe. Exact. Aproape uită să respire. Puștiul repetă întruna: nimic, Bridgeman, nimic altceva și este mai mult sau mai puțin târât, împiedicându-se în pantofii săi negri de școală. Bridgeman, n-am făcut nimic, repetă puștiul; Bridgeman, directorul n-a spus nimic, o, mă doare, și o ține tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Tirului, și-i va mistui palatele." 11. Așa vorbește Domnul: "Pentru trei nelegiuiri ale Edomului, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărîrea, pentru că a urmărit pe frații săi cu sabia, înădușindu-și mila, a dat drumul mîniei, și își ținea întruna urgia. 12. De aceea, voi trimite foc peste Teman, și va mistui palatele Boțrei." 13. Așa vorbește Domnul: "Pentru trei nelegiuiri ale copiilor lui Amon, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărîrea, pentru că au spintecat pîntecele femeilor însărcinate ale Galaadului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
mă cuprinde Mai trist c-o zi, mai greu c-o amintire... Cântec despre dragostea ei Când soarele răsare înspre seară Și-n suflet, tristă, mi-asfințește luna, în minte-mi vin ninsori de astă vară Când viscolea în inimă întruna. Și-mi amintesc de iarna nesfârșită Când calde ploi plângeau pe-obraz, tăcute, O clipă-n gând părea că-i infinită Și îmi mureau iluzii nenăscute. Neimplinirea o zăresc curată Și văd, pe fața nevăzută, luna; O chem tăcut, cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
păgâne șoapte. Nu pot și nu vreau să te las risipei pradă, în ochii mei nu va muri nicicând chemarea înfiorând mute troiene de zăpadă, Iar visele-mi nu vor mai rătăci cărarea. Pe umeri frigul Uimit privesc cum ninge-ntruna ca-n poveste Și totul e nimic, nimic e tot ce este, Ghicesc indefinite forme sub zăpadă, Nisipul din clepsidră a-ncetat să cadă. Bezmetic roi de fluturi coboară pe pământ Albind nemărginirea, în suflet dor săpând, Un dor de albastru
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pară de pluș. Prea mult arid Dă-mi, Doamne, Calmul pietrei Și pacea prelinsă Din stâncă De gheara de vultur Mă-ngheară Și vântul de toamnă Mă-mbrâncă. Asmute la stână Doar luna, Din raze împleată Oftatul Ca bice să-mi Scapere-ntruna Pe dorul, din doageSăltatul! Poteca mă leagă De piatră Și ducă-se ... până devale Ocol să-i picteze Pământul. Mă sting între stâncile goale. Prin baia de culori O frunză îmbracă vorba caldă Ce în apus o răstignește Pe buzele
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să îmi pară bine! Pot să-mi înfig temeinic picioarele-n pământ, Pot să pășesc alături de mari și de mai mici; Pot să îți fiu prieten când ceilalți nu îți sunt, Pot fi dușmanul aprig, ... indiferent ce zici! Pot lenevi întruna, simțind că-s ostenit, Pot alerga continuu fără un țel precis; Pot să adorm o clipă de visuri stăpânit, Pot să fiu treaz o viață, dar să trăiesc în vis! Iarăși prin sat... După mulți ani mă întorc iar în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
său se potrivește cu numele. Arată de șaizeci de ani, deși nu are decât douăzeci și doi. Pe lângă faptul că e „încet“, mai e și dependent de opiu. Stă în mijlocul camerei, zâmbindu-mi cu gura până la urechi. Mâinile lui ridică întruna de pantaloni, care cad imediat la loc acolo unde erau, sub șolduri. — Orhideea are nevoie de haine decente, zice unchiul ignorând reacția mamei, aceea de a-și închide ochii și de a se da cu capul de tăblia patului. Unchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
posedată de demoni. Îi este permanent teamă, e nervoasă și suspicioasă. Pășește ca o pasăre înspăimântată - cu ochii larg deschiși, oprindu-se brusc când e în plină mișcare. Scoate sunete ciudate, ca un horcăit atunci când stă jos. În timpul meselor, lovește întruna cu degetele în masă. Fratele meu e exact invers. E dezorientat, neglijent și leneș. A renunțat la studiu și n-ar face nimic să ajute. La muncă, ascult cât e ziua de lungă poveștile lui Fann Sora cea Mare despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu tael-i deasupra capului. Mama nu se vede nicăieri. Se ascunde cu siguranță în lectică plângând. — Adio! Lacrimile-mi curg nestăpânite în timp ce Poarta Zenitului se trântește cu zgomot în urma mea. De n-ar fi vocea eunucului-șef Shim care dă întruna ordine, făcându-ne să o luăm când la stânga, când la dreapta, aș crede că mă aflu într-o lume imaginară. În timp ce merg se ivește un grup de palate. Au un aer solemn și sunt gigantice ca mărime. Acoperișurile poleite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
