3,864 matches
-
ai sta, Prin ploaia de petale să umblăm Și tainic să m-ascunzi în palma ta, De puntea către lume, să uităm. Și aș mai vrea să-mi dai o noapte, Iar brațul tău să-mi fie căpătâi, Să mă-nvelești în mii de șoapte, Obrazu-nmiresmat, să mi-l mângâi. Însă cu nonșalanță iarăși pleci, Lăsând singurătatea și tăcerea, Prin liniștea haotică a gândurilor reci, În vălul de tristețe, îmi înfășor iubirea. Și-n clipa de tristețe când mă pierd, În
CLIPA DE TRISTEȚE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375688_a_377017]
-
boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup îi fierbe lava și inima-i zvâcnește. Perpetua-i existență protejată e de soare, de lună, în timp de noapte, și stele strălucitoare. Luceafărul dimineții îi trimite a
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
-l răcoreștecu-nmiresmata-i boare.Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare,verde-i primăvara când glia prinde viață,și este galben vara când soarele-l răsfață.Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare...Secătuit de vlagă îl află mândra iarnăși-i învelește trupul în stratul de zăpadă.Pământul hibernează, profund se odihnește,în trup îi fierbe lava și inima-i zvâcnește.Perpetua-i existență protejată e de soare,de lună, în timp de noapte, și stele strălucitoare.Luceafărul dimineții îi trimite a
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
CULTURI MULTIPLE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011. Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Ajungem la tarlaua noastra, care se afla în proxima vecinatate cu ... Citește mai mult Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
în fața avansurilor profanatoare ale satirului. Când se plictisea de jocul său plin de cruzime, le abandona troienite prin colțuri pierdute în umbră printre morminte sau le așternea pur și simplu în lințolii cafenii, destinate să-și fosnească plânsul din urmă învelind pacea de veci a celor ce dormeau sub lespezi. Tot contemplând jongleriile cârcotașului am ajuns la locul unde doarme Diana somnul etern. Am zărit flori proaspete pe mormânt și o lumânare ardea încă, la baza crucii. Am salutat-o în
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
poetei de a-și liniști sufletul zbuciumat de dor, întinat de „noroaiele lumii”, de „ceasul agonic al zilei”. Iubirea, ea însăși e „lumina zveltă”, ea reprezentând fericirea, pe care poeta o roagă insistent să-i pătrundă în trup, în inimă, învelindu-i întreaga făptură (Tu ești lumina zveltă). Ba mai mult, îi propune iubitului să fure zeilor o lotcă pentru a naviga spre zări senine, ancorând la poarta fericirii (Stea fără nume). Alteori, însă, autoarea apare ca o răzvrătită, îndrăznind să
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
în barbă, Tot el ne-aduce-alean și mângâiere. Spre destrămare ne-ndreptăm adese Și-n urmă, resemnat, rămâne gândul, Pe care dragostea mereu îl țese, Un glas pierdut, pe care-l poartă vântul. S-asculte, dintre nori, chiar luna iese, Iubirea învelește-ntreg pământul. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: DESTRĂMARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DESTRĂMARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379280_a_380609]
-
unde era pământul plin de viorele, găinuși, micșunele și brebenei, să adunăm flori de câmp în buchete ca să ducem la cimitir în a doua zi de Paște când era hramul satului. Am luat pentru ea o felie babană de cozonac învelită într-o hârtie de ziar. M-a privit în ochi, a mirosit pachețelul apetisant, după care, nedesfăcându-l l-a vârât în sân, să-l mănânce acasă împreună cu soru-sa. Atunci, n-a știut să-mi mulțumească cu un sărut cum
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
