2,225 matches
-
șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
teoreticienii artei literare: „ființă de hârtie“ (R. Barthes), „ființă ficțională“ (Toma Pavel), actant (A.J. Greimas), actor (J. Lintvelt), erou (M. Bahtin, J. Lintvelt). Tipologia personajelor literare este definită ca „reprezentare convențională a unei ca tegorii umane (sociale sau psihologice) întrupată întrun personaj literar, care concentrează anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghe lescu, C. Ionescu, Gh. Lăzărescu, Dicționar de termeni literari). Diversitatea tipologică a eroilor literari are ca premisă diversitatea tipurilor umane, fiind în același timp motivată de principiile estetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reperele anunțate adică la metoda dialectică adoptată de Hegel și vom spune că pentru el logicul nu rămâne la stadiul purei identități cu existentul și nu se blochează în fața contradicției non-existentului, ca la eleați, ci iese din sine și se întrupează chiar în lumea empiricului, pentru ca abia ulterior, după ce a făcut experiența alterității, să se regăsească sub forma unei sinteze între gândire și existență 109. Hegel deblochează așadar inhibiția eleată în fața nimicului, recurgând la dialectică, o metodă dinamică, de certă deschidere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cauzale, s-a urmărit eliberarea științelor spiritului de modelul epistemologic din științele naturii și s-au elaborat în acest scop programe științifice proprii, ca Historik sau Weltanschauungslehre. În același timp, tăgăduirea existenței unei rațiuni superioare, a spiritului absolut care se întrupează în istorie și o călăuzește din exterior, în virtutea unei imanențe a gândirii, a reprezentat un puternic atac la adresa supraistorismului (în ce măsură acesta poate fi detașat de istorism vom vedea mai jos), ceea ce a avut însă drept rezultat abandonarea unui ideal major
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fond, dintr-un preconcept al spiritului, exterior "vieții" în înțelesul pe care Dilthey i-l dă acesteia din urmă. Când spunem exterior avem în vedere transcendența Ideii hegeliene. La el, Ideea se obiectivează pentru a se cunoaște pe sine, se întrupează în istorie, însuflețește "viața" care trebuie "citită" prin grila spiritului absolut, și nu este o imanență a realității ce se exteriorizează sub forma diverselor manifestări ale spiritului individual, așa cum se întâmplă în cazul Dilthey. Putem spune și altfel: la Hegel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sine. Aceste ieșiri la lumină sunt filozofiile." Ideea în sine este "eternă"; "ceea ce este adevărat e conținut doar în idee", iar atâta vreme cât se înscrie în temporalitate, este "oricând adevărat"205. Să recapitulăm: La Hegel, spiritul absolut înainta triumfător prin istorie, întrupându-se în primul rând în diferite sisteme filozofice, socotite drept simple trepte ascendente în progresul acestuia. În acest sens, ele se vedeau mereu depășite de stadii noi, superioare. Este inutil să mai subliniem aici ideea de continuitate. Totodată, ele erau
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o unitate dedusă în virtutea unei rațiuni transcendente (vezi II, 2Ba). Modelul unității deduse este tot unul deschis (ca și al pluralității), pentru că "se lărgește dinăuntru"85, conform imanenței gândirii care, în dialectica ei, își găsește noi conținuturi în care se întrupează validându-le și validându-se, totodată, în desfășurarea ei spre Ideea absolută. Pe acest model se structurează ideea progresului cunoașterii în filozofie. Și el are deci în vedere pluralitatea (ca și modelul relativist), dar fiind prin excelență un model raționalist
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
avariție, sau diverse patimi cum ar fi setea de putere, exhibiționism, preacurvie sau patologii de genul evaziunii în crimă, satanism, demență sau sinucidere. Foarte rare sunt romanele reușite ce au drept protagoniști creatori de geniu, artiști, și asta când ei întrupează o tipologie umană de vârf, pe care o urcă pe culmi, indiferent de aventura biografică, ca de pildă "Jean-Christophe", de R. Rolland, și "Doctor Faustus", de Thomas Mann; este tipologia sacrificiului eroic, a pactului cu diavolul etc. Romancier de vocație