bronz la pălărie și o prepeliță la piept. Îmi amintește de fratele meu Kuei Hsiang. Eunucul are o gură de un trandafiriu natural și trăsături feminine. E slab și pare timid. Păstrează distanța față de noi, iar ochii săi se plimbă întruna de la fete la superiorul său, un eunuc care poartă o decorație albă la pălărie și are un grangur la piept. — Mă cheamă Orhideea. Șoptind, m-am dus la eunucul slab și m-am prezentat. Îmi este foarte sete și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
funcționari de la Curte pe care nu i-am mai văzut niciodată. De parcă s-ar afla pe o scenă, toată lumea e costumată și se mișcă potrivit unui scenariu invizibil. Mama îl tot prinde de mâneci pe eunucul-șef și îl întreabă întruna dacă s-a întâmplat ceva. Iritat, eunucul își trimite ajutoarele, băieți adolescenți, să o ia de lângă el. Aceștia o așază pe un scaun. Îi zâmbesc și o roagă insistent să nu le dea de furcă. Camera principală a casei a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să luăm asta personal, îi spun. Sentimentul meu este că Majestatea Sa nu e sătul de noi, ci de responasbilitățile față de țara sa. Poate că prezența noastră îi amintește prea mult de obligațiile sale. La urma urmei, noi îi spunem întruna că își dezamăgește strămoșii. — Întrezărești vreo speranță ca Majestatea Sa să își revină? — Veștile bune de la graniță ar îmbunătăți dispoziția Majestății Sale și i-ar limpezi gândurile, îi răspund. În informările Curții de azi-dimineață am citit că generalul Tseng Kuo-fan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mai rămas. Așteptăm ca Hsien Feng să-și recapete cunoștința. Când o face, îl implor să termine de semnat, dar el nu rostește nici un cuvânt. Am ajuns într-un mare impas - împăratul refuză să ia pensula de scris. Eu pregătesc întruna cerneala. Mi-aș dori ca prințul Kung să fie aici. Simțindu-mă neajutorată, încep să plâng. — Orhideea... se aude vocea Majestății Sale: Nu voi putea să mor în pace dacă semnez. Înțeleg. Nici eu nu aș vrea s-o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tot ce îmi pot permite, îi zic. Mă uit lung la tavanul cortului știind că în fața mea se întinde o noapte grea. — Nu înțeleg, zice eunucul. Oftez: — Spune-mi, An-te-hai, e adevărat, în general, ce se spune, că dacă bați întruna o bucată de fier, aceasta se va transforma într-un ac? — Nu știu din ce sunt făcute inimile oamenilor, doamnă, așa că aș zice că nu sunt sigur. Încerc să mă conving pe mine însămi că sunt și alte lucruri interesante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
familia Urecheru părea mai independentă. Închipuindu-mi că pot schimba păreri cu dînșii, într-o seară le-am făcut o vizită. În odaie domnea o duhoare de scutec nespălat. Plictisind-o pe mama cu veleități de cochetă, un plod zbiera întruna. Înăbușitor, aerul îmi întoarse stomacul pe dos, de parcă aș fi înghițit mațe. Femeia se scuză jenată: „Noi, știți, copilul...” Conviețuirea familiei se întemeia pe pretenții nu tocmai bine armonizate: ca singură datorie a sa, bărbatul consimțise în întrețină focul deși
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mai bună punere sub pecetea realității. Transpirasem și mi-am dat haina jos, de atâta efort mi-a plesnit cămașa la subsuori și mi s-a udat pe piept și de-a lungul spinării. Apa din desenul meu se Învârtea Întruna și se transforma la infinit, fără ca vreun Dumnezeu ori sfânt să aibă legătură cu treaba asta. Totul era așa de clar, datorită talentului meu didactic și științei pedagogice pe care le-am acumulat și cultivat Într-o viață, Încât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ale lui cu pas Întins, cu capu-nainte și legănându-și mâinile a hotărâre de nestrămutat. Unii se temură că nebunul se duce să ia toporul ori ciomagul, Însă se liniștiră și-l trimiseră În mă-sa de prostălău. Gogoașă vorbea Întruna, zâmbea aproape cu Înțelegere și numai câțiva care-l cunoșteau de-aproape Își dădură seama, după colțurile cam Înțepenite ale gurii lui, că Îi fusese și puțintel frică. Însă tăcură, ca și ceilalți bărbați, și-l lăsară să-și descarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
limbile galbene și roșii cuprindeau lemne din ce În ce mai groase. Când flăcările se potoliră, stropiră jarul cu apa adusă În gură și În pumni din Gropan. Proptiră, În sfârșit, țepușa Între două crăcane Înfipte În pământ și Blondul trebui s-o Învârtă Întruna ca să nu se ardă prea mult pe-o parte. Întinseră pe iarbă o cămașă și pe ea Lică așeză ce avea În traistă: mămăligă, câteva ouă fierte, roșii, ceapă, o bucată de brânză și niște sare Înnodată Într-o batistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]