2,867 matches
-
1916), participă la primul război mondial. Transferat la Jandarmerie în 01.09.1920. Chestor al Poliției Iași (22.01.-03.07.1941), calitate în care a fost implicat în pogromul din 28-30.06.1941. Arestat de autoritățile comuniste, a fost învinuit de instigare la pogrom; s-a sinucis în cursul anchetei la 27.06.1946. Căpitan (din 01.04.1920); maior (din 10.05.1931); locotenent-colonel (din 31.03.1938). 159 Gheorghe Stavrescu (1888-1951), militar de carieră român. Absolvent al Școlii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
07.1941); comandant al Corpului 11 Armată (18.07-08.11.1941); comandant al Armatei a 4-a (08.11.1941-03.02.1943); trecut în rezervă la 10.02.1943. A fost arestat de autoritățile comuniste la 17.09.1951 fiind învinuit de crime de război și condamnat la 20.11.1954 la 15 ani muncă silnică. A fost declarat nevinovat de Tribunalul Suprem la 25.09.1955, fiind eliberat două zile mai târziu. A trecut prin închisorile Văcărești și Jilava. General
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Stat Major al Corpului 3 Armată (01.04.1941-20.03.1943); comandant al Infanteriei Diviziei 14 Infanterie (20.03.1943); comandant al Diviziei 14 Infanterie (din 01.01.1944). Arestat de autoritățile comuniste la 29.04.1953, a fost învinuit inițial de "crime contra umanității" și condamnat în același an la 6 ani muncă silnică pentru faptul că "a fost contra Partidului și a RPR". A trecut prin închisorile Constanța și Jilava, fiind eliberat la 20.10.1953. Locotenent-colonel (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Suceava (1940, 1944). Arestat de autoritățile comuniste la 12.03.1952, sub învinuirea de "manifestări cu ocazia reformei bănești și reformele economice făcute", fiind eliberat la 19.12.1953. Rearestat la 15.09.1955, a fost învinuit de "crime contra umanității-a împușcat 30 de partizani sovietici". A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la 13.10.1955. Căpitan (din 01.10.1919); maior (din 01.04.1932); locotenent-colonel (din 08.06.1940). 249 Nu a putut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
șeful Secție a II-a din Marele Stat Major (30.10.1941-01.03.1942); atașat militar la Stockholm (01.03.1942-10.03.1945); trecut în rezervă la 26.03.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 16.01.1950, a fost învinuit de crime contra umanității și condamnat la 08.08.1951 la 15 ani muncă silnică, fiind grațiat la 12.11.1955. În mod paradoxal la 24.01.1957 a fost condamnat din nou la 5 ani detenție riguroasă și confiscarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de autoritățile comuniste la 20.02.1952, a fost internat inițial pentru 60 de luni sub învinuirea că a "funcționat în Biroul Statistic Militar al Marelui Stat Major-Secția II care avea misiunea informațiilor și contrainformațiilor". Ulterior, în 1955, a fost învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat la 3 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Făgăraș, Pitești, Giurgiu, Jilava și Iași, fiind eliberat la 19.12.1955. Maior (din 15.04.1933); locotenent-colonel (din 01.06.1938); colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Midia, Făgăraș și Gherla. Moare în detenție în penitenciarul Gherla la 29.07.1960. 371 Gheorghe Ordeanu (1921-?), polițist român. Comisar ajutor la Inspectoratul de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste la 13.09.1948, a fost învinuit de crime de război și condamnat în 1949 la 12 ani muncă silnică. A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud și Craiova, fiind eliberat în septembrie 1960. 372 Costea Haralambie (1914-?), polițist român, licențiat în Drept. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud și Craiova, fiind eliberat în septembrie 1960. 372 Costea Haralambie (1914-?), polițist român, licențiat în Drept. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost învinuit de "activitate intensă contra clase muncitoare" și condamnat în 1954. A trecut prin închisorile Dorohoi, Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv coloniile de muncă Saligny și Cernavodă, fiind eliberat la 16.06.1956. 373 Horia Hulubei (1915-?), medic și polițist român. Nepot
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în armată cu gradul de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Inspector la Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria (19.08.1941-20.04.1942). Arestat de autoritățile comuniste la 10.12.1949, a fost învinuit de "crime contra umanității" și condamnat în 1950 la temniță grea pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Făgăraș, Oradea, fiind eliberat la 23.01.1956. Maior (din 01.04.1920); locotenent-colonel (din 01.10.1930); colonel (din 10.05