capul plecat, adus de umeri, cu corpul parcă încordat și care tremura convulsiv la intervale regulate, își înălța aritmic capul bolborosind scuze, probabil că nu le mulțumește îndeajuns generoșilor trecători sau enoriași care împărțeau, în dreapta și în stânga, „boțuri” de colivă învelite în hârtie velină ca să nu se scurgă pasta de zahăr, untedelemn și alte siropuri și desinențe ce compun gramajul umilinței... Dacă nu o fi fost cumva o simplă părere, cred că ne-am întâlnit pentru o fracțiune de secundă privirea
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
mici. Care le este esența vieții și mai ales, care le este misterul permanentului mister pe care tot încercăm să-l dezvelim, să-l pătrundem? ****** Într-o zi m-am descoperit pe mine însămi. Stăteam călare pe nimicul care mă învelește și acum. Număram pietrele pe-atunci. Acum număr crucile și amurgurile de vieți, din care am cules frica organică de a nu-mi fi. Goală pe câmpul minat al cuvintelor, aleargă femeia. Culege verbe seci, când fluturi prea orbi întind
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
cântecului din caval, începuseră să lăstărească, se trezise în buștenii tăiați viața. Și azi mă urmărește cântecul din caval al moșului. Chibrituri nu se găseau, dar moșul lui Ilie al Ioanei ținea în vatra casei lui sărăcăcioase focul întotdeauna aprins. Învelea cărbunii în cenușă și împrumuta, pe oricine cerea, foc. În schimbul focului, noi îi dădeam câte un ou fiert. Mult timp după ce a murit moșul, a bântuit fantoma lui prin curtea căsuței înconjurate de buruieni. Chiar se auzeau niște zgomote, dacă
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
Acasa > Versuri > Iubire > REGĂSIRE PE LINIA TIMPULUI Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Regăsire pe linia timpului Când te-am ascuns in mine te-ai trezit învelită în frunze...de măr, Am crezut că au trecut doar câteva secunde dar furat de veșnicia clipei te-am uitat in mine. Acum mă privești si nu te recunosti. Nu ai cum... Suntem unul ascuns în altul în marea cea
REGĂSIRE PE LINIA TIMPULUI de VALER POPEAN în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362213_a_363542]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > O SĂ VINĂ O TOAMNĂ... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1866 din 09 februarie 2016 Toate Articolele Autorului O să vină o toamnă când,va trebui să curățăm copacii de vise, să ne învelim cu umbra lor și să ne amestecăm printre frunze! O să vină o toamnă în care o să plutim pe deasupra norilor, îmbrăcați în singurătatea aripilor,trăgând fir de mătase din soare doar pentru a ne lumina sufletul! O să vină o toamnă în
O SĂ VINĂ O TOAMNĂ... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362269_a_363598]
-
Albastru e cerul, albastră e marea, stele ard pe cer, stele ard în mare, cascade de nori se prăbușesc de sus, aburi din mare urcă, înserează cerul, înserează marea, soarele scânteiază din cer, marea-l retrimite cu vitrinile valurilor...! Noaptea învelește și cerul și marea, ziua le desveșmântează umbra, cerul se scaldă în mare, marea freamătă cu cerul în larg. Marea și cerul sunt soră și frate, copii ai unui singur univers, marea și cerul sunt două cosmosuri în singurul spirit
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
-mă, doamne, fiu de drac, îmbătat cu flori de mac, mândrele ca să mă-nvie cu miros de iasomie, iar la răsăritul lunii să mă scalde în petunii și apoi să mă blesteme în ocări de crizanteme, de poate, să mă-nvelească cu frunze de îngerească în crivaturi de argint, plapome de mărgărint, vin la mine beatrice cu genuchii tăi cu price unde-și fac dracii arșice, cu coapsa caldă în pânză, tinerică ca o mânză, și ca o divină țață să
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378665_a_379994]
-
cu furtuna și nopții îi suntem risipă, În suflet ne-ngheață-ntr-o clipă și plaja și tărmul și Luna... Pe frunte străluce-mi cununa, de stele furate din noapte, Mă caută ca orbul prin șoapte, să-mi mângâi cu dragoste struna... Lași flori învelite-n fior, însemne pe inima mea, Ești înger ce-n mine picta, azur dintr-un cer incolor... Ne e Dorul un ștreang colosal, iubim cu o sete nebună Magia-ncepută pe Lună, ne mistuie-n foc de opal.... ...În mine miroase
