4,348 matches
-
factorii celulari, respectiv, neutrofile, euzinofile, dar și cele de tip monocite, macrofage, histiocite. În apărarea de boli un mare rol îl are mucoasa de la nivelul intestinului, traheei, nasului, limbii, stomacului, dar și pereții interni ai prostatei, ai căilor urinare și învelișul plămânilor(pleura). Cercetările au arătat că toate aceste bariere mecanice formează un sistem unic de apărare a organismului. Există și locuri în care apărarea nu se poate produce, de exemplu, în partea internă a ochiului. S-a constatat că stresul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
gust (amar) pentru nicotină, se găsește la baza limbii. Că și receptorii olfactivi, cei de gust se adaptează destul de rapid și se inter-conditioneaza între ei. Un alt organ cu rol de analizaror este pielea. Corpul omenesc este acoperit cu un înveliș elastic pe care îl numim piele ( sau tegument) și care îndeplinește o serie de funcții importante. Grosimea pielii varieaza fiind de 2 mm în cea mai mare parte a suprafeței, la tălpi fiind de 6 ori mai mare, iar la
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
permite apucarea, fiecare persoană având amprente unice schițate înainte de naștere. De la suprafața pielii se desprind continuu și cad fragmente minuscule care la bătrâni dau modificări apreciabile. Pielea și fanerele (părul și unghiile) reflectă înaintea altor organe vârstă individului. Pielea este învelișul exterior care căptușește sub formă de mucoase și nasul, ochii, urechi, vagin, rect. La nivelul pielii se găsesc receptori tactili (pentru pipăit), termici (pentru temperatura), senzitivi (dureroși). Pielea este învelișul extern al corpului fiind alcătuită din 3 straturi: epiderm, derm
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
și unghiile) reflectă înaintea altor organe vârstă individului. Pielea este învelișul exterior care căptușește sub formă de mucoase și nasul, ochii, urechi, vagin, rect. La nivelul pielii se găsesc receptori tactili (pentru pipăit), termici (pentru temperatura), senzitivi (dureroși). Pielea este învelișul extern al corpului fiind alcătuită din 3 straturi: epiderm, derm, hipoderm. Tot în straturile pielii se află și glandele sudoripare care secretă sudoarea și glandele sebacee care secretă grăsimea sau sebuumul. Pe unele porțiuni din suprafața corpului se găsesc foliculi
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
formare de mucoproteine, în compoziția cărora poliglucidele predomină cantitativ. Datorită masei moleculare mari, mucopoliglucidele, respectiv mucoproteinele, formează în apă soluții vâscoase, gelatinoase, cu aspect mucilaginos. Mucopoliglucidele îndeplinesc în organismul animal multiple funcții legate de rolul lor structural: * componenți majori ai învelișului celular; * constituientul principal al substanței fundamentale inter celulare, cu rol de cimentare a diferitelor tipuri de țesut conjuctiv; * asigură lubrefierea la nivelul articulațiilor; * barieră contra infiltrațiilor de germeni patogeni și substanțe toxice în organism; * protecția mucoaselor de influențe mecanice dăunătoare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
glicozidice formând lanțuri lungi macromoleculare care se leagă electrovalent de proteine specifice. Exemple de mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare din țesutul conjuctiv, în lichidul sinovial. Datorită structurii sale macromoleculare, acidul hialuronic acționează ca un ciment intracelular, împiedicând pătrunderea substanțelor toxice în organism și totodată, prin starea sa gelatinoasă, mucilaginoasă, constituie un agent lubrefiant la nivelul
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
bacteri sau veninuri, toxinele respective pătrund în organism, infectându-l. În schimb, hialuronidaza prezentă în spermatozoizi scindează acidul hialuronic din mucina care protejează ovulul, favorizând astfel fecundarea. 2.7.2.2. Acizii condroitinsulfurici ( condroitinsulfații) se găsesc alături de acidul hialuronic în învelișul celular, cartilagii, oase, cornee, unde formează complecsi cu proteinele, cu rol de cimentare și susținere mecanică. Acizii condroitinsulfurici sunt sulfați ai condroitinei un mucopoliglucid liniar, cu o structură asemănătoare cu a acidului hialuronic, având însă galactoză în locul glucozei. Structura acestora
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
kinază reglează intrarea atât în faza de replicare a ADN-ului (S), cât și în faza de mitoză (M) din cele premergătoare (G1 și respectiv G2) și pare să răspundă pentru diversele evenimente cum ar fi condensarea cromosomilor și ruperea învelișului nuclear [77,318]. Întreruperea ciclului celular poate produce moartea atât a celulelor ce desfășoară un ciclu normal, cât și a celulelor transformate. O astfel de întrerupere poate să apară ca urmare a exprimării unor componente celulare normale la momente nepotrivite
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
kinază reglează intrarea atât în faza de replicare a ADN-ului (S), cât și în faza de mitoză (M) din cele premergătoare (G1 și respectiv G2) și pare să răspundă pentru diversele evenimente cum ar fi condensarea cromosomilor și ruperea învelișului nuclear [77,318]. Întreruperea ciclului celular poate produce moartea atât a celulelor ce desfășoară un ciclu normal, cât și a celulelor transformate. O astfel de întrerupere poate să apară ca urmare a exprimării unor componente celulare normale la momente nepotrivite
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
care acționează mareele, deci zonele în care diversitatea floristică și faunistică este foarte mare. Pentru marea majoritate a speciilor care trăiesc în aceste zone, produsele petroliere sunt letale fie prin toxicitatea lor, fie prin blocarea 43 organelor respiratoare sau a învelișurilor corpului, schimbul cu aerul fiind practic imposibil. Astfel, un mare număr de specii, chiar și din cele utile economic (crabi, creveți, crustacei, homari, moluște, păsări) sunt sortite pieirii. Unele specii rezistă acțiunii peliculei de petrol, dar ele nu mai pot
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pădurile naturale. O altă amenințare care riscă să distrugă și ceea ce a mai rămas din pădurile Globului, sunt ploile acide, care au distrus în Germania și Țările Scandinave până la 45% din suprafața împădurită, mai ales pădurile de conifere. Pentru menținerea învelișului protector al ecosferei, O.N.U. a luat măsuri de protecție a pădurilor la scară planetară. Suprapășunatul Pășunatul intensiv de către animalele ierbivore are drept consecință directă distrugerea covorului vegetal. Există o anumită încărcătură de animale ierbivore la hectar care dacă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pășunatul este irațional, apare o dezgolire a suprafeței solului datorată suprapopulării pășunilor, posibilitatea de refacere a vegetației fiind depășită de intensitatea pășunatului. Animalele domestice ținute pe suprafețe limitate, prin călcarea repetată a solului conduc la tasarea lui și la strivirea învelișului vegetal. Astfel, covorul vegetal dispare treptat, suprafețele decopertate fiind mult mai sensibile la eroziune și degradare. În prezent, la nivel global există o preocupare generală de salvare a vegetației prin limitarea pășunatului intensiv, plantarea de perdele forestiere și cultivarea de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fenomenelor, la (auto)suficiența metodologiă și eficacitatea explicită, imediată (ce nu concepe/nu admite/nu înțelege să lase loc enigmaticului, îndoielii, misterului, necunoscutului). Suprafața elimină adâncimile, superficialitatea, profunzimile; primele ne vor numai - și numai - pentru ele. Ne lăsăm posedați de învelișul vieții, de patimile și de ispitele ei, crezând că profunzimile, dacă nu sunt incomode, atunci sunt de-a dreptul inutile. Prevalează contingentul existențial, heracliticul în detrimentul perenului, parmenidianului. Fiecare avem în noi o comoară. Să fie ca fiecare să-și descopere
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
genetice dobândite pot fi cromozomiale, prin mutații la nivelul cromozomilor, sau extracromozomiale, mediate de fragmente autonome de ADN bacterian de tipul plasmidelor, transpozomilor și bacteriofagilor. Cele mai frecvente consecințe ale mutațiilor genetice sunt modificările proteinelor ”țintă” pentru antibiotice, scăderea permeabilității învelișului bacterian, blocarea activării antibioticelor administrate ca precursori inactivi, efluxul unor compuși periplasmatici sau din interiorul celulei bacteriene. Rezistența la beta-lactamine se dezvoltă prin mecanisme multiple. În primul rând, producerea unei β-lactamaze conduce la liza inelului β-lactam din structura antibioticelor β-lactamice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
gene care produc PBP alterate (streptococ, meningococ, gonococ rezistent la penicilină). În cazul bacteriilor gram negative, scăderea permeabilității membranei celulei bacteriene contribuie la efluxul periplasmic rapid al antibioticului în exterior. În plus, mutațiile genelor care codează sinteza proteinelor din structura învelișului bacterian extern, determină blocarea canalelor din peretele lipopolizaharidic structural (denumite porine), împiedicând acțiunea β lactaminei (rezistența Enterobacteriaceaelor la unele cefalosporine, rezistența Pseudomonas aeruginosa la piperacilină). Alte mecanisme de rezistență sunt specifice anumitor clase de antibiotice. Rezistența la Vancomicină este transmisă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