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1900: "tranziția de la despotismul balcanic de sorginte orientală la monarhia parlamentară de inspirație apuseană". Caragiale însuși a definit moftul ca pe o "meteahnă specifică" românilor, așa cum englezii se află sub pecetea spleenului, iar rușii sub cea a nihilismului. Moftul este întrupat de moftangiu, devenit în galeria marelui dramaturg un fel de mască fixă din commedia dell'arte a românilor. Moftangiu ce va deveni protagonistul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, escogitate de Maiorescu și repede îmbrățișate de junimiști, deci și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cerută. În tine caritatea, în tine pietatea, / în tine strălucirea, în tine își dau mâna / tot ceea ce-i făpturii bunătatea! / Acesta ce veni prin cea mai depărtată / de cer cavernă / a universului până aici văzut-a / o groază de ființe întrupate-n duh / iertarea îți imploră și puterea sfântă / să să se încumete-n tărie din priviri / tot mai spre-naltul supremei mântuiri (...)" (Paradiso, XXXIII, 1-27). Prin contribuția sa la nesfârșita, planetara bibliotecă dantescă, Horia-Roman Patapievici anuleză absurdul unui univers fixat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
viziunea romancierului român (contrar clișeului și ficțiunii puse în circulație de englezul Stoker) este un posibil model titanian al Renașterii; își depășește epoca, fapt intuit de denigratorii săi Mahomed II, papa Pius II, Matei Corvin ș.a. Dracula, acest personaj canonic, întrupează "obscenitatea adevărului, propria noastră obscenitate nerecunoscută, priapismul" condiției umane, numai bun de rușinat nerușinarea. Dacă "Dracula" a fost dezbătut în 13 mari orașe italiene, "Il diario di Ovidio" a avut peste o sută de cronici și recenzii, Marin Mincu fiind
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe care nimeni nu-l știuse, numit "împărăția cerurilor" decât cea mai radicală revoluție spirituală. Prin Fiul Său, Dumnezeu însuși ne seduce, trecându-l pe El, pentru a ușura seducția, de partea cărnii. Fiul Omului își asumă căderea în istorie, întrupându-se, preluând disimularea cărnii, dar păstrându-și însă natura divină, infailibilă, așa cum vom vedea, față de orice ispitire, în primul rând față de seducția Satanei, acesta slujind mereu de partea "cărnii", deci a morții, în speță de partea materiei, a bogăției, a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ca "irumpere" în viața obișnuită a ceva ne-obișnuit și căruia nu i te poți opune (das Damonische); 2) iubirea ca "posibilitatea cea mai bogată a ființei umane", de vreme ce iubirea e spovedanie, povară, dar și dăruire (vezi pilda de adorație întrupată de Hannah, care, deși evreică, e în stare să treacă peste opțiunea politică a lui Heidegger de la sfârșitul anului 1933, revenind după două decenii în Germania din SUA, ca și hipnotizată de dorul filosofului, și acceptând până și o întâlnire
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se ajunge la noțiunea de Archaeus, familiară, se pare, lui Paracelsus și misticismului său naturalist. Archaeus nu este altceva decât esența inalterabilă, natura vizionară călătorind prin spațiu și timp, luând forme după forme, fără finalitate; esența și prototipul ce se întrupează în lucruri și fenomene. Dacă preambulul confirmă umorul romantic eminescian, demn de grafismul caricatural al unui Daumier, figura bătrânului, înrudit cu Iosif sau Ruben, impune prin pledoaria sa teoretică în favoarea apriorismului, a relativității adevărului și a subiectivității cunoașterii. Cezara, publicată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai cu seama de Geniu pustiu / Genio soltario (am fi preferat deserto), în care recunoaștem dicțiunea din marile poeme tip "Luceafărul", "Mortua est", "Împărat și proletar" (pesimismul ateu), "Venere și Madonă" și, în general, celebrarea străvechiului concept "viața e vis", întrupat de toate cele cinci texte eminesciene. Poezii de Eminescu în limba italiană Însemnări despre traducerea "nativului" Sauro Albisani Ne bucură apariția unei noi traduceri în italiană de versuri eminesciene a doua pe teritoriul național (dacă vrem să respectăm cronologia), după
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ontologic indian, dar și logic, de care a ținut seama, între europeni, doar Anton Dumitriu, așa cum precizează, cu vădită gratitudine, Angelo Morretta. Sabda circulă ca un vehicul între generații spre a face dovada lingvistic (verbală) a inițialei intuiții a Logosului întrupat în sinele-suflet-atman și în scrierile Vedice. Capitolul IV, "Cuvântul și tăcerea", are drept motto o frază din "Tractatus" de Witigenstein: "Despre ce nu se poate vorbi, trebuie păstrată tăcerea". Morretta nu pregetă să facă un rechizitoriu al semioticii moderne, conform