A EXPLODAT ÎN NOI PRIMĂVARA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377705_a_379034]
-
în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Motto: Acolo unde bate toaca e loc să mă întorc și eu să iau o toacă de pe grindă să bocăn ritm cu Dumnezeu" - Ioan - Mircea Popovici stigmatizat de umbre învelești cadranul argintatelor bătrânelor povești alegi doar aripa din care poți țâșni ..................... el stă pe brațul ploii gândește viața toată există fără gesturi e tot doar dăruire copil cu ochi de gânduri ideile le-așterne câmpul înghite apa izvorul prinde setea
DE-AICI SE NAŞTE FORŢA FIECĂREI ZILE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377704_a_379033]
-
V. NINSOAREA LUMINII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. Ninge iar... și a mea față Sărutată-i de ninsoare, În lumină mă răsfață, Dulce, caldă-alintare. Dar pășind în strada vieții Vraja zilei se topește, Învelită-n haina ceții, Visul meu frumos sfârșește. Cu privirile de ceară Ca-ntr-un nesfârșit cortegiu, Îngeri triști mă înconjoară, Trist, zadarnic-sacrilegiu. Chipuri de-ntuneric stinse Și de ciuma unor vremuri Poartă-n lut dureri aprinse, Zbucium ce răzbate-n
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Strânge-ți îngerii în cete, Prinși de setea rugăciunii, De lumină să se-mbete. Citește mai mult Ninge iar... și a mea fațăSărutată-i de ninsoare, În lumină mă răsfață,Dulce, caldă-alintare.Dar pășind în strada viețiiVraja zilei se topește,Învelită-n haina ceții,Visul meu frumos sfârșește.Cu privirile de cearăCa-ntr-un nesfârșit cortegiu,Îngeri triști mă înconjoară,Trist, zadarnic-sacrilegiu.Chipuri de-ntuneric stinseși de ciuma unor vremuriPoartă-n lut dureri aprinse,Zbucium ce răzbate-n ceruri.Doamne, când reverși luminaCu
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
zadar, Să-mi promiți că zborul nu se frânge. SCRISOARE La tine ale mele doruri zboară, Aștern în rânduri un mănunchi de vise Ce tremură în veșnicii nescrise, Liman de foc în bucle mă-nconjoară. Îți amintești când noaptea ne-nvelise Cu mantia-i în triluri de vioară Iar ochii tăi sclipeau a primăvară Și-n jar de stele cerul se topise? Te-am așteptat mereu stingher în lume, Sunt multe gânduri care nu s-au spus, Doar dragostei i-am
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
real. Am căutat cheile. Erau în ușă, încă de când închisese ea după ce am intrat în garsonieră. Le-am verificat pe toate și am constatat că pe broasca ușii merg două. Am scos una de pe inelul de metal inoxidabil, am mai învelit femeia cu o pătură pe care am găsit-o în dulapul de lemn masiv și am privit-o atent. Cred ca nu greșisem când i-am apreciat vârsta. Era femeie frumoasă! Cu trăsături regulate si ferme. Fața era foarte bine
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
se sprijină când adoptă poziția patrupedă. Celelalte degete sunt mult mai alungite și sunt prinse în membrana alară - cu rol în susținerea și întinderea acesteia. În repaus brațele se strâng pe părțile laterale ale corpului (vespertilionide), rinolofidele în repaus se învelesc în patagiu. Membrul posterior Este pentadactil, relativ scurt și înglobat în patagiu pe aproape toată lungimea. Degetele prezintă gheare puternic curbate și bine dezvoltate. Piciorul este folosit ca organ de suspensie (cu ajutorul lor liliacul se agață de ramuri, pereții peșterilor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nici nu se văd de sub gingii. Aripa este scurtă și lată, de aceea zborul este lent, dar abil. Membrele posterioare sunt lungi, cu gheare ascuțite și încovoiate puternic. În stare de repaus stă liber, agățat cu capul în jos și învelit cu aripile, pe când coada o ține îndoită pe spate. Culoarea blănii variază în limite mari: aproape albă, roșcat aprinsă, neagră - argintie. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de ecolocație, de frecvență înaltă și consatantă (110 130KHz) semnale de tip CF. Durata
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]