vaccinal sunt receptive la boală. Calea de transmitere este directă, aerogenă, prin intermediul secrețiilor respiratorii. Imunitatea după boală este durabilă. Etiopatogenie Virusul rujeolic face parte din familia Paramixoviridae, fiind constituit din acid nucleic de tip ARN, o capsidă proteică și un înveliș extern, din care proemină două tipuri de glicoproteine, cu rol de hemaglutinare și fuziune de celulele țintă. Poarta de intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
atipice de boală sunt obișnuite la vârste mari. După unele studii, 95% dintre adulții între 35 și 40 de ani au anticorpi anti-VEB. Imunitatea după boală este durabilă. Etiopatogenie Virusul Epstein-Barr (VEB) face parte din familia Herpesviridae. Structura virusului cuprinde învelișul extern, capsida cu simetrie icosaedrică și genomul ADN circular. Arsenalul antigenic al virusului cuprinde antigenul precoce, antigenul capsidar , antigenul membranar și antigenul nuclear. Aceste antigene se exprimă într-o anumită secvență și determină apariția anticorpilor corespunzători. VEB are o afinitate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mare, B cu variabilitate redusă și C lipsit de variabilitate. Structura virusului cuprinde nucleocapsida, proteina matriceală M și anvelopa. Nucleocapsida conține acidul nucleic ARN și nucleoproteina specifică de tip, pe baza căreia se disting tipurile antigenice A, B și C. Învelișul extern (anvelopa) este de natură lipidică și are atașate pe suprafață două tipuri de glicoproteine: hemaglutinina (HA) și neuraminidaza (NA). Hemaglutinina are rol de fixare pe receptorii celulelor epiteliului respirator și de aglutinare a hematiilor de animale, proprietate utilizată pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de apărare ale gazdei. Depășirea acestor mecanisme poate avea ca urmare apariția DAI, cu manifestări specifice în funcție de etiologie. Mecanismele de apărare ale gazdei care intervin în agresiunile infecțioase digestive sunt reprezentate de: Mecanisme nespecifice (înnăscute): bariera gastrică acidă, peristaltismul intestinal, învelișul de mucus protector, competiția florei endogene, capacitatea antibacteriană a lizozimului, secrețiilor digestive și a acizilor biliari Mecanisme specifice (imune): limfocitele T intraepiteliale (CD8), limfocitele T din lamina propria (CD4), limfocitele B, țesutul limfatic asociat intestinului (GALT), IgA secretorii. Imunoglobulinela A
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
după expunerea la radiațiile ultraviolete, alcool etilic, fenol. Inactivarea poate fi realizată prin autoclavare timp de 20 de minute la 120șC, expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
transducția și în funcție de care se pot produce 3 variante de proteine HBs: majoră (S), medie (pre-S1) sau mare (pre-S2). AgHBs este caracterizat de determinanți comuni de grup (a) și specifici de subtip (d/y, w/r). AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Gena C codează miezul nucleocapsidic, cu dimensiuni de 27nm. Gena C conține două domenii (pre-C, C), în funcție de care sunt generate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
an și la 5 ani. Hepatita acută cu virus hepatitic D Epidemiologia virusului hepatitic D (VHD) este comună cu a VHB. Denumit și agentul delta , VHD este un virus ARN neclasificat, defectiv, cu dimensiuni de 35-37 nm, condiționat de prezența învelișului HBs pentru replicare și pentru producerea leziunilor hepatice. Infecția cu VHD poate fi coinfecție sau suprainfecție a VHB. Confecția semnifică infecția concomitentă cu VHB și VHD, care evoluează într-un singur episod clinic, cu risc de evoluție fulminantă. FSuprainfecția cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Etiopatogenie Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae. Genomul viral codează o poliproteină formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol în replicarea virală. Genomul viral are mare variabilitate genetică. Se cunosc 6 genotipuri eterogene, cu mai multe subtipuri: 1(a,b), 2(a,b), 3(a,b), 4(a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt rezultatul circulației virusurilor și recombinării subtipurilor prin pasajului repetat de la o gazdă la alta, mai ales în regiunile cu evoluție îndelungată a epidemiei cu HIV. Subtipul C este cel mai răspândit în lume. Structura HIV prezintă în exterior un înveliș dublu lipidic derivat din celula gazdă, cu proiecții externe glicoproteice gp120 și gp41. În interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea transcripției și rev cu rol în reglarea sintezei proteinelor structurale. Genele accesorii vif, vpr, vpu, nef intervin în expresia genolui viral de către celula gazdă. 14.4 Patogenie Celulele atacate de HIV
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]