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1903-1978), învățător, ofițer de rezervă român. Locotent în rezervă (din 01.06.1938). Comandantul ghetoului din Odessa (1941), calitate în care a fost implicat în execuțiile de evrei din Odessa. Arestat de autoritățile comuniste la 26.10.1949, a fost învinuit de crime de război și condamnat în 1950 la muncă silnică pe viață. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Aiud, Făgăraș, fiind eliberat la 25.04.1956.. 466 Constantin Trestioreanu (1891-1983), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și industriaș român. Licențiat în Drept, vicepreședinte al UGIR; director al societății petroliere "Concordia". Ministrul Economiei Naționale (26.05.1941-14.08.1942); ministrul Justiției (ad-interim 08-15.08.1942, 15.08.1942-23.08.1944). Arestat la 12.10.1944, a fost învinuit că prin "politica de aservire a țării în favoarea Germaniei fiind ministru a contribuit la începerea războiului contra URSS". Judecat și condamnat în lotul mareșalului Antonescu la 17.05.1946 la 20 de ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1932-1934). Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1934). Comandantul lagărului de evrei Otaci (din 15.10.1941); comandantul Companiei 60 Poliție (01.06.1941-1943); ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Iași (1944). Arestat de autoritățile comuniste în 1950, a fost învinuit de crime de război "în calitate de comandant al detașamentului de evrei Secureni a permis executarea unor evrei" și condamnat în 1953 la 6 ani închisoare. A trecut prin închisorile Jilava, Craiova, Nistru, Alba Iulia, fiind eliberat în 04.11.1955. Sublocotenent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care l-au transportat în URSS. Condamnat de Tribunalul Suprem al URSS la 18.03.1948 la 25 ani închisoare sub acuzația de spionaj. Readus în țară în 1955, a fost condamnat în 1957 la 10 ani detenție grea, fiind învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile și lagărele din URSS, respectiv Gherla și Jilava, fiind eliberat la 08.04.1958. Căpitan (10.05.1930); maior (din 08.06.1940 cu vechimea din 25.10.1939); locotenent-colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1943); comandantul Inspectoratului de Jandami Balta (10.08.1943-19.03.1944); șef al Serviciului de Siguranță în Inspectoratul General al Jandarmeriei (19.03-23.08.1944); trecut în rezervă la 28.03.1945. Arestat la 16.10.1944 a fost învinuit de Tribunalul Poporului de "tratamente neomenoase la Odessa", fiind achitat la 31.05.1946. Arestat din nou de autoritățile comuniste la 06.03.1959, a fost condamnat în același an la detenție grea pe viață sub învinuirea de "activitate intensă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Trecut din oficiu în rezervă la 01.08.1940. Prefect al județului Balta (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste, a fost învinuit de crime de război și condamnat la 15 ani temniță grea. Maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel (din 01.01.1926); colonel (din 15.04.1933). 894 Costin Ionașcu (1890-1969), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Infanteriei (12.10.1944-01.06.1945); inspector general de Armată (01.06.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 20.01.1948, a fost învinuit de acte de sabotaj săvârșite "împreună cu un grup de moșieri sabotori din județul Ilfov" și reținut pentru 2 ani. Ulterior a fost acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat în 23.01.1957 la 12 ani detențe riguroasă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un lucru știut că rata dobânzilor o stabileau guvernanții locali, care trebuiau să aibă grijă ca ea să nu depășească măsura", op. cit., p. 77. 127 ,,Jean Calvin este cel care, în funcție de punctul de vedere al fiecăruia, este fie creditat, fie învinuit de relaxarea, în cele din urmă, a rigidităților morale și legale fiindcă a susținut că:,,dacă toată camăta este condamnată, atunci conștiinței îi sunt impuse cătușe mai strânse decât le-ar dori însuși Domnul".În același timp el a avertizat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în baza deciziei consiliului baroului. (4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registru un avocat în următoarele cazuri: ... a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancțiune disciplinară; ... b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârșirea unei infracțiuni de drept comun; ... c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispozițiilor prezentei legi sau calitatea inferioară a asistenței judiciare acordate. ... (5) Radierea din registru poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112086_a_113415]
