3,096 matches
-
Romania, 1944-1965, University of California Press, Berkeley, 1971. Kaplan, Karel, Procès politiques à Prague, traducere din cehă, Éditions Complexe, xe "Bruxelles"Bruxelles, 1999. Koralnik, I., The Tragical Situation of Romanian Jewry, Geneva, 1974. Lendvai, Paul, Ungurii. Timp de un mileniu Învingători În Înfrâxe "Antonescu"ngeri, Editura Humanitas, xe "București"București, 2001. xe "Levy"Levy, Robert, Gloria și decăderea Anei xe "Pauker"Pauker, traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002 (ediție originală: Ana Pauker: The Rise
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
fericire, au existat și vor exista veșnic și oameni pentru care puterea absolută e o insultă și care își vor pune toată energia în slujba combaterii ei. Nimic, niciodată, nu a împiedicat încolțirea germenilor revoltei lor. În lupta pentru libertate învingătorul nu e cunoscut dinainte, dar bătălia ca atare rămîne extraordinară. Partea a patra PRINCIPIUL DE CONDUCĂTOR Capitolul I Paradoxul psihologiei maselor I Numeroasele mărturii la care am avut acces dovedesc că în epocile de optimism și rațiune psihologia maselor este
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
noțiunile de „competitivitate a economiei naționale” și „competitivitate a companiei” trebuie tratate diferit, deoarece nu se poate pune semnul egalității între cele două concepte. Potrivit acestuia, concurența internațională nu poate fi considerată un „joc” în care să existe un singur învingător: câștigul unui agent economic nu înseamnă pierderea altuia. În competiția dintre două țări, ambele părți au de câștigat, concurența generând doar politici noi de promovare a bunăstării lor<footnote M. Myant, Industrial Competitiveness in East-Central Europe, 1999, Cheltenham, UK, Northampton
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
un factor fundamental. În accepțiunea europeană de definire a termenului comun, un rol important l-a avut relația lumii comuniste cu Uniunea Europeană 65. Comuniștii au avut o mare influență în Europa după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Sovieticii, învingători ai nazismului, eliberaseră Europa de est și deveniseră foarte activi în politica externă. Din motiv al angajării lor la rezistență, cu începere din primăvara anului 1941, partidele comuniste în special cel francez și cel italian au ieșit întărite din război, în ciuda amintirilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
am spus adesea, anul ocupației germane a constituit în mod ciudat o experiență pozitivă pentru mine. Ne confruntam cu un pericol de moarte și oamenii piereau pretutindeni în preajma noastră, dar nu numai că am reușit să supraviețuim, ci am ieșit învingători, pentru că i-am putut ajuta și pe mulți alții. Eram de partea binelui și am triumfat în fața sorții potrivnice. Ce altceva își putea dori un băiat de 14 ani? După aventura năvalnică a persecuției naziste, situația a început să se
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
democrații după al doilea război mondial, dar războiul nu fost purtat în acest scop. Germania și Japonia au fost agresorii, iar când au fost învinse, au fost pregătite să-și schimbe atitudinea. Tratamentul generos pe care l-au primit din partea învingătorilor le-au încurajat să introducă un nou sistem politic, ceea ce nu e cazul Irakului. Abordarea fundațiilor mele Impunerea democrației din afară este o problemă delicată, pentru că ordinea mondială actuală se bazează pe suveranitatea statelor, iar ele au dreptul de a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
el spune: „Mai mult sau mai puțin, am închis ochii și am sărit. Fără să știu nimic despre meseria asta, m-am trezit dintr-odată manager”. Membrii unui al treilea grup se retrag mai devreme din confruntare, doar ca să iasă învingători mai târziu. Ei descriu situații Figura 5.7. Risc urmat de succes de neglijare a statutului ori a beneficiilor de la slujbă de dragul unor potențiale avansări. Uneori, o asemenea atitudine se traduce prin a risca totul în prezent pentru un viitor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nebănuit de „epic”. Copilul despre care spuneau toți din sat (și chiar câte un străin „întâmplat să treacă”) „ăsta dacă are noroc să meargă mai departe...”, se dovedește, în ciuda aparențelor umile, un ins ales și, în cele din urmă, un învingător. De altfel și expediția descrisă în detaliu este încununată de succes. Porniți în căutarea singurului fotograf din Craiova care „poza pe mălai”, cei doi reușesc până la sfârșit să obțină fotografiile necesare pentru înscrierea la școală: Și dintr-o dată mama s-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
victimism", este de înțeles că fiecare grup social a intrat în competiție cu celelalte pentru statutul de „victimă privilegiată” a regimului comunist sau a tranziției 29. Această competiție a avut loc în numele „dreptății reparatorii”. Competiția nu s-a desfășurat între învingători (ceea ce ar fi fost emancipator pentru multe categorii de oameni), ci între victime: pe de o parte, victimele comunismului, pe de altă parte, victimele tranziției. Victimele privilegiate ale tranziției au fost muncitorii din industria grea: minerit, metalurgie, construcții de mașini
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Același Urken scria: „Analiza făcută de Nanson metodei de vot a Royal Society of Victoria se referea la două metode Condorcet: una teoretică și una practică. Prima este metoda comparării binare pentru a găsi ceea ce este cunoscut sub numele de învingător Condorcet, descrisă în Essai; cea de-a doua este procedura descrisă în 1793, și criticată în 1794 de Lhuilier” [Urken, 1991, p. 217]. footnote> (1883, 1900). În plus, în (2005), Montjardet îi menționa pe Daunou și Lacroix (sec XVIII-XIX). Deși
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
S, mulțimea de alegere rămânând nevidă. q.e.d. 1.2.* Istoria paradigmei: Borda, Condorcet, Dodgson [d.1.2.1*]: O regulă de decizie socială este regula majorității (RM) dacă, este numărul indivizilor pentru care. [d.1.2.2*]: Un învingător Condorcet ( cI ) este o alternativă care, comparată prin regula majorității simple cu fiecare altă alternativă, este preferată strict de fiecare dată. [d.1.2.3*]: O regulă de decizie socială este regula Condorcet dacă, într-o competiție între n-alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativă care, comparată prin regula majorității simple cu fiecare altă alternativă, este preferată strict de fiecare dată. [d.1.2.3*]: O regulă de decizie socială este regula Condorcet dacă, într-o competiție între n-alternative 1) atunci când există un învingător Condorcet va da un rezultat identic cu acesta, 2) atunci când nu există un învingător Condorcet luăm fiecare șir ordonat de alternative și definim sprijinul<footnote Sprijinul față de un șir poate fi exemplificat în modul următor: luăm șirul xyz, unde 20
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de fiecare dată. [d.1.2.3*]: O regulă de decizie socială este regula Condorcet dacă, într-o competiție între n-alternative 1) atunci când există un învingător Condorcet va da un rezultat identic cu acesta, 2) atunci când nu există un învingător Condorcet luăm fiecare șir ordonat de alternative și definim sprijinul<footnote Sprijinul față de un șir poate fi exemplificat în modul următor: luăm șirul xyz, unde 20 de indivizi preferă pe x lui y, 30 pe y lui z și 40
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecare ierarhie individuală. Mai precis, pentru n-alternative, regula Borda alocă puncte unei alternative plasate pe un j-loc în ierarhia unui individ i. [d.1.2.5*]: O regulă de decizie socială este regula Dodgson dacă: 1) atunci când există un învingător Condorcet, acela va fi și învingător Dodgson 2) atunci când nu există un învingător Condorcet (așadar, există o majoritate ciclică), pentru fiecare alternativă determină numărul schimbărilor adiacente în preferințele votanților, care sunt necesare pentru a transforma acea alternativă în învingător Condorcet
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative plasate pe un j-loc în ierarhia unui individ i. [d.1.2.5*]: O regulă de decizie socială este regula Dodgson dacă: 1) atunci când există un învingător Condorcet, acela va fi și învingător Dodgson 2) atunci când nu există un învingător Condorcet (așadar, există o majoritate ciclică), pentru fiecare alternativă determină numărul schimbărilor adiacente în preferințele votanților, care sunt necesare pentru a transforma acea alternativă în învingător Condorcet. Alternativa care necesită cel mai mic număr de schimbări este învingător Dodgson. Altfel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un învingător Condorcet, acela va fi și învingător Dodgson 2) atunci când nu există un învingător Condorcet (așadar, există o majoritate ciclică), pentru fiecare alternativă determină numărul schimbărilor adiacente în preferințele votanților, care sunt necesare pentru a transforma acea alternativă în învingător Condorcet. Alternativa care necesită cel mai mic număr de schimbări este învingător Dodgson. Altfel spus, alternativa care prezintă cea mai mică distanță Dodgson față de învingătorul Condorcet este învingător Dodgson ( dI ). [e.1.2.1*]: Fie o mulțime a alternativelor, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
există un învingător Condorcet (așadar, există o majoritate ciclică), pentru fiecare alternativă determină numărul schimbărilor adiacente în preferințele votanților, care sunt necesare pentru a transforma acea alternativă în învingător Condorcet. Alternativa care necesită cel mai mic număr de schimbări este învingător Dodgson. Altfel spus, alternativa care prezintă cea mai mică distanță Dodgson față de învingătorul Condorcet este învingător Dodgson ( dI ). [e.1.2.1*]: Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G1. Luăm următorul profil al grupului P(G1): a) regula
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numărul schimbărilor adiacente în preferințele votanților, care sunt necesare pentru a transforma acea alternativă în învingător Condorcet. Alternativa care necesită cel mai mic număr de schimbări este învingător Dodgson. Altfel spus, alternativa care prezintă cea mai mică distanță Dodgson față de învingătorul Condorcet este învingător Dodgson ( dI ). [e.1.2.1*]: Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G1. Luăm următorul profil al grupului P(G1): a) regula majorității b) regula pluralității alt operații rezultat c) regula Condorcet d) regula Borda
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G1. Luăm următorul profil al grupului P(G1): a) regula majorității b) regula pluralității alt operații rezultat c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz nu există un învingător Condorcet, iar regula Condorcet produce aceeași mulțime maximală cu regula Borda și regula Dodgson, anume y. Diferența este că între x și z regula Condorcet îl selectează pe z, iar regula Borda, pe x. Dintre x, y și z, regula
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
produce aceeași mulțime maximală cu regula Borda și regula Dodgson, anume y. Diferența este că între x și z regula Condorcet îl selectează pe z, iar regula Borda, pe x. Dintre x, y și z, regula pluralității însă produce ca învingător pe x, aceasta fiind o exemplificare a rezultatului prezentat de Borda în (1784) care demonstra că regula pluralității determină rezultate diferite de regula Borda. [e.1.2.2*]<footnote Exemplul îi aparține lui Condorcet [Condorcet, în Miroiu, 2006, pp. 173-175
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în Miroiu, 2006, pp. 173-175]. footnote>: Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G2. Luăm următorul profil al grupului. a) regula majorității b) regula pluralității c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz, există un învingător Condorcet. Prin definiție, regula Condorcet produce o mulțime de alegere identică învingătorului Condorcet. La fel, prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit<footnote Aceasta este o exemplificare a analizei făcută de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un grup G2. Luăm următorul profil al grupului. a) regula majorității b) regula pluralității c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz, există un învingător Condorcet. Prin definiție, regula Condorcet produce o mulțime de alegere identică învingătorului Condorcet. La fel, prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit<footnote Aceasta este o exemplificare a analizei făcută de Condorcet în (1792). footnote>. În acest caz, regula pluralității dă un rezultat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al grupului. a) regula majorității b) regula pluralității c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz, există un învingător Condorcet. Prin definiție, regula Condorcet produce o mulțime de alegere identică învingătorului Condorcet. La fel, prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit<footnote Aceasta este o exemplificare a analizei făcută de Condorcet în (1792). footnote>. În acest caz, regula pluralității dă un rezultat identic cu regula Borda (în ceea ce privește câștigătorul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
b) regula pluralității c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz, există un învingător Condorcet. Prin definiție, regula Condorcet produce o mulțime de alegere identică învingătorului Condorcet. La fel, prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit<footnote Aceasta este o exemplificare a analizei făcută de Condorcet în (1792). footnote>. În acest caz, regula pluralității dă un rezultat identic cu regula Borda (în ceea ce privește câștigătorul), dar diferit de învingătorul Condorcet
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit<footnote Aceasta este o exemplificare a analizei făcută de Condorcet în (1792). footnote>. În acest caz, regula pluralității dă un rezultat identic cu regula Borda (în ceea ce privește câștigătorul), dar diferit de învingătorul Condorcet, Dodgson și regula Condorcet. 1.3.* Teorema generală de posibilitate Arrow<footnote Versiunea demonstrației teoremei lui Arrow, prezentată aici, este asemănătoare celei formulate de Sen în (1995). Nu am folosit demonstrația oferită de Arrow în (1963) deoarece „demonstrația lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]