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu o distanță suspectă, cînd cu o indiscreție mușcătoare: omnisciența lui provoacă, mustește de atitudine. Opera minează insidios modelul. Ascultă de un demon interior care-și rîde de unii și de alții, dezertînd de la regulile clasice ale romanului. "Bietul" Ioanide întrupează visul călinescian al creației. Totul îndreptățește a vorbi despre parafraza mitului fondator, ilustrat de constructorul sacrificial. Destinat operei sale himerice, captiv al unor forțe mai puternice decît legăturile lui pămîntești, creatorul se află singur cu opera sa, imagine a castelelor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mori Panorama deșertăciunilor). Timpul este ireversibil (''Numai omu-i trecător/ Pe pământ rătăcitor"). Vizionarul romantic încearcă să se salveze prin evaziunea din timpul biografic în timpul eternității, în timpul mitic sau in timpul istoric. În poemul Luceafărul, timpul este nesfârșit, deoarece Luceafărul se întrupează din soare și noapte, elemente ale eternității. În Scrisoarea I, timpul este ambivalent (infinit și trecător), reprezentat de lună și ceasornic. Altădată, poetul se refugiază în timpul mitic al Daciei legendare (Memento mori) sau într-un timp istoric, în viziunea lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
simbol. Mihai Eminescu, ultimul mare romantic, a scris poemul Scrisoarea I, unde abordează problema geniului, într-o lume meschină. Alături de Luceafărul, Scrisoarea I este un poem filosofic, face parte din seria celor cinci scrisori și reliefează soarta omului de geniu întrupat într-un savant, în raport cu timpul, societatea și posteritatea, surprinzând geneza și stingerea universului. E o meditație filosofică despre spațiu și timp, despre existența omului în lume și o satiră cu privire la condiția nefericită a geniului. Sursele filosofice ale cosmogoniei eminesciene: a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poem, filosofia populară (credințe, practici magice, tradiții) se contopește cu viziunea mitică despre nașterea lumii și originea elementelor primare. Din substratul folcloric se rețin: formula de basm cu care se deschide opera, portretul fetei de împărat, metamorfozele Luceafărului (a. se întrupează din cer și mare pentru a căpăta înfățișarea neptunică; b. se întrupează din noapte și soare spre a deveni demon), chemările magice ale fetei de împărat, motivul Zburătorului. Izvoare filosofice sunt în primul rând Kant, Hegel, Schopenhauer. Din lucrarea Lumea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
despre nașterea lumii și originea elementelor primare. Din substratul folcloric se rețin: formula de basm cu care se deschide opera, portretul fetei de împărat, metamorfozele Luceafărului (a. se întrupează din cer și mare pentru a căpăta înfățișarea neptunică; b. se întrupează din noapte și soare spre a deveni demon), chemările magice ale fetei de împărat, motivul Zburătorului. Izvoare filosofice sunt în primul rând Kant, Hegel, Schopenhauer. Din lucrarea Lumea ca voință și reprezentare de Schopenhauer, Eminescu a preluat viziunea antitetică dintre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
conștiința de sine a geniului, origine zeiască și capacitatea de a se metamorfoza la chemarea fetei de împărat. Aceasta își chema iubitul cu vorbe încărcate de forță magică. Dorința se prelungește în vis și Luceafărul coboară din sfera lui, se întrupează din cer și mare, sub forma unui tânăr voievod, care este totodată un "mort frumos cu ochii vii/ Ce scânteie-n afară". Cea de-a doua întrupare va fi din soare și noapte, Luceafărul având acum "un mândru chip", cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și cu spațiul. El gândește asupra "arheului", a metempsihozei și se întreabă: "Câți oameni sunt într-un singur om?" După învățătura lui Ruben, Dan răsfoiește cartea din șapte în șapte file, se produce o "hiperdilatare a simțurilor sale", încât eroul "întrupează un arheu spiritual, pe omul cel veșnic, din care răsare tot șirul de oameni trecători..." (G. Călinescu). De la dascălul Ruben, Dionis află despre deosebirea dintre om și Dumnezeu, cel din urmă având în el "toate neamurile ce or veni și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui reprezintă expresia cea mai semnificativă a acestei autorități care definește în mod esențial personajul; patrularea pe timp de noapte exprimă luarea concretă în stăpânire a teritoriului autorității, marcarea lui. Nucleul familial se proiectează astfel asupra întregii societăți. Jupân Dumitrache întrupează totodată idealurile civice și sociale cele mai „solide“ ale burgheziei, considerându-se un demn reprezentant al poporului. Pentru Jupân Dumitrache, toți oamenii care aparțin unei categorii sociale inferioare sunt „bagabonți“, „coate-goale“, „mațe-fripte“, iar cei care o depășesc pe a sa
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
auditul în marketing Folosirea ambalajelor reutilizabile - permit ca ambalajul să poată fi utilizat și în alte scopuri decât cel prevăzut inițial se pot prezenta sub formă de cutii, jucării, mape etc.Ă. Colecțiile sunt constituite din serii de jucării care întrupează personaje cunoscute sau din abțibilduri executate pe hârtie de bună calitate care pot fi lipite pe diverse lucruri sau pot fi colecționate. Metode pentru promovarea vânzărilor destinate vectorilor de distribuție Prin elementele utilizate, sunt metode care încurajează vectorii de distribuție
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]