-
Mizerii profesionale (p. 196-197). Ion Vinea pornește de la constatarea dezarmantă că ,presa nu e nicăieri liberă", motiv pentru care ,gazetarul a încetat de a mai fi un conducător de opinie publică". Iar pentru ,înjosirea zeiței de maculatură" nu pot fi învinuite guvernele, parlamentele sau vreun minister anume. Cenzura presei și deci pierderea independenței de opinie vin din altă direcție: ,O stare de lucruri, cu totul stranie, instituie deasupra echivocului sistemului nostru de producție o francă dictatură bancară. (?) Imperiul cel nou din
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
omilia I, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 118. 10 scris osteneala noastră, să nu ne învinuiască nimeni pentru aceasta, privind la dumnezeiescul cuvânt al Apostolului, care zice: Fiecare va lua plata sa pentru osteneala sa» (I Cor. 3, 18). Căci nu am alcătuit-o din mândrie, ci fiindcă multe din cele spuse în biserică le-au
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
1930 și 1934. Dar aceasta, desigur, nu l-a salvat de teroarea comunistă din 1940, când, ca și mii de alți basarabeni, a fost arestat și băgat la pușcărie. Și, ironia sorții, acela care a apărat pe comuniști a fost învinuit, la insistența NKVD-ului, de "luptă activă contra mișcării revoluționare" și condamnat la 8 ani privațiune de libertate. Batjocura, bătăile, pun capăt chinurilor lui Aurel Ștefanelli. O soartă ca a multor personalități ce au trecut prin mașina de reprimare a
Despre scrisorile lui Eminescu, Slavici și Ciprian Porumbescu la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2242]
-
roșu” pînă și cerneala tipografică putea fi bănuită de intenții subversive. Titlurile nu erau niciodată suficient de mari și nici destul de “angajante”. Și nu vibrau cît trebuie. Am vorbit după '90 cu ziariști de la cotidiane care îmi spuneau că erau învinuiți de suficiență și de atitudine “șablonardă” pentru că nu mai știau ce să inventeze pentru glorificarea tovarășilor și asta acordînd atenția cuvenită dozajului care trebuia să diferențieze Cabinetul 1 de Cabinetul 2, dar fără să deranjeze Cabinetul 2. Anumite epitete, dintre
Independenții teleghidați și Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14344_a_15669]
-
a dovedit în intervalul de exercitare a mandatului său politic. Bun, să-i lăsăm pe politologi să brodeze pe această temă și să vedem ce se întâmplă sub ochii noștri. Să observăm, de la bun început, că regimul iliesciano-năstăsiot poate fi învinuit de multe, dar nu de incoerență. El e coerent de ne merg fulgii: pe umerii securistimii s-a cățărat, pe umerii securistimii a rămas. Din acest punct de vedere, jos pălăria! Minusculele lucruri bune întâmplate în ultimii doi ani s-
Victimele coerenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14347_a_15672]
-
în care își proiecta fanteziile, ș.a.m.d. Ciorănescu aduce treptat cadrul riguros realist de la începutul povestirilor în plin absurd și răstoarnă spectaculos aparențele normalității în devianță. Naratorul din Pasărea Tivi, simplu martor în procesul în care prietenul său este învinuit pe nedrept de uciderea iubitei sale, se dovedește, pe măsură ce se felicită chiar pentru iscusința cu care răspunde la întrebările procurorului, nu numai ucigașul căutat, ba chiar un ucigaș bolnav, care și-a măcelărit victima și a integrat bucăți din trupul
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
fiind, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe numai asupra constituționalității acestor texte de lege, care au următorul conținut: - Art. 143 alin. 1 teza întâi și alin. 3 (Condițiile reținerii): "Măsura reținerii poate fi luată de organul de cercetare penală față de învinuit, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. [...] Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit fapta."; - Art. 148 alin
DECIZIE nr. 462 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. 1 teza întâi şi alin. 3, precum şi ale art. 148 alin. 1 lit. i) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164407_a